DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bandã1

bandã1 (bán-dã) sf bãndzã (bắn-dzã) – multimi di oaminj (ficiori, prãvdzã, pulj, etc.) tsi s-aflã tu idyiul loc shi au un idyiu scupo; buluchi, bluchi, ceatã, taifã, cãlãbãlãchi, gloatã, tãbãbii, surii, suro, gamã, tavabii, tavambii, chindrã, jurdunã, etc.
{ro: bandă, mulţime}
{fr: bande, troupe}
{en: band, throng, gang (of thieves)}
ex: videai bãndzã, bãndzã (gãrdelj) di pulj; sh-a rumãnjlor njicã-i banda (ceata, tãbãbia); cãti cãrvãnj s-eara nãinti di bandã (ceatã), bandã (stog) li-alãsa pri tuti nãpoi; tricu nã bandã (buluchi, ceatã) di gionj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

buluchi/buluche

buluchi/buluche (bu-lú-chi) sf buluchi (bu-lúchĭ) – multimi di lucri (prãvdzã, planti, etc.) tsi s-aflã deadun tu idyiul loc; bluchi, ceatã, bandã, taifã, cãlãbãlãchi, gloatã, surii, suro, multimi, multeami, multeatsã, multsãmi, flumin, nãfamã, lumi, lao, plitizmo, plod, popul, pupul, gamã, tavabii, tavambii, tãbãbii, tubãbii, chindrã, jurdunã, etc.
{ro: grup, ceată}
{fr: groupe, troupeau, harde}
{en: group, herd, flock}
ex: pascu buluchi di tserghi; buluchi (gãrdelj) di pulj azboairã prisupra-a noastrã; unã buluchi di feati yinea calea sh-cãnta; mari buluchi (multimi di oaminj) s-avea adunatã misuhori; eara buluchi tuti (tuti eara bolcu)

§ bluchi/bluche (blú-chi) sf bluchi (blúchĭ) – (unã cu buluchi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãlãbãlãchi/cãlãbãlãche

cãlãbãlãchi/cãlãbãlãche (cã-lã-bã-lắ-chi) sf cãlãbãlãchi (cã-lã-bã-lắchi) –
1: lucrili di casã sh-di cati dzuã (multi di eali adunati stog sh-fãrã aradã) tsi li poartã omlu cu el cãndu s-mutã dit unã casã tu altã; lucrili tsi li poartã omlu tu baulã (sfinduchi, validzã, etc.) cãndu s-dutsi iuva cali; pleacicã, catrafusi, cãrcãndã, cãrãndii, sartsinã, furtii;
2: adunãturã di oaminj (prãvdzã, cãnj, etc.) tsi s-aflã deadun tu idyul loc; multimi, flumin, nãfamã, lao, lumi, dunjai, buluchi, bluchi, ceatã, gloatã, taifã, chindrã, jurdunã, suro, etc.
{ro: calabalâc, catrafuse, bagaj, nulţime}
{fr: bagages, foule}
{en: baggage, crowd}
ex: cãlãbãlãchi (multimi) di oaminj adunats tu misuhori; eara mari cãlãbãlãchi (multimi di oaminj) la cireap; iu s-dutsi cãlãbãlãchea (lumea)?

§ cãlãbãlãc (cã-lã-bã-lắcŭ) sm pl(?) – (unã cu cãlãbãlãchi)
ex: du-nj cãlãbãlãclu (lucrili, baula) la hani

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ceatã

ceatã (cĭá-tã) sf ceti/cete (cĭé-ti) – adunãturã (multimi) di oaminj (prãvdzã, cãnj, etc.) tsi s-aflã tu idyiul loc sh-au un idyiu scupo; buluchi, bluchi, bandã, taifã, cãlãbãlãchi, gloatã, surii, suro, mul-timi, multeami, multeatsã, multsãmi, flumin, nãfamã, lumi, lao, plitizmo, plod, popul, pupul, gamã, tavabii, tavambii, tãbãbii, tubãbii, chindrã, jurdunã, etc.
{ro: bandă, grup, ceată}
{fr: bande, groupe, troupeau, harde}
{en: band, group, herd, flock}
ex: ceatã (multimi) mari di oaminj s-avea adunatã n pãzari; ceatã (bandã, taifã) di furi; vidzurã cetili (bluchili) di cãnj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chindrã

chindrã (chín-drã) sf chindri/chindre (chín-dri) – adunãturã mari di oaminj (prãvdzã, cãnj, etc.) tsi s-aflã deadun tu idyiul loc; multimi di oaminj dit unã parataxi di numtã; buluchi, bluchi, ceatã, bandã, taifã, cãlãbãlãchi, gloatã, surii, suro, multimi, multeami, multeatsã, multsãmi, flumin, nãfamã, lumi, lao, plitizmo, plod, popul, pupul, gamã, tavabii, tavambii, tãbãbii, tubãbii, jurdunã, etc.
{ro: mulţime}
{fr: foule, multitude}
{en: crowd, multitude}
ex: tsi nchisi nã chindrã (parataxi di numtã) mari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chinisescu

chinisescu (chi-ni-sés-cu) vb IV chinisii (chi-ni-síĭ), chiniseam (chi-ni-seámŭ), chinisitã (chi-ni-sí-tã), chinisiri/chinisire (chi-ni-sí-ri) – acats s-fug, fug, nchisescu, ãnchisescu, apãrnjescu, pãr-njescu, purnescu, purnjescu, chinsescu, litescu
{ro: porni, pleca}
{fr: s’acheminer, se mettre en marche, partir}
{en: start, leave for}
ex: taifa tutã chiniseashti (nchiseashti)

§ chinisit (chi-ni-sítŭ) adg chinisitã (chi-ni-sí-tã), chinisits (chi-ni-sítsĭ), chinisiti/chinisite (chi-ni-sí-ti) – fudzit, nchisit, ãnchisit, apãrnjit, pãrnjit, purnit, purnjit, chinsit, litit
{ro: pornit, plecat}
{fr: acheminé, mis en marche, parti}
{en: started, left for}

§ chinisiri/chinisire (chi-ni-sí-ri) sf chinisiri (chi-ni-sírĭ) – fudziri, nchisiri, ãnchisiri, apãrnjiri, pãrnjiri, purniri, purnjiri, chinsiri, litiri
{ro: acţiunea de a porni, pleca; pornire, plecare}
{fr: action de s’ acheminer (de se mettre en marche, de partir)}
{en: action of starting, leaving for}

§ chinsescu (chin-sés-cu) vb IV chinsii (chin-síĭ), chinseam (chin-seámŭ), chinsitã (chin-sí-tã), chinsiri/chinsire (chin-sí-ri) – (unã cu chinisescu)
ex: chinsirã s-ducã tu-unã hoarã; cãndu lã vinji oara s-lja xeanili, chinsirã deadun dinoarã; loarã nveasta shi chinsirã la pãlãtsli a gionilui

§ chinsit (chin-sítŭ) adg chinsitã (chin-sí-tã), chinsits (chin-sítsĭ), chinsiti/chinsite (chin-sí-ti) – (unã cu chinisit)

§ chinsiri/chinsire (chin-sí-ri) sf chinsiri (chin-sírĭ) – (unã cu chinisiri)

§ chinimã (chí-ni-mã) sf fãrã pl – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nchiseashti tsiva, un lucru, unã cali, etc.; nchisitã, pãrnjiri, etc.
{ro: pornire}
{fr: départ, mise en mar-che}
{en: start}
ex: seara, aprindu chinimã (seara di ninti di nchisiri calea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gamã

gamã (ghá-mã) sf pl(?) – lumi di-aproapea; taifã, fãlcari, fumealji, camã
{ro: familie, fălcare}
{fr: famille}
{en: group of close people}
ex: tuts tãtãnjlji, cathishun, sh-chivirnisea oaminjlji dit gama (lumea, fumealja) a lui; gama (fãlcarea) a chihãelui easti mari

§ camã2 (cá-mã) sf pl(?) – (unã cu gamã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gloatã

gloatã (glŭá-tã) sf gloati/gloate (glŭá-ti) – multimi di oaminj (ficiori, prãvdzã, etc.) tsi s-aflã adunatã tu idyiul loc; buluchi, bluchi, ceatã, bandã, taifã, cãlãbãlãchi, surii, suro, multimi, multeami, multeatsã, multsãmi, flumin, nãfamã, lumi, lao, plitizmo, plod, popul, pupul, gamã, tavabii, tavambii, tãbãbii, tubãbii, chindrã, jurdunã, etc.
{ro: mulţime}
{fr: foule}
{en: crowd}
ex: cãndu ved ahãntã gloatã (lao)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

jurdunã

jurdunã (jĭur-dú-nã) sf jurduni/jurdune (jĭur-dú-ni) – multimi di oaminj (prãvdzã, cãnj, etc.) adunats tu idyiul loc; buluchi, bluchi, ceatã, bandã, taifã, cãlãbãlãchi, gloatã, surii, suro, multimi, multea-mi, multeatsã, multsãmi, flumin, nãfamã, lumi, lao, plitizmo, plod, popul, pupul, gamã, tavabii, tavambii, tãbãbii, tubãbii, chindrã, etc.
{ro: mulţime}
{fr: foule}
{en: crowd}
ex: jurdunã (multimi, ceatã, gloatã) di ficiori sh-di feati; jurduna (laolu, multimea di oaminj) lãitã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lafi/lafe

lafi/lafe (lá-fi) sf lãhi (lắhĭ) – muabeti namisa di oaspits; muabeti tu cari si zburashti ti lucri njits tsi nu-au mari simasii; zburãri multã sh-fãrã astãmãtsiri; muabeti, cuvendã, zbor, lãcãrdii, umilii, bãndurari, bãbãliri, poliloyii;
(expr:
1: moari-u lafea = tats, astãmãtsea cu muabetea, cu zborlu;
2: talji multi lãhi = zburashti multu, nu-lj tatsi gura;
3: mutrescu s-agiungu lafea = caftu s-intru, s-ljau parti sh-mini tu muabeti)
{ro: taifas, conversaţie}
{fr: conversation, entretien, bavardage}
{en: conversation, talk, chattering}
ex: lafi shi muabeti; nora mutrea s-agiungã lãhili sh-cuvendzãli; mi cljimã s-nji spunã nã lafi (un zbor); dupã tsi li cruirã lãhili ghini; pãnã tora featsim lafi (muabeti) doilji; nu easti lafea (zborlu) ti-aesti

§ lãfusescu (lã-fu-sés-cu) vb IV lãfusii (lã-fu-síĭ), lãfuseam (lã-fu-seámŭ), lãfusitã (lã-fu-sí-tã), lãfusi-ri/lãfusire (lã-fu-sí-ri) – fac muabeti cu cariva; zburãscu cu cariva trã lucri njits fãrã mari simasii (chirãturi, bãrcudii, etc.); zburãscu, bãnduredz, fãrfãlescu, bãbãlescu, dãrdãrescu
{ro: conversa}
{fr: converser}
{en: converse, talk with}
ex: yinu astã searã la noi s-lãfusim (s-fãtsem nã muabeti); lãfusirã (shidzurã shi zburãrã) pãnã tu sãhati tricutã

§ lãfusit (lã-fu-sítŭ) adg lãfusitã (lã-fu-sí-tã), lãfusits (lã-fu-sítsĭ), lãfusiti/lãfusite (lã-fu-sí-ti) – tsi ari faptã muabeti cu cariva; zburãt, bãndurat, fãrfãlit, bãbãlit, dãrdãrit
{ro: conversat}
{fr: conversé}
{en: conversed, talked with}
ex: eara lãfusits (eara zburãts, avea zburãtã) tra si s-adunã adzã la cugeabashlu

§ lãfusiri/lãfusire (lã-fu-sí-ri) sf lãfusiri (lã-fu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lãfuseashti; lafi, muabeti, cuvendã, zbor, lãcãrdii, umilii, bãndurari, bãbãliri
{ro: acţiunea de a conversa; conversaţie}
{fr: action de converser, conversation}
{en: action of conversing, of talking with}

§ lafãzan (la-fã-zánŭ) adg lafãzanã (la-fã-zá-nã), lafãzanj (la-fã-zánjĭ), lafãzani/lafãzane (la-fã-zá-ni) – tsi lu-ariseashti s-facã muabeti, sã zburascã multi; tsi nu-lj tatsi gura dip; tsi zburashti (bãndureadzã, bãbãleashti, fãrfãreadzã, dãrdãreashti) tut chirolu; limbar, zburyearcu, zburyearic, polilog, bãbãljar, fafaljar, farfaljar, farfara, farafurã, fãrfar, fãrfãrã, dãrdãrã, dãrdãros

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn