DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bubulic

bubulic (bu-bu-lícŭ) sm bubulits (bu-bu-lítsĭ) – prici multu njicã ca, bunãoarã, bumbãraclu, cãrãbushlu, zãngãnarlu, fliturlu, musca, etc.; bubulicã, bumbãrac, yeatsã;
(expr: ari bubulits = ari drãcurii, glãrinj, pirifãnj, etc. (tu minti, n cap))
{ro: gânganie}
{fr: han-neton}
{en: bug, insect}
ex: urizlu ari bubulits (yets); ari bubulits
(expr: glãrinj, pirifãnj) ãn cap; mushica mplinã di bubulits
(expr: drãcurii); nu shi shtea drãcurii shi bubulits
(expr: glãrinj)

§ bubu-licã (bu-bu-lí-cã) sf bubulitsi/bubulitse (bu-bu-lí-tsi) – (unã cu bubulic)

§ bumbunar (bum-bu-nárŭ) sm bumbunari (bum-bu-nárĭ) – bubulic di hroma-a cãstãnjiljei, cu arpitli nduplicati pi-anumir, tsi easi cãtã tu nchisita-a meslui Mai shi s-hrãneashti cu frãndzã di arburi, lãludz, erghi, etc.; cãrãbush, zãngãnar, junã
{ro: cărăbuş}
{fr: hanneton}
{en: cockroach}
ex: alghinjli suntu putsãni shi bumbunarlji multsã

§ bumbãrac (bum-bã-rácŭ) sn bumbãrats (bum-bã-rátsĭ) – prici multu njicã (ca, bunãoarã, bubulic, flitur, muscã, etc.); bumbãrec, bubulic, rimã, yeatsã
{ro: gânganie, (mică) insectă}
{fr: être vivant, insecte}
{en: (small) insect}

§ bumbãrec (bum-bã-récŭ) sn bumbãrets (bum-bã-rétsĭ) – (unã cu bumbãrac)

§ bumbar2 (bum-bárŭ) sm bumbari (bum-bárĭ) – insectã (yeatsã) tsi sh-u-adutsi cu musca, murnã sh-cu dãmtsã galbini pi pãnticã, cu doauã arpiti, sh-cari ntsapã omlu i prãvdzãli tra s-lã sugã sãndzili; tãun, davan, davun, streclji
{ro: tăun}
{fr: taon}
{en: oxfly, gadfly}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

daima

daima (dáĭ-ma) adv – tut chirolu (atsel tsi tricu, di tora sh-ninti); (tsi s-fatsi) cati oarã; (tsi s-fatsi) di-aradã tut chirolu; fãrã-astãmãtsiri; eta tutã; eta-ali eti; eta-a etilor; totãna, totna, totuna, totunã, tutuna, tutauna, tutãunã, tutdiunã; dipriunã, deunã, diunã, di-unã-unã; panda, inda
{ro: totdeauna; fiecare dată}
{fr: toujours; chaque fois}
{en: always; every time}
ex: ca cãndu lu-am di daima (totna); daima arãdi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

davan2

davan2 (dá-vanŭ) sm davanj (dá-vanjĭ) – insectã (yeatsã) murnã sh-cu dãmtsã galbini pi pãnticã, cu doauã arpiti, tsi sh-u-adutsi cu musca, sh-cari ntsapã omlu i prãvdzãli tra s-lã sugã sãndzili; davun, tãun, bumbar, streclji
{ro: tăun, streche}
{fr: taon, oestre du cheval}
{en: ox-fly, gad-fly}

§ davun (dá-vunŭ) sm davunj (dá-vunjĭ) – (unã cu davan2)

§ tãun (tã-únŭ) sm tãunj (tã-únjĭ) – (unã cu davan2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dipriunã1

dipriunã1 (di-pri-ú-nã) adv – (tsi s-fatsi) di-aradã tut chirolu (atsel tsi tricu, di tora sh-ninti); (tsi s-fatsi) cati oarã; fãrã-astãmãtsiri; daima, des, inda; totãna, totna, totuna, totunã, tutuna, tutauna, tutãunã, tutdiunã; deunã, diunã, di-unã-unã, panda, zãr-zãr
{ro: mereu, totdeauna, continuu}
{fr: continuellment, sans cesse, toujours}
{en: continually, non-stop, always}
ex: flueara s-nj-avdu dipriunã (tut chirolu, fãrã-astãmãtsiri, daima, totna); doi fãrtats dipriunã talji (fãrã-astãmãtsiri, nicurmat, tut chirolu); dipriunã (neacumtinat) ploili cad; lucredz dipriunã (tut chirolu) cã am ananghi di paradz

§ diunã (di-ú-nã) adv – (unã cu dipriunã1)

§ deunã (de-ú-nã) adv – (unã cu dipriunã1)

§ di-unã-unã (di-ú-nã-ú-nã) adv – (unã cu dipriunã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

inda

inda (ĭn-da) adv – (tsi s-fatsi) di-aradã tut chirolu; (tsi s-fatsi) cati oarã; fãrã-astãmãtsiri; dipriunã, daima, des; totãna, totna, totuna, totunã, tutuna, tutauna, tutãunã, tutdiunã; deunã, diunã, di-unã-unã, panda;
(expr: inda s-dutsi = dzãtsi tut chirolu, si ngreacã)
{ro: mereu, totdeauna, continuu}
{fr: continuellment, sans cesse, toujours}
{en: continually, non-stop, always}
ex: el yinea inda la noi (des, picna, dipriunã, totna); inda s-dutsi
(expr: si ngreacã) s-intru la el acasã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

panda

panda (pán-da) adv – tut chirolu (atsel tsi tricu, di tora sh-di ninti); (tsi s-fatsi) cati oarã; (tsi s-fatsi) di-aradã tut chirolu; fãrã-astãmãtsiri; eta tutã; eta-ali eti; eta-a etilor; totãna, totna, totuna, totunã, tutuna, tutauna, tutãunã, tutdiunã; dipriunã, deunã, diunã, di-unã-unã; daima, inda
{ro: totdeauna}
{fr: toujours}
{en: always}

§ pandilos (pan-di-lósŭ) adv – cu tuti, fãrã s-alasã tsiva di-unã parti; cu sindu cu pandu; fari, xintopando, dibinã, deacutotalui, dicutot, bitiviu, bidivitcu
{ro: cu totul, total, în întregime, “cu căţel şi cu purcel”}
{fr: entièrement, totalment}
{en: with everything, completely, entirely}

§ xintopando (xín-to-pán-do) adv – (unã cu pandilos)
ex: si-nj ti-arneascã xintopando (ntreg, cu tuti, cu sindu cu pandu)

§ pandu (pán-du) invar – mash tu expr: “cu sindu cu pandu” tsi va s-dzãcã “tuti, fãrã s-alasã tsiva di-unã parti, fãrã s-armãnã tsiva”; pandilos, dibinã, deacutotalui, dicutot
{ro: cu totul, total, în întregime, “cu căţel şi cu purcel”}
{fr: entièrement, tout}
{en: everything, completely}
ex: li vindu lucrili cu sindu cu pandu la mizati; va s-ti-ardem cu sindu cu pandu; s-dusi cu sindu cu pandu (cu tuti, lo tuti cu el)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

streclji/streclje

streclji/streclje (stré-clji) sf streclji (stré-clji) –
1: insectã murnã sh-cu dãmtsã galbini pi pãnticã, cu doauã arpiti, tsi sh-u-adutsi cu musca, sh-cari ntsapã omlu i prãvdzãli tra s-lã sugã sãndzili shi s-lã da unã lãngoari; davan, tãun, bumbar;
2: lãngoarea datã di streclji tsi u fatsi pravda s-alagã ca zurla
{ro: tăun, streche}
{fr: taon, oestre du cheval}
{en: oxfly, gadfly}
ex: deadi streclja tu vãts

§ streglã (strég-lã) sf stregli/stregle (strég-li) – (unã cu streclji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tauna

tauna (ta-ú-na) (scriat shi ta-una) adv – (tsi lipseashti si s-facã) multu-agonja, tu niheamã di-oarã; fãrã nitsiunã amãnari; unãshunã, diunãoarã, dinãoarã, dinãcali, trãoarã, truoarã, tu loc; cãt s-dai peanili di oclji; pãnã s-ascuchi; cãt s-dzãts unã (dauã, trei); nigrit ninga zborlu, etc.
{ro: deodată, imediat}
{fr: immédiatement, aussitôt, tout à coup}
{en: immediately, at once}
ex: va yin tauna (unãshunã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

totãna

totãna (tó-tã-na) adv – tut chirolu (atsel tsi tricu, di tora sh-ninti); (tsi s-fatsi) cati oarã; (tsi s-fatsi) di-aradã tut chirolu; fãrã-astãmãtsiri; eta tutã; eta-ali eti; eta-a etilor; totna, totuna, totunã, tutuna, tutauna, tutãunã, tutdiunã; dipriunã, deunã, diunã, di-unã-unã; daima, panda, inda, catioarã
{ro: totdeauna; fiecare dată}
{fr: toujours; chaque fois}
{en: always; every time}
ex: fudzirã ti totãna (daima); cãndu treatsi prit hoarã, totãna (daima, catioarã) yini s-mi veadã

§ totna (tót-na) adv – (unã cu totãna)
ex: cã-i noapti totna (daima, dipriunã, cati oarã); ocljilj trã totna (eta-a etilor) ncljisesh; totna (tut chirolu, daima) s-lucredz; di totna stau aoatsi

§ totuna (tó-tu-na) adv – (unã cu totãna)
ex: intrã cum tsã shtii di totuna (di cãndu ti-amintash); s-nu-agãrsheshti sã scrii totuna (tut chirolu, dipriunã)

§ totunã (to-tú-nã) adv – (unã cu totãna)
ex: vearsã-ashi totunã (dipriunã, neacumtinat, fãrã-astãmãtsiri)

§ tutuna (tu-tú-na) adv – (unã cu totãna)
ex: tutuna (daima) yini la noi

§ tutunã (tu-tú-nã) adv – (unã cu totãna)
ex: tutunã (dipriunã) lu ncaci

§ tutauna (tu-ta-ú-na) adv – (unã cu totãna)
ex: s-pãlãcãrsea tutauna

§ tutãunã (tu-tã-ú-nã) adv – (unã cu totãna)

§ tutdiunã (tut-di-ú-nã) adv – (unã cu totãna)
ex: truplu sh-caplu nj-u tut una, pri-un cicior stau tutdiuna (totãna), cãmesh am ninumirati, sh-li portu nviscuti toati (angucitoari: verdzul di moari); tutdiunã suntu multu lipsits

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã