DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

tac2!

tac2! (tác) inter – zbor tsi-aspuni vrondul tsi s-fatsi (sh-atsea tsi s-avdi) cãndu plãscãneashti tsiva, cãndu s-ciucuteashti tsiva, etc.; trac!, traca!, tuc! etc.
{ro: cuvânt care imită zgomotul făcut de o pleznitură, ciocănitură, etc.}
{fr: mot qui imite le bruit d’un craquement, d’un choc, etc.}
{en: word imitating a cracking sound, etc.}
ex: tac!, tac! dishcljidi poarta

§ trac! (trác) inter – (unã cu tac2!)

§ traca! (trác!) inter – (unã cu tac2)
ex: arãzboilu asunã dipriunã: traca!, traca!

§ tuc! (túc!) inter – (unã cu tac2!)
ex: dratslji s-acãtsarã, tac!, tuc!

§ tãc! (tắcŭ) inter – zbor tsi-aspuni cum s-avdi un ciocut njic (ca-atsel di-unã sãhati, di chicutã di apã tsi cadi peanarga, cãndu cãrtsãneashti tsiva, etc.); tic!
(expr: fatsi tãc! = cãrtsãneashti, creapã)
{ro: tic!, tac!, tic-tac! tâc!}
{fr: qui imite le son d’une pendule, d’une montre, du coeur, ou le bruit d’un craquement}
{en: word imitating the noise made by a small knock, like that made by a pendulum, watch, heart, etc.}
ex: tãc! tãc! ãlj fãtsea inima; tritsea cu inima tãc, tãc; ãnj yinea tãc! s-fac; cãt nu featsi tãc! (cãt nu cãrtsãni!)

§ tic! (tícŭ) inter – (unã cu tãc!)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

scurtu1

scurtu1 (scúr-tu) adg scurtã (scúr-tã), scurtsã (scúr-tsã), scur-ti/scurte (scúr-ti) – (cali, lucru) tsi nu easti lungu; (cali) tsi s-fatsi agonja tu niheamã chiro; tsi tsãni (dãnãseashti) putsãn chiro; (om) njic tu boi;
(expr: cu minti scurtã, scurtu di minti = tsi nu mindueashti ghini, ca oaminjlji dishteptsã, itsrã, mintimenj)
{ro: scurt}
{fr: court, bref}
{en: short, brief}
ex: om scurtu (njic tu boi); nu-avu tsi s-facã cu eali cã suntu scurti; coadã lungã sh-minti scurtã
(expr: s-dzãtsi trã muljeri cã au perlu lungu ma nu suntu sh-ahãntu mintimeni)

§ scundu (scún-du) adg scundã (scún-dã), scundzã (scún-dzã), adg scundi/scunde (scún-di) – (om) tsi easti shcurtu, njic (di boi); (om, lucru) tsi nu para easti-analtu; scurtu, scurtabec, scurtabac, scurtac, shcurtu, shcurtabac, apus, njic, minut
{ro: scund}
{fr: court, petit (de taille)}
{en: short, small (in height)}
ex: lã freadzim scunda nucã

§ shcurtu1 (shcúr-tu) adg shcurtã (shcúr-tã), shcurtsã (shcúr-tsã), shcurti/shcurte (shcúr-ti) – (unã cu scurtu1)
ex: pãrãmithlu a meu easti shcurtu (nu tsãni multu chiro); lu-aduchi cã easti shcurtu di minti
(expr: cã nu para easti mintimen, dishteptu); shcurtul di minti lj-aspuni cum sta luguria; ari cusitsi lundzi sh-minti shcurtã
(expr: easti ca glarecicã)

§ Scurtu2 (Scúr-tu) sm fãrã pl – andoilu mes a anlui (nai ma scurtul mes dit an cu 28 di dzãli trei anj cu-arada, shi 29 ampatrulea); Shcurtu, Flivar, Fivruar
{ro: Februarie}
{fr: Février}
{en: February}
ex: dit Scurtu (meslu Flivar) masturlji ahiurhescu si s-mindueascã trã ducã

§ Shcurtu2 (Shcúr-tu) sm fãrã pl – (unã cu Scurtu2)
ex: Shcurtul (Flivarlu) atsel arãulu; Shcurtul (meslu Flivar) s-moalji chirolu

§ scurtedz (scur-tédzŭ) (mi) vb I scurtai (scur-táĭ), scurtam (scur-támŭ), scurtatã (scur-tá-tã), scurta-ri/scurtare (scur-tá-ri) – fac ma scurtu; njicshuredz lundzimea-a unui lucru; shcurtedz, scurtichedz, shcurtichedz, njicshuredz, adun;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn