|
|
tãlãrici
tãlãrici (tã-lã-rícĭŭ) sn – vedz tu talar
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: talartãlãric
tãlãric (tã-lã-rícŭ) sn – vedz tu talar
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: talarbuclã
buclã (bú-clã) sf bucli/bucle (bú-cli) – vas di lemnu ca un tãlãric i vutselã (tsi poati s-hibã di ma multi soi), tu cari sh-poartã oaminjlji apa i yinlu; bucljitsã; vãtsealã, vitsealã, vutselã
{ro: fedeleş}
{fr: sorte de petite seille servant à apporter de l’eau à boire ou de vin}
{en: kind of a small pail for water or wine}
ex: nu ari apã tu buclã; mi dutseam cu bucla n mãnã; s-toarnã cu bucla mplinã; cãrvãnarlu sh-ari bucla cu yin
§ bucljitsã (bu-cljí-tsã) sf bucljitsã (bu-cljí-tsã) – buclã ma njicã
{ro: fedeleş mic}
{fr: petite “buclã”}
{en: small “buclã”}
ex: la shoput sh-umplea bucljitsãli unã featã
§ buclar (bu-clárú) sm buclari (bu-clárĭ) – atsel tsi fatsi icã vindi bucli
{ro: cel care face sau care vinde fedeleşe}
{fr: celui qui fait ou vend des barillets}
{en: maker or seller of “buclã”}
buti1/bute
buti1/bute (bú-ti) sf buts (bútsĭ) – vas mari (di-aradã adrat cu doadzi di lemnu), ma largu tu mesi dicãt la capiti, tu cari s-tsãni yinlu (apa, arãchia, turshiili, etc.); varelã, vurelã, vulerã, vãrelji, vuryelã, vozã, talar; butin, bãtin, putinã;
(expr: cãti brãni ma multi-lj badz a butiljei, ahãntu ma sãnãtoasã s-fatsi = cu cãt ma multu-l strãndzi, lu-avinj pri cariva, cu-ahãt ma multu si nvãrtushadzã)
{ro: butoi}
{fr: barrique, tonneau}
{en: barrel, cask}
ex: tsi cã nu i greauã, brãni poartã noauã (angucitoari: butea); tu-unã buti sunt turnati shi tut sta neamisticati (angucitoari: oulu); nã buti (varelã) mplinã cu apã; curã yinlu ditu buti (vurelã); si-nj curã tutã butea (voza); avea tsilarlu mplin cu buts mãri di yin sh-di-arichii; altsã adarã ayinjli shi altsã stricoarã butsli
§ butar (bu-tárŭ) sm butari (bu-tárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi buts
{ro: dogar}
{fr: tonnelier}
{en: cooper}
ex: butarlji, atselj tsi fac buts
§ butin (bú-tinŭ) sn butini/butine (bú-ti-ni) – vas mari, di-aradã adrat cu doadzi di lemnu tsãnuti deavãrliga cu tsercljuri di tiniche (ma largu tu capitlu di nghios), tu cari s-tsãni (shi s-bati) laptili (s-tsãni cashlu, turshiili, apa, etc.); bãtin, putinã; talar, buti, vozã, varelã, vurelã, vulerã, vãrelji, vuryelã
{ro: putină, budăi}
{fr: baratte}
{en: churn, cask, barrel}
§ butinel (bu-ti-nélŭ) sn butineali/butineale (bu-ti-neá-li) – butin njic, butinjor, tãlãrici, tãlãric
{ro: putină mică}
{fr: petit baratte}
{en: small cask, small barrel}
§ butinjor (bu-ti-njĭórŭ) sn butinjoari/butinjoare (bu-ti-njĭŭá-ri) – (unã cu butinel)
§ bãtin (bắ-tinŭ) sn bãtini/bãtine (bắ-ti-ni) – (unã cu butin)
ex: bãtinlu lja sh-tut bati; bãtinlu earã lu-umpli
§ putinã (pú-ti-nã) sf putini/putine (pú-ti-ni) – (unã cu butin)
cash
cash (cashĭŭ) sn cãshuri (cắ-shĭurĭ) – [pluralu ari shi noima di “ma multi turlii di cash”] – unã soi di lugurii adratã dit laptili ncljigat (cu-unã soi di mãeauã), cãlcat, ndisat, apitrusit sh-tsãnut di-aradã tu-armirã i foalji tra s-nu s-aspargã; numã tsi s-da la tuti turliili di-ahtari lugurii;
(expr: cash bun, cash dultsi = cash dultsi, cash proaspit, cash dit foalji)
{ro: brânză}
{fr: fromage}
{en: cheese}
ex: trã earna-aestã bãgãm doi folj di cash bun
(expr: cash dultsi); pãni cu cash... nu ti saturi vãrnãoarã!; armãnlu tu cãshuri, ca capra tu creacuri; mãcã pãni cu cash; nã armasirã dauã talari di cash; frati, frati, ma cashlu-i cu paradz
§ cãshar (cã-shĭárŭ) sm cãshari (cã-shĭárĭ) – atsel tsi fatsi cashlu; baci
{ro: baci; cel care face brânza}
{fr: fromager}
{en: cheese maker}
ex: a cãsharlor lã da fushti
§ cãshari/cãshare (cã-shĭá-ri) sf cãsheri (cã-shĭérĭ) – loclu (casa, stanea, etc.) iu s-fatsi cashlu; stani, strungã (iu s-fatsi cashlu); cãshãrii (fig:
1: cãshari = (i) aveari, cãtãndii; (ii) loc ngãrdit iu s-tsãn oi, prãvdzã)
{ro: loc unde se face brânza}
{fr: fromagerie}
{en: place where the cheese is made}
ex: iu bãgash cãshari? (stani); nu shtii tsi-i la cãsheri (stãnj); mi duc la cãshari (strungã); cãsharea s-hibã ghini, cã oili psusirã; cãshari di portsi s-nu fats!; cu gumarlu-adrash cãshari (fig: aveari)?; omlu aestu nu-adarã cãshari (fig: aveari); tsi cãshari ari? (fig: tsi aveari ari? cãt avut easti?); ncljidi oili tu cãshari (loclu ngãrdit); nu-adari cãshari tini (fig: nu va fats cãtãndii cã nu eshti om tsi ti-arãseashti lucrul, nu eshti cilistisitor)
§ cãshãrii/cãshãrie (cã-shã-rí-i) sf cãshãrii (cã-shã-ríĭ) – (unã cu cãshari)
ex: la cãshãrii, bacilu-nj deadi s-mãc ushmar; bacilu nã dusi la cãshãrii sh-nã deadi cash dultsi
§ cãshãrishti/cãshãrishte (cã-shã-rísh-ti) sf cãshãrishti (cã-shã-ríshtĭ) – loclu iu-avea nãoarã sh-un chiro unã cãshari
catoyi/catoye
catoyi/catoye (ca-tó-yi) sf catoyi (ca-tóyĭ) – udã cama aratsi tsi s-aflã di-aradã sum casã, iu s-tsãn trã ma multu chiro (trã earnã) lucri (di-aradã trã mãcari sh-beari ca, bunãoarã, talari cu cash, yinuri, etc.); catoi, tsilar, tsãlar, tsãlari, chilar, izbã, bimtsã, pimnitsã, pleamnitsã, pleamitsã, pleavnitsã, zimnic
{ro: pivniţă, beci, subsol}
{fr: cellier, cave, sous-sol}
{en: cellar, basement}
§ catoi/catoe (ca-tó-i) sf catoi (ca-tóĭ) – (unã cu catoyi)
dispitãlari/dispitãlare
dispitãlari/dispitãlare (dis-pi-tã-lá-ri) sf – vedz tu petalã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: petalãdizpetal
dizpetal (diz-pé-talŭ) vb I dizpitãlai (diz-pi-tã-láĭ), dizpitãlam (diz-pi-tã-lámŭ), dizpitãlatã (diz-pi-tã-lá-tã), dizpitãlari/dizpitãlare (diz-pi-tã-lá-ri) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz dispetal
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãdizpitãlari/dizpitãlare
dizpitãlari/dizpitãlare (diz-pi-tã-lá-ri) sf dizpitãlãri (diz-pi-tã-lắrĭ) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz dispitãlari
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãdoagã2
doagã2 (dŭá-gã) sf dodz (dódzĭ) shi doadzi/doadze (dŭá-dzi) – scãndurã strimtã sh-niheamã ncusuratã cu cari s-fac talarli (vozãli, varelili)
{ro: doagă}
{fr: douve}
{en: stave}
ex: doaga di buti s-arupsi; buti cu dodz di cãstãnj; deadi talarlu di-lj streasi doadzili
§ dugar (du-gárŭ) sm dugari (du-gárĭ) – omlu tsi fatsi dodz shi talari (vozi, vareli)
{ro: dogar}
{fr: tonnelier}
{en: cooper}
§ dugãrii/dugãrie (du-gã-rí-i) sf dugãrii (du-gã-ríĭ) – tehnea-a dugarlui; loclu iu s-fac i s-vindu doadzili di talar
{ro: dogărie}
{fr: tonnellerie}
{en: cooperage, cooper’s shop}
§ dudzescu (du-dzés-cu) vb IV dudzii (du-dzíĭ), dudzeam (du-dzeámŭ), dudzitã (du-dzí-tã), dudziri/dudzire (du-dzí-ri) – (varela, talarlu) lj-si fac dodzli lãrdzi (di uscãciuni, lj-si lãrdzescu, lj-si disfac shi lj-es dodzli)
{ro: dogi}
{fr: défoncer, fêler (tonneau)}
{en: stave (barrel)}
ex: uscãciunea dudzeashti talarli; s-dudzi butea cã u-agudi multu soarili
§ dudzit (du-dzítŭ) adg dudzitã (du-dzí-tã), dudzits (du-dzítsĭ), dudziti/dudzite (du-dzí-ti) – (talar) tsi-lj si lãrdzirã dodzli (di uscãciuni)
{ro: dogit}
{fr: défoncé, fêlé (tonneau)}
{en: staved (barrel)}
§ dudziri/dudzire (du-dzí-ri) sf dudziri (du-dzírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un talar dudzeashti
{ro: acţiunea de a dogi}
{fr: action de défoncer, de fêler (tonneau)}
{en: action of staving (barrel)}
izbã
izbã (íz-bã) sf izbi/izbe (íz-bi) – udã cama aratsi tsi s-aflã di-aradã sum casã, iu s-tsãn trã ma multu chiro (trã earnã) lucri (di-aradã trã mãcari sh-beari ca, bunãoarã, talari cu cash, yinuri, etc.); tsilar, tsãlar, tsãlari, chilar, catoi, catoyi, bimtsã, pimnitsã, pleamnitsã, pleamitsã, pleavnitsã, zimnic
{ro: pivniţă, beci, subsol}
{fr: cellier, cave, sous-sol}
{en: cellar, basement}
ex: tu izbã nu-aveai loc iu s-shedz; shidea tu-unã casã cu izbã; s-ascumsi tu izbã; avea izba mplinã di lugurii
mpitãlari/mpitãlare
mpitãlari/mpitãlare (mpi-tã-lá-ri) sf – vedz tu petalã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: petalã