|
|
mistiryiu
mistiryiu (mis-tír-yĭu) sn mistiryi/mistirye (mis-tír-yi) – lucru tsi easti tsãnut ascumtu (tra s-nu s-veadã i s-nu hibã shtiut di lumi); lucru tsi omlu nu poati s-lu-aducheascã cum s-ari faptã; mistico, ascumtu, acrifo
{ro: secret, taină}
{fr: secret, mystère}
{en: secret, mistery}
ex: pãdurili s-nu-ascundã cãti un mistiryiu (mistico); tsi mistiryiu s-hibã aclo shi mini mi njir; bisearica cunoashti shapti mistiryi
§ mistico (mis-ti-có) sm misticadz (mis-ti-cádzĭ) – (unã cu mistiryiu)
ex: ti mãcã limba s-aspunj misticolu a nostru
§ mistiryipsescu (mis-tir-yip-sés-cu) vb IV mistiryipsii (mis-tir-yip-síĭ), mistiryipseam (mis-tir-yip-seámŭ), mistiryipsitã (mis-tir-yip-sí-tã), mistiryipsiri/mistiryipsire (mis-tir-yip-sí-ri) – tsãn un lucru ascumtu sh-nu-l spun a vãrnui; lu ndreg un lucru ashi tra s-armãnã mistico (tra s-nu poatã s-lu shtibã lumea, s-lu cunoascã, s-lu-aducheascã); zburãscu cu cariva lucri tsi nu lipseashti si s-avdã
{ro: tăinui, ţine secret}
{fr: faire mystère de, tenir secret}
{en: make a secret (mistery) out of; keep a secret}
ex: cari s-nu ti mistiryipseshti cu muljarea, cu cari
§ mistiryipsit (mis-tir-yip-sítŭ) adg mistiryipsitã (mis-tir-yip-sí-tã), mistiryipsits (mis-tir-yip-sítsĭ), mistiryipsiti/mistiryipsite (mis-tir-yip-sí-ti) – tsi easti tsãnut ascumtu (mistico); tsi easti faptu tra s-nu poatã si s-aducheascã lishor
{ro: tăinuit, ţinut secret}
{fr: tenu secret}
{en: kept secret}
§ mistiryipsiri/mistiryipsire (mis-tir-yip-sí-ri) sf mistiryipsiri (mis-tir-yip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva tsãnu tsiva mistico (ascumtu di lumi)
{ro: acţiunea de a tăinui, de a ţine secret; tăinuire}
{fr: action de faire mystère de, de tenir un secret}
{en: action of making a secret (mistery) out of; of keeping a secret}
§ ximistiripsescu (csi-mis-ti-rip-sés-cu) (mi) vb IV ximistiripsii (csi-mis-ti-rip-síĭ), ximistiripseam (csi-mis-ti-rip-seámŭ), ximistiripsitã (csi-mis-ti-rip-sí-tã), ximistiripsiri/ximistiripsire (csi-mis-ti-rip-sí-ri) – dzãc (ximuluyisescu) a unui un lucru tsi easti mistico; spun a unui un lucru ascumtu (un mistiryiu) nishtiut di el; lu ndreg un lucru ashi tra s-nu-armãnã mistico (tra s-poatã s-lu shtibã lumea, s-lu cunoascã, s-lu-aducheascã); pricunoscu cu zborlu i cu scriarea un lucru tsi-am faptã (tsi-nj sta pi inimã) shi eara mistico pãnã tora; nj-dizvãlescu inima sh-li ximuluyisescu (shi-lj dzãc) a unui oaspi atseali tsi-nj sta pi suflit; ximuluyisescu, sulmuxescu
tahina
tahina (ta-hi-ná) adv – adverbu tsi-aspuni oara di dimneatsã cãndu da dzua; oara dupã tsi s-fatsi dzuã; taina, tahinari, tahinauã, tahinimã, tiheanã, sãbai, dimineatsã, dimneatsã
{ro: dimineaţa de vreme}
{fr: de bonne heure, le matin}
{en: early morning}
ex: lucra omlu di tahina (di cãndu creapã dzua) pãnã seara, cu asudorli pãnã mpadi; tahina, cãt lja s-creapã dzua, ts-acatsã nã ploai minutã; mi sculai tahina (dimneatsa) shi nchisii calea; nu-ari tabietea si si scoalã tahina (dimneatsa-agonja); mãni tahina s-apirã nã ayitã cu un arapuni di-auã; cati tahina ãlj cruea cãti un shcop
§ taina (taĭ-ná) adv – (unã cu tahina)
§ tahinari/tahinare (ta-hi-ná-ri) sf tahinãri (ta-hi-nắrĭ) – partea di dzuã, di cãndu apirã sh-pãnã ti prãndzu; oara di tahina, dupã tsi creapã dzua; tahinauã, tahinimã, tahina, taina, tiheanã, sãbai, dimineatsã, dimneatsã
{ro: dimineaţa (de vreme)}
{fr: aube, matin (de bonne heure)}
{en: (early) morning}
ex: pãnã cripam tu tahinãri (pãnã cripa dzua); mi scol tuti tahinãrli agonja (di cum fatsi dzuã)
§ tahinauã (ta-hi-ná-ŭã) sf tahinãi (ta-hi-nắĭ) – (unã cu tahinari)
ex: ea si sculã unã tahinauã (dimneatsã)
§ tahinimã (ta-hí-ni-mã) sf tahinimi/tahinime (ta-hí-ni-mi) – (unã cu tahinari)
ex: ishi tu tahinimã (cãndu cripa di dzuã)
§ tiheanã (ti-hĭá-nã) sf tihenj (ti-hĭénjĭ) – (unã cu tahinari)
ex: ninga di tiheanã (dimneatsã, tahina), tu ishita-a soarilui
§ tãhinipsescu (tã-hi-nip-sés-cu) vb IV tãhinipsii (tã-hi-nip-síĭ), tãhinipseam (tã-hi-nip-seámŭ), tãhinipsitã (tã-hi-nip-sí-tã), tãhinipsiri/tãhinipsire (tã-hi-nip-sí-ri) – mi scol di ndzari; nchisescu hãryii s-mi duc iuva; agiungu tu cripata-a dzuãljei; tuhinipsescu
{ro: scula (porni, sosi) în zori de zi}
{fr: se lever de grand matin; partir (arriver) au petit jour}