DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cash

cash (cashĭŭ) sn cãshuri (cắ-shĭurĭ) – [pluralu ari shi noima di “ma multi turlii di cash”] – unã soi di lugurii adratã dit laptili ncljigat (cu-unã soi di mãeauã), cãlcat, ndisat, apitrusit sh-tsãnut di-aradã tu-armirã i foalji tra s-nu s-aspargã; numã tsi s-da la tuti turliili di-ahtari lugurii;
(expr: cash bun, cash dultsi = cash dultsi, cash proaspit, cash dit foalji)
{ro: brânză}
{fr: fromage}
{en: cheese}
ex: trã earna-aestã bãgãm doi folj di cash bun
(expr: cash dultsi); pãni cu cash... nu ti saturi vãrnãoarã!; armãnlu tu cãshuri, ca capra tu creacuri; mãcã pãni cu cash; nã armasirã dauã talari di cash; frati, frati, ma cashlu-i cu paradz

§ cãshar (cã-shĭárŭ) sm cãshari (cã-shĭárĭ) – atsel tsi fatsi cashlu; baci
{ro: baci; cel care face brânza}
{fr: fromager}
{en: cheese maker}
ex: a cãsharlor lã da fushti

§ cãshari/cãshare (cã-shĭá-ri) sf cãsheri (cã-shĭérĭ) – loclu (casa, stanea, etc.) iu s-fatsi cashlu; stani, strungã (iu s-fatsi cashlu); cãshãrii (fig:
1: cãshari = (i) aveari, cãtãndii; (ii) loc ngãrdit iu s-tsãn oi, prãvdzã)
{ro: loc unde se face brânza}
{fr: fromagerie}
{en: place where the cheese is made}
ex: iu bãgash cãshari? (stani); nu shtii tsi-i la cãsheri (stãnj); mi duc la cãshari (strungã); cãsharea s-hibã ghini, cã oili psusirã; cãshari di portsi s-nu fats!; cu gumarlu-adrash cãshari (fig: aveari)?; omlu aestu nu-adarã cãshari (fig: aveari); tsi cãshari ari? (fig: tsi aveari ari? cãt avut easti?); ncljidi oili tu cãshari (loclu ngãrdit); nu-adari cãshari tini (fig: nu va fats cãtãndii cã nu eshti om tsi ti-arãseashti lucrul, nu eshti cilistisitor)

§ cãshãrii/cãshãrie (cã-shã-rí-i) sf cãshãrii (cã-shã-ríĭ) – (unã cu cãshari)
ex: la cãshãrii, bacilu-nj deadi s-mãc ushmar; bacilu nã dusi la cãshãrii sh-nã deadi cash dultsi

§ cãshãrishti/cãshãrishte (cã-shã-rísh-ti) sf cãshãrishti (cã-shã-ríshtĭ) – loclu iu-avea nãoarã sh-un chiro unã cãshari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cuprii/cuprie

cuprii/cuprie (cu-prí-i) sf cuprii (cu-príĭ) – atseali tsi-armãn (armãsãturi tsi nu mata suntu buni trã altu tsiva) di la un lucru ufilisit (ca mãcãri, zãrzãvãts, cãrtsã, tinicheadz, etc.); baligã amisticatã cu palji sh-cu loc (ufilisitã multi ori la ngrãsharea-a loclui); curpai, coprãi
{ro: gunoi}
{fr: fumier, voirie}
{en: garbage, litter}
ex: cucutici di pri cuprii; cupria atsea veaclja, cãndu s-aprindi, cama multu ardi; di-aoa pãnã n cuprii (loclu iu s-tsãn cupriili), nu-aflji un ca el; cucotlu easi pali pi cuprii sh-acatsã s-huhuteascã; nora arni cupriili shi li-arcã n groapa di-arãzboi; fã-mi cu cãsmeti, sh-arucã-mi tu cuprii; cu cupriili dupã ushi

§ cur-pai/curpae (cur-pá-i) sf curpãi (cur-pắĭ) – (unã cu cuprii)
ex: arãma curpaea (cupria); curpãili dupã ushi

§ coprãi/coprãe (co-prắ-i) sf coprãi (co-prắĭ) – (unã cu cuprii)

§ cupãrãshti/cu-pãrãshte (cu-pã-rắsh-ti) sf cupãrãshti/cupãrãshte (cu-pã-rắsh-ti) – un loc di stani veaclji iu baliga-a oilor deadi un loc gras iu crescu urdzãtsli; cuprãshti, cãprishti
{ro: stăuină}
{fr: endroit où autrefois a été une bergerie et où pousse maintenant des plantes comme la laitue vireuse, la ortie, etc.}
{en: old sheepfold where the old dung has produced rich land for certain plants like the nettles, for example}

§ cuprãshti/cuprãshte (cu-prắsh-ti) sf cuprãsh-ti/cuprãshte (cu-prắsh-ti) – (unã cu cupãrãshti)

§ cãprish-ti/cãprishte (cã-prísh-ti) sf cãprishti/cãprishte (cã-prísh-ti) – (unã cu cupãrãshti)
ex: nvirdzãscu sh-cãprishti, ah, munts di Muluvishti

§ cuprisescu (cu-pri-sés-cu) (mi) vb IV cuprisii (cu-pri-síĭ), cupriseam (cu-pri-seámŭ), cuprisitã (cu-pri-sí-tã), cuprisi-ri/cuprisire (cu-pri-sí-ri) – bag cuprii tu loc (baligã amisticatã cu palji) tra s-lu ngrash
{ro: pune gunoi, gunoi, fertiliza}
{fr: fumer, fertiliser (la terre)}
{en: fertilizing the land with dung or manure}
ex: cuprisescu agrili (bag cuprii tu agri tra s-li ngrash)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tãu

tãu (a tắŭ) pr pos a ta (a tá) shi a tauã (a tá-ŭã), a tãi (a tắĭ), a tali/tale (a tá-li) (numinativ shi acuzativ; s-avdi di-aradã cu zborlu “a” nãinti) – zbor tsi tsãni loclu-a numãljei a atsilui cu cari zburashti cariva sh-cari ari un, i ma multi lucri; numa-a lucrului tsi lu-ari atsel cu cari zburashti cariva; zbor tsi aspuni cã un lucru easti (i ma multi lucri suntu) a atsilui cu cari zburashti cariva; -tu, -ts
{ro: tău, al tău}
{fr: ton, le tien}
{en: yours}
ex: cireshlu-a meu i njic, a tãu i mari; dipriunã cu-a tãi sots; a ta cu tuti a tali; s-cãdem pi tufeachea-a ta; agrili a tali; dã-nj frãmtea a tauã (a ta), pirushana-a meauã

§ a tãui (a tã-úĭ) pr pos a tãei (a tã-ĭéĭ), a tãor (a tã-órŭ), a tãlor (a tã-lórŭ) – (ginitiv shi dativ di la pronuma “ a tãu”; s-avdi di-aradã cu zborlu “a” nãinti)
{ro: celui al tău}
{fr: le tien}
{en: yours}
ex: a suflitlui a tãui (atsel a tãu); a banãljei a tãei; a giudicariljei a tãei; a oaspitslor a tãor (atselj a tãi); a dimãndãciunjlor a tãlor (atseali a tali)

§ a tãl (a tắlŭ) pr pos a tauã (a tá-ŭã), a tãlj (a tắljĭ), a tali/tale (a tá-li) – (unã cu a tãu)
ex: cum sh-a tãl? (a tãu?); oaspitslji a tãlj ishirã; a tãlj (a tãi) vinjirã s-nã veadã

§ a tãlui (a tã-lúĭ) pr pos a tãljei (a tã-ljĭéĭ), a tãljor (a tã-ljĭórŭ), a tãlor (a tã-lórŭ) – (unã cu a tãui)
ex: dã-u a tãljei (a atsãljei a ta); a tãlui (a atsilui a tãu) nu-lj ded, a tãljei (a atsãljei a ta) va-lj dau; a oaminjlor a tãljor (a oaminjlor a tãi) nu lã dzãsh, a featilor a tãlor (a featilor a tali) va lã dzãc; a featãljei a tãljei (a featãljei a ta); a featilor a tãlor (a featilor a tali); ded di mãcari a tãlor (a atsilor a tãi)

§ tu3 (-tŭ) pr pos ta (-tá) (singular; formã shcurtã a pronumãljei posesivã “a tãu” tsi s-adavgã tu bitisita-a zborlui) – a tãu, ts
{ro: tău, al tău}
{fr: ton, le tien}
{en: yours}
ex: frati-tu (fratili a tãu) cu mã-ta (mama a ta) vinjirã; bãrbat-tu (bãrbatlu a tãu) nu-i acasã; a domnu-tui (a domnului a tãu, a tãui); a tatã-tui (a tatãlui a tãu, a tãui); a mã-tai (a mamãljei a ta, a tãei); a muljarã-tai (a muljariljei a ta, a tãei); isusirea a nipoatã-tai (a nipoatãljei a ta); dã-u a hilji-tai (a hiljiljei a ta)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn