|
|
taeti/taete
taeti/taete (ta-ĭé-ti) sf pl(?) – ghinuiri faptã dupã arada nturtseascã cu unã ncljinari a truplui sh-a caplui (cãtivãrãoarã cu ndzinucljari shi dari cu caplu di loc); timinã, timinei, sileami, ncljinãciuni
{ro: prosternare}
{fr: prosternation}
{en: prostration}
ex: lã fãtsea taeti sh-lã bãsha cãlcãnjli