|
|
tâhâni
RO:făina de seminţe pt halva … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:47047>2014-05-14 22:31:13.422937 »
tãhãni/tãhãne
tãhãni/tãhãne (tã-hắ-ni) sf tãhãnj (tã-hắnjĭ) – un soi di lugurii dultsi tsi s-mãcã, adratã dit fãrina di susami; mãcarea tsi s-fatsi cu-aestã lugurii dultsi
{ro: tahân}
{fr: sorte de douceur qu’on prépare avec la farine de sésame}
{en: sweets made from sesami flour}
§ tãrhuni/tãrhune (tãr-hú-ni) sf tãrhunj (tãr-húnjĭ) – muljitura tsi easi dit susamea mãtsinatã, ninti ca si s-scoatã untulemnul
{ro: lichidul ce iese din susam măcinat}
{fr: liquide de sésame moulu}
{en: liquid obtained when grinding sesame seeds}
taha
taha (tá-ha) adv – va s-dzãcã cã, s-pari cã, sanchi, parcã, dip canda, ghioa, mena, taxi, etc.
{ro: cică, ca şi cum}
{fr: en apparence, on dirait que}
{en: it seems to imply that}
ex: taha (vrea s-dzãcã cã, s-pari cã) mutri s-lã facã un ghini; sh-taha vrei?; taha-nj (dip canda) si pari; taha (canda) yini di diparti; taha sh-nãs shtii; din tser taha s-dipusi
angiur
angiur (an-gĭúrŭ) vb I angiurai (an-gĭu-ráĭ), angiuram (an-gĭu-rámŭ), angiuratã (an-gĭu-rá-tã), angiurari/angiurare (an-gĭu-rá-ri) – lj-dzãc a unui zboarã arushinoasi (slabi shi uruti) tra s-lu doarã sufliteashti; ngiur, prusvulisescu, prusvulsescu, tãxescu
{ro: înjura, insulta}
{fr: insulter, injurier}
{en: call names, swear, curse, insult}
ex: dupã dzeanã angiur sh-amirãlu; angiurãndalui pri dinãpoi; taha lu-angiurã ficiorlu pri drac; nacã ficiorlu ti-angiurã tsiva?
§ angiurat (an-gĭu-rátŭ) adg angiuratã (an-gĭu-rá-tã), angiurats (an-gĭu-rátsĭ), angiurati/angiurate (an-gĭu-rá-ti) – tsi easti agudit di zboarãli uruti shi slabi tsi-lj s-ari dzãsã; ngiurat, prusvulisit, prusvulsit, tãxit
{ro: înjurat, insultat}
{fr: insulté, injurié}
{en: called names, sworn, cursed, insulted}
§ angiura-ri/angiurare (an-gĭu-rá-ri) sf angiurãri (an-gĭu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-angiurã; ngiurari, prusvulisiri, prusvulsiri, tãxiri
{ro: acţiunea de a înjura, de a insulta; înjurare, insultare}
{fr: action d’insulter, d’injurier; injure}
{en: action of calling names, of swearing, of cursing, of insulting; insult}
ex: tu coadã-lj trãdzea nã angiurari-a amirãlui
§ ngiur (ngĭúrŭ) vb I ngiurai (ngĭu-ráĭ), ngiuram (ngĭu-rámŭ), ngiuratã (ngĭu-rá-tã), ngiurari/ngiurare (ngĭu-rá-ri) – (unã cu angiur)
ex: totna mi ngiurã; nu-ts fu duri cãti-nj featsish, pali s-mi ngiuri?; ti ngiurã vãr? tsi-ts lipseashti?; si ngiurarã ca lãilji, eara si sh-aspargã capitili
§ ngiurat (ngĭu-rátŭ) adg ngiuratã (ngĭu-rá-tã), ngiurats (ngĭu-rátsĭ), ngiurati/ngiurate (ngĭu-rá-ti) – (unã cu angiurat)
§ ngiurari/ngiurare (ngĭu-rá-ri) sf ngiurãri (ngĭu-rắrĭ) – (unã cu angiurari)
§ angiurãturã (an-gĭu-rã-tú-rã) sf angiurãturi (an-gĭu-rã-túrĭ) – zboarãli arushinoasi, slabi shi uruti cu cari s-angiurã; ngiurãturã, prusvulii
{ro: înjurătură}
arushini/arushine
arushini/arushine (a-ru-shí-ni) sf arushinj (a-ru-shínjĭ) – andi-risea tsi u-aducheashti tu sinea-a lui atsel cari ari faptã unã alatusi; atsea tsi u-aducheashti omlu fatsã di-atsel a curi lj-ari faptã un lucru nibun; rushini, arshini, aipi, eazãchi;
(expr: mi ngroapã loclu (di-arushini) = nj-easti multã arushini di nu shtiu iu s-mi-ascundu; nu pot s-es tu lumi di-arushini)
{ro: ruşine, pudoare}
{fr: honte, pudeur}
{en: shame, sense of decency}
ex: arushini nj-easti, mae; nu s-alãsa s-u mãcã arushinea (si s-arushineadzã); nu-ari arushini, s-dizligã fari; cari avdzã tsi-arushini pãtsãrã tu vãsilia-a lui; amirãlu lu ngrupã loclu di-arushini
(expr: lj-fu multã arshini)
§ rushini/rushine (ru-shí-ni) sf rushinj (ru-shínjĭ) – (unã cu arushini)
ex: nj-fu rushini s-lji dau bunã dzua
§ arshi-ni/arshine (ar-shí-ni) sf arshinj (ar-shínjĭ) – (unã cu arushini)
ex: arshinea tri oaminj easti; cari u chiru arshinea s-u aflji tini?; cari nu-ari arshini di oaminj, nu-ari shi di Dumnidzã di-arshini bãrbatlu nu-avea tsi s-dzãcã; si nveatsã dispuljat shi lj-easti-arshini nviscut; lu ngroapã loclu di arshini
(expr: lj-easti ahãtã arshini, cã nu shtii iu si s-ducã si s-ascundã tra s-nu-l veadã lumea); ashi mindui muljarea, ca ngrupatã tu loc di-arshini; ti-arshini mi fãtsesh; nj-easti arshini di lumi
§ arushinedz (a-ru-shi-nédzŭ) (mi) vb I arushinai (a-ru-shi-náĭ), arushinam (a-ru-shi-námŭ), arushinatã (a-ru-shi-ná-tã), arushinari/arushinare (a-ru-shi-ná-ri) – nj-easti arushini, l-fac di-arshini pri cariva; l-fac pri cariva s-aducheascã arushini; arushunedz, rushunedz, arushnedz, arshinedz;
(expr:
1: capra beasi shi oaea s-arushineadzã = cariva easti cãtigursit ti-un lucru tsi-l featsi altu);
2: u-arushinedz feata = u bag tu-ashtirnut, u-ambairu, u ncalic, u mpihiur, etc.)
{ro: ruşina, dezonora}
{fr: avoir honte, rendre honteux, déshonorer}
{en: feel ashamed, make somebody to feel ashamed, dishonor, disgrace}
ex: ficiorlu s-arushinã, sh-ashtearsi ocljilj shi gri; asãndzã nitsi featili nu s-arushineadzã (nu-au arushini); arushineadzã-l (fã-l di-arshini); intrã tu udãlu a featãljei shi ndreptu s-u-arushineadzã
astaco
astaco (as-ta-có) sm astacadz (as-ta-cádzĭ) – prici di apã di-amari (tsi nu easti pescu, shi sh-u-adutsi multu cu araclu di apã dultsi), tsi ari un trup moali anvãlit di unã cãpachi corcanã, cari s-fatsi aroshi cãndu easti hertu, cu-unã pãnticã ca unã aradã di neali, cu ma multi preclji di cicioari di cari, prota preaclji easti ca un cljashti; rac di-amari; astaho
{ro: rac de mare, langustă}
{fr: lan-gouste}
{en: lobster}
§ astaho (as-ta-hó) sm astahadz (as-ta-hádzĭ) – (unã cu astaco)
ca
ca (cá) adv, cong –
1: zbor tsi tsãni loc di noima: “bag dauã lucri unã ningã-alantã sh-lã fac biani, tra s-ved ma s-hibã unã soi”; (dip) unã soi cu, unã cu; cu; (ashi) cum easti, etc.;
2: zbor tsi-aspuni cã un lucru easti aproapea unã soi di cum easti un altu lucru (ahãntu mari, ahãntu greu, ahãntu diparti, idyea ilichii, etc.); (di) vãrã, aproapea, deavãrliga di, para, etc.;
3: zbor tsi tsãni loc di noima: “bag dauã lucri unã ningã-alantã sh-lã fac biani, tra s-ved ma s-hibã un ma mari (njic, greu, diparti, etc.) di-alantu”; di, dicãt;
4: zbor tsi ari aproapea idyea noimã cu zboarãli: ghini ma, ashi cã, s-cljamã cã, s-easti cã, fure-cã, macã, ama, am, ala, mea, amea, disi, cari, etc.;
5: zbor tsi ari aproapea idyea noimã cu: “macã ai mirachea icã vrei si s-facã un lucru; itia, scupolu trã cari s-fatsi un lucru, etc.”; sibepea trã cari, scupolu cu cari, tra, ta, tea
{ro: ca, la fel ca; cam; decăt; dar; dacă; dacă vrei}
{fr: comme; presque, à peu près; que; si; mais; afin de, pour que}
{en: as, like, similar to; almost, close to, approximately; than; if; but; (in order) to, for, so that}
ex: mushuteatsa a featãljei nyilicea ca (unã soi cu; ashi cum lutseashti) un lutseafir; zburashti ca (ashi cum zburashti) un prufit; ca (cu) cari di voi sh-u-adutsi?; s-poartã ca cãndu (ashi cum easti un tsi) criscu tu pãduri; pitã ca (cum easti atsea) di cash; cãntã ca (ashi cum s-cãntã) la numtã; lai ca (unã soi cu) tãcinili; di-aoa pãnã-aclo ca (aproapea, deavãrliga di, vãrã) doauã oari cali; nu ca (para) ari chefi sh-nãsã; u ved, ca (cã easti aproapea, vãrã) xeanã sh-anjurzeashti; imnã cu eapa-a lui tut ca (aproapea) pri dinãpoi; shidzum deadun ca (vãrã, aproapea, deavãrliga di) doi mesh di dzãli; eara ca (aproapea) njadzãnoaptea; om tricut, ca (di vãrã, aproapea, deavãrliga) di shaptidzãts di anj; ca (easti niheamã) greu ãnj pari; altãoarã, ca fricã s-avdza tu loclu a nostru; ca (s-featsirã taha cã) s-shutsãrã, ca (s-featsirã taha cã) si-anvãrtirã; ca nu-lj (nu-lj para) yini ghini; cama mushat ca (di) tini, nu easti nitsiun; o, ca vai, ca vai di noi! (tu scriarea-a noastrã: o, cavai, cavai di noi); ca (ma) si-nj mor… sh-ca (ma) si nveatsã curbishana; ca (ma) sã-nj dats cu vreari, nu-ari sãndzi, ma, ca (cari, s-easti cã) s-nu va, va s-hibã moarti; ca (macã va) s-yinã, va lj-u dau; tini di-iu eshti? di Grabuva, ca (ma) sã shtii, cãtrã Muscopuli; du-si ca (itia trã cari s-dusi; cã vrea; cu scupolu, tra) sã-l veadã; ca (cã vrem, tra) s-putem s-u arãdem; nu ma putu ca (tra) s-aravdã; ca (cu scupolu; ari mirachea, tra) s-da scumpa-a lui aveari; vinji ca (cã vrea; itia trã cari vinji easti, tra) sã nveatsã carti; ca (tra, tea; ma) s-putem s-n-apruchem; Toli nu vrea ca (tea, trã tse, ta) s-yinã; cã nu vream ca (tea, ta) s-vatãm; Pashtili amãnã ca (tea, tra) s-yinã; vrui ca (tea, atsea tra) s-fug; ca (ta, tra; ma) s-lu scoatã; ca (ta; ma) s-nj-aminj unã pishtoalã; vru ca s-easã; lji scriai ca s-yinã; s-dusi ca s-lji spunã tsi vrea
coastã
coastã (cŭás-tã) sf coasti/coaste (cŭás-ti) –
1: os lungu, suptsãri shi ncusurat, dit unã preaclji di oasi (di ma multili preclji di oasi) tsi s-aflã tu cheptul a omlui (a pravdãljei), ligati di dauãli pãrtsã (nastãnga shi nandreapta) di un os, tu mesi ãn fatsã, sh-di altu os tu nãpoea-a cheptului; partea di nastãnga, icã di nandreapta a truplui di om, di la umir pãnã la coapsã (cipoc);
2: partea di munti tsi dipuni (s-alinã); schinãrat (di munti); dzeanã;
(expr:
1: nj-si ved coastili = hiu multu slab, mash cheali sh-oasi;
2: lj-bag sula n coasti = lj-bag multã zori; l-stringu vãrtos (l-pingu, tra s-facã un lucru);
3: nj-mãcã coasta tsarã = mi da di padi (mi-arucã, mi zdupuneashti, mi-arucuteashti);
4: nu-nj mãcã coasta tsarã = nu nj-u poati, nu mi-azvindzi;
5: frãngu coasti; dau ãn coasti = stau sh-mi minduescu tsi s-fac (cã nu para ved cari easti calea-atsea buna); stau pi ndauã cã nu shtiu tsi s-fac; lj-bag cheadits, lu-ambudyisescu pri cariva tra s-nu shtibã tsi s-facã; strãmbu narea; shuvãescu, mi cãltin)
{ro: coastă (de animal; de munte)}
{fr: côte (de l’animal; de la montagne)}
{en: rib (of animal), slope (of hill)}
ex: unã coastã di njel friptu; mi-agudi tu coastã; sherchilj au multi coasti; s-dipunea di pi coastã (dzeanã); cãsharea u bãgarã tu coasta (schinãratlu) di munti; lji bãgã sula n coasti
(expr: lj-bãgã multã zori), l-featsi s-fugã dit hoarã; cari ãlj bãgã sula tu coasti shi nu-lj dãdea banã dip
(expr: cara-lj bãgã zori shi nu lu-alãsa isih dip); nu-nj mãcã coasta tsarã
(expr: nu pot s-hiu dat di padi); frãndzi coasti
(expr: sta pi ndauã), cã nu shtii tsi cali s-aleagã; ma nj-easti s-nu frãndzi coasti
(expr: s-nu stai pi ndauãli), shi nu vai vrei s-u-adari; fãrã shcljimurari sh-fãrã s-da n coasti
(expr: fãrã s-shuvã-eascã) vãrnãoarã; taha frãndzea coasti, s-nu dzãcã ljundarlu carishti tsi; nãsã frãndzea coasti sh-fãtsea nãji sã s-alinã analtu la vãsiljelu
§ custicã (cus-tí-cã) sf custitsi/custitse (cus-tí-tsi) – coastã njicã
{ro: costiţă}
{fr: petite côte, côtelette}
{en: small rib}
fac
fac (fácŭ) (mi) vb III shi II feci (fécĭŭ), fãtseam (fã-tseámŭ), faptã (fáp-tã), fatsiri/fatsire (fá-tsi-ri) shi fãtseari/fãtseare (fã-tseá-ri) –
1: adar (tsiva, un lucru); plãsedz unã lugurii tsi nu s-ari adratã vãrãoarã ninti; (fig:
1: fac = (i) alãxescu paradz xenj tu paradz di-a loclui, di-unã tinjii tu altã tinjii, etc.; (ii) fug, mi duc, alag, cutriir; (iii) dzãc; (iv) (mi-)amintu, (mi) fet; (v) (mi) fac taha, (mi) prifac; (vi) (l-)cãndãrsescu, (lu-)apuaduc; (vii) fatsi = lipseashti, prindi, easti ghini; expr:
2: cu adãvgarea-a unui altu zbor dupã el, verbul “fac” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) fac pãzari = pãzãripsescu; (ii) fac mãyi = mãyipsescu; (iii) fac aveari = avutsãscu; (iv) fac aradã = arãdãpsescu; (v) nj-si fatsi njilã = njiluescu; (vi) fac lucri = lucredz; (vii) fac hãrgi (exudi) = hãrgiuescu (xudipsescu); etc.;
3: pomlu fatsi poami, ayita fatsi auã, agrili fac grãni, etc. = pomlu da poami, ayita da auã, agrili da grãni, etc.;
4: poamili (auãli, grãnili, etc.) s-fac = poamili (auãli, grãnili, etc.) asescu, s-coc;
5: cãt fatsi aestu lucru = tsi tinjii ari aestu lucru; cãt custuseashti (custiseashti) aestu lucru; cãt caftsã tr-aestu lucru;
6: feci unã tehni; feci araftu (dascal, preftu, etc.) = nvitsai unã tehni; nvitsai ti-araftu (ti dascal, ti preftu, etc.);
7: fac multu chiro (tu-un loc) = stau, armãn multu chiro (tu-un loc);
8: nj-fac chefea = fac tsi voi, tsi mi-arãseashti, cum nji sã ndreadzi huzmetea;
9: mi fac pri mini (tu zmeani, tu culpani) = nj-fac apa-atsea groasa (mi cac) pri mini (tu zmeani, tu culpani); nj-umplu zmeanili;
10: l-fac cumãts = l-vatãm;
11: nj-si featsi yislu = nj-inshi (axi, asi) yislu;
12: hiu di mumã faptu = escu multu gioni;
13: lj-fac tuts paradzlji ghini = lj-aspargu tuts paradzlji, lj-hãrgiuescu;
14: aljumtrea nu s-fatsi = cã vrei i cã nu vrei, lipseashti s-u fats;
15: cãts pãradz ãnj fatsi chealea = cãti pot s-fac, cãt escu acshu s-fac;
16: u fac naparti = fug, u cãrtsãnescu, li-aspel, u-angan cãtsaua, etc.;
17: lj-fac muntsãlj padi = alag pristi tut loclu, munti sh-padi;
18: fac zbor (cu cariva) = zburãscu, mi aduchescu (cu cariva);
19: nj-fac crutsea = (i) mi ncljin la Dumnidzã; (ii) mi ciudusescu;
20: nj-si pari cã mi fac ninga nãoarã = nj-easti multu ghini;
21: unã videari tsi-lj fac = cum ãl vidzui, dit oara tsi-l vidzui;
22: unã-nj fatsi (unã nj-easti, unã soi easti);
23: ãlj fac unã = lj-dau unã, lu-agudescu;
24: fãtsem zbor = n-aduchim, him sinfuni;
25: mi fac mari = crescu;
26: fã-ti ma nclo = du-ti, minã-ti ma nclo
27: fac carti = mi duc la sculii sã nvets carti)
{ro: face; comite; produce; evalua; valora, târgui; schimba (bani); preface; transforma, câştiga; cheltui; (se) distra; decide; realiza; (se) maturiza (coace); dirija; parcurge; coborî; sta, locui, zice; (se) naşte; fi; (se) ocupa; trebui; etc.}
farmazon
farmazon (far-ma-zónŭ) sm, sf farmazoanã (far-ma-zŭá-nã), far-mazonj (far-ma-zónjĭ), farmazoani/farmazoane (far-ma-zŭá-ni) – un tsi fatsi parti dit unã sutsatã ascumtoasã sh-mistiryioasã, veaclji di suti di anj, thriscã shi puliticã (cunuscutã sum numa di “francmasonirii”), tsi dzãtsi cã fatsi mash bunets tu lumi; mason; (fig: farmazon (ca adg) = om arãu, tsi caftã s-ti-arãdã, arãditor, minciunos, aplan, calpuzan, etc.)
{ro: francmason}
{fr: francmason}
{en: freemason}
ex: easti-un farmazon (un mason, maltean; icã fig: om arãu, minciunos, calpizan); farmazonjlji (fig: minciunoshlji), taha sh-bãgarã mãna n sin sã scoatã punga, s-plãteascã; shi alti ahtãri zboari, cã lu-arãsi un farmazon
§ mason (ma-sónŭ) sm, sf masonã (ma-só-nã), masonj (ma-sónjĭ) shi masoneanj (ma-só-neanjĭ), masoani/masoane (ma-sŭá-ni) – (unã cu farmazon)
frimintu
frimintu (fri-mín-tu) (mi) vb I frimintai (fri-min-táĭ), frimintam (fri-min-támŭ), frimintatã (fri-min-tá-tã), frimintari/frimintare (fri-min-tá-ri) – lu lucredz aloatlu di fãrinã (l-tornu di-unã parti sh-di-alantã, lu-agudescu cu bushlu, lu-apitrusescu, l-tindu, l-bat, l-frãngu, lu-ameastic, etc.) tra s-lu fac s-hibã tut unã soi (cu fãrina, apa sh-maeaua ghini amisticati); frimit, firmintu, firmit, fãrmintu, fãrmit;
(expr:
1: nj-frimintu mintea; mi frimintu = u minduescu multu unã ipotisi tra s-u aduchescu ghini; u mutrescu sh-u giudic multu sh-ahãndos unã idei, tra sã shtiu tsi s-fac, tsi cali s-ljau, etc. tra s-hibã cãt ma ghini; nj-bag mintea s-lucreadzã tra s-aduchescu ghini tsi s-fatsi, cum sta lucrili;
2: nj-frimintu inima; mi frimintu = nu-am isihii tu suflit cã am frundidz, cã portu gaileadz, cã mi mãcã inima, etc.; nu mi-acatsã loclu, nj-frec mãnjli, mi min di-unã parti sh-di-alantã, ashteptu shi nu shtiu tsi s-fatsi, etc.;
3: muljarea tsi nu va s-frimintã, tutã dzua ntsearni = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu va s-facã un lucru, nu va s-u-dzãcã aestã, shi s-fatsi cã taha lucreadzã, cã taha ari sh-altu lucru trã fãtseari; muljarea cari nu va s-facã pitã, va ntsearnã)
{ro: frământa}
{fr: boulanger la pâte, pétrir}
{en: knead (bread)}
ex: bãgai s-frimintu putsãn!; s-dutsi nyii di frimintã; tu horli armãneshti frimintã muljerli shi mash nãoarã tu siptãmãnã; nveasta frimintã pãnea
§ frimintat (fri-min-tátŭ) adg frimintatã (fri-min-tá-tã), frimintats (fri-min-tátsĭ), frimintati/frimintate (fri-min-tá-ti) – (aloatlu di pãni) tsi easti lucrat tra si s-facã unã shi s-hibã ghini amisticati fãrina, apa sh-maeaua; frimitat, firmintat, firmitat, fãrmintat, fãrmitat
{ro: frământat}
{fr: boulangé (la pâte), pétri}
{en: kneaded (bread)}
§ friminta-ri/frimintare (fri-min-tá-ri) sf frimintãri (fri-min-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu aloatlu s-frimintã; frimitari, firmintari, firmitari, fãrmintari, fãrmitari
{ro: acţiunea de a frământa; frământare}
{fr: action de boulanger la pâte, de pétrir}
{en: action of kneading (bread)}
§ frimit (fri-mítŭ) (mi) vb I frimitai (fri-mi-táĭ) shi frimtai (frim-táĭ), frimitam (fri-mi-támŭ) shi frimtam (frim-támŭ), frimitatã (fri-mi-tá-tã) shi frimtatã (frim-tá-tã), frimitari/frimitare (fri-mi-tá-ri) shi frimtari/frimtare (frim-tá-ri) – (unã cu frimintu)
ghioa
ghioa (ghĭo-á) cong – canda, taha, nj-si pari cã, parcã, poati cã, nai putsãn, ghioai, ghioam, ghioea, ghioeam, am, mena
{ro: doar}
{fr: on dirait que, peut être que, (tout) au moins}
{en: maybe, perhaps, only, but, at least, etc.}
ex: si stridz cã ghioa yeaturlu, yini
§ ghioam (ghĭo-ámŭ) cong – (unã cu ghioa)
ex: altu drac, ghioam (canai) cama mastur; ghioam suntu vampiri; ghioam (cã ea) dormu greu
§ ghioai/ghioae (ghĭo-á-i) cong – (unã cu ghioa)
§ ghioea (ghĭo-ĭá) cong – (unã cu ghioa)
ex: ghioea (canda, taha), mi didesh pi ghini
§ ghioeam (ghĭo-ĭámŭ) cong – (unã cu ghioa)
hãlvã
hãlvã (hãl-vắ) sm hãlvadz (hãl-vádzĭ) – dultseami faptã n casã dit fãrinã cu zahari pãrjilitã tu umtu; dultseami (vinjitã di la turtsã) tsi s-vindi tu duchenj, adratã cu zahari dit tãhãni i simintsã di oclju-a soarilui
{ro: halva}
{fr: halva; pâte de farine au sucre et au beurre}
{en: halva, halvah; home made sweets of fried flour in butter with sugar}
ex: aseara nã featsi hãlvã; adrai un hãlvã multu bun, arãsit di tuts
§ hãlvãngi (hãl-vãn-gí) sm hãlvãngeadz (hãl-vãn-gĭádzĭ) – atsel tsi fatsi i vindi hãlvã
{ro: halvagiu}
{fr: celui qui fait ou vend du “hãlvã”}
{en: maker or seller of “hãlvã”}
§ hãlvãgirii/hãlvãgirie (hãl-vã-gi-rí-i) sf hãlvãgirii (hãl-vã-gi-ríĭ) – ducheanea iu s-fatsi i s-vindi hãlvãlu
{ro: halvagerie}
{fr: place ou on vend (fait) du “hãlvã”}
{en: “hãlvã” shop}
ex: tu hãlvãgirii biu bozã
taha
RO:cică
EN:as it were, allegedly
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015