DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

andartu

andartu (an-dár-tu) sm andartsi (an-dár-tsi) shi andartsã (an-dár-tsã) – fur grec tsi alumta aoa sh-un chiro trã iliftiria-a Grãtsiiljei di sum turtsã (cu vãtãmarea-a turtsãlor ma sh-cu vãtãmarea-a crishtinjlor, armãnj, vurgari, tsi nu vrea si s-facã grets, ma vrea si sh-armãnã atsea tsi eara, cu fara shi limba-a lor); antartu, andarcu, andar, cumit, cumitagi; (fig: andartu = fur tsi ti dispoalji cãndu ti-acatsã tu pãduri; om arãu sh-fãrã njilã)
{ro: comitagiu grec}
{fr: rebelle, révolté}
{en: rebel}
ex: Avdela fu arsã di andartsi (cumitagiilji grets) tu unã njilji nauã suti tsintsi, toamna; andartsi suntu tu muntsãlj a noshtri

§ ndartu (ndár-tu) sm ndartsi (ndár-tsi) shi ndartsã (ndár-tsã) – (unã cu andartu)
ex: cai poatã s-bãneadzã cu ndarta aestã (fig: muljarea-aestã ahãntu arauã)?

§ antartu1 (an-tár-tu) sm antartsi (an-tár-tsi) shi antartsã (an-tár-tsã) – (unã cu andartu)
ex: lu-acãtsarã antartsãlj (cumitslji, furlji grets)

§ antartu2 (an-tár-tu) adg antartã (an-tár-tã), antartsi (an-tár-tsi) shi antartsã (an-tár-tsã), antarti/antarte (an-tár-ti) – tsi furã sh-vatãmã ca andartsãlj; tsi easti arãu sh-ninjilãos; lai, tihilai, andihristu, etc.
{ro: soi rău, ticălos}
{fr: (homme) méchant, coquin}
{en: rogue, bad (man)}
ex: tsi antartã (tihilai, andihristã) easti!

§ andarcu (an-dár-cu) sm andartsi (an-dár-tsi) shi andartsã (an-dár-tsã) – (unã cu andartu)

§ andar (an-dárŭ) sm andari (an-dárĭ) shi andareanj (an-dá-reanjĭ) – (unã cu andartu)

§ andartichescu (an-dar-ti-chĭés-cu) adg andarticheascã (an-dar-ti-chĭas-cã), andarticheshtsã (an-dar-ti-chĭésh-tsã), andarti-cheshti/andarticheshte (an-dar-ti-chĭésh-ti) – tsi ari s-facã cu andartsãlj; di andartu
{ro: de comitagiu}
{fr: de rebelle}
{en: of rebel}
ex: tãljats di mãnã-andarticheascã (mãnã di-andartu)

§ andãrsii/andãrsie (an-dãr-sí-i) sf andãrsii (an-dãr-síĭ) – atsea tsi fac oaminjlji cãndu es andartsã; banã di andartu; atsea tsi featsirã andartsãlj cãndu scularã cap contra-a turtsãlor; mintitura tsi s-fatsi cãndu dunjaea sã ximutã contra-a chivernãsiljei; andãr-tsãlji, cumitii, ribilipsiri, panastasi; (fig: andãrsii = lãeatsã mari, ashi cu easti dispuljarea tsi u fac andartsãlj a oaminjlor tsi lj-acatsã tu pãduri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

clutsatã

clutsatã (clu-tsá-tã) sf clutsãts (clu-tsắtsĭ) – aguditurã cu ciciorlu (ma multu datã di cal sh-di mulã, ma cãtivãrãoarã datã sh-di om); cultsatã, cloatsã, clotsã, sclotsã, asclotsã, sclutsatã;
(expr:
1: tsi u vrei, cã vaca ts-umpli cãldarea di lapti, sh-tu soni-lj da cu clutsata = tsi u vrei cã un tsã va bunlu, macã tu soni lucrili tsã es anapuda;
2: cari s-ameasticã prit gumari, clutsãts va mãcã = atselj tsi s-ameasticã cu oaminj arãi, tu lucri nibuni, va s-u patã; cari s-ameasticã tu tãrtsã, ãl mãcã portsilj)
{ro: zvârlitură de copită, de picior}
{fr: coup de pied, ruade}
{en: kick, blow with the foot}
ex: lj-deadi nã clutsatã tu ilji; nãsã lj-ari nã clutsatã; ãlj trãdzea clutsãts shi bãlidz; cari da di-lj tradzi nã clutsatã, dinti n gurã nu lj-alãsã; lj-plãscãni nã clutsatã, cã lj-ascãpirarã ocljilj

§ cultsatã (cul-tsá-tã) sf cultsati/cultsate (cul-tsá-ti) – (unã cu clutsatã)

§ sclutsatã (sclu-tsá-tã) sf sclutsãts (sclu-tsắtsĭ) – (unã cu clutsatã)
ex: lj-deadi nã sclutsatã di lj-asparsi caplu

§ clotsã2 (cló-tsã) sf clotsã (cló-tsã) – (unã cu clutsatã) (fig: clotsã = cicior)
ex: mula tsi-avem da multi clotsã; lj-deadi cu clotsa (lu-agudi cu ciciorlu); nu ti-apruchea di cal cã arucã cu clotsa

§ cloatsã (clŭá-tsã) sf cloatsã (clŭá-tsã) – (unã cu clutsatã)
ex: s-lu vatãmã cu cloatsãli

§ sclotsã (scló-tsã) sf sclotsã (scló-tsã) – (unã cu clutsatã)
ex: shidea cu sclotsãli nafoarã (fig: cicioarli goali); lu-agudi cu sclotsa (cu ciciorlu); dã-lj unã sclotsã dupã cap a grambolui, s-cadã mortu

§ asclotsã (as-cló-tsã) sf asclotsã (as-cló-tsã) – (unã cu clutsatã)
ex: cu asclotsa (clutsata, ciciorlu) mi-agudeashti

§ clutsuescu (clu-tsu-ĭés-cu) vb IV clutsuii (clu-tsu-íĭ), clutsueam (clu-tsu-ĭámŭ), clutsuitã (clu-tsu-í-tã), clutsuiri/clutsuire (clu-tsu-í-ri) – lj-dau unã clutsatã dinãpoi; l-calcu cu cicioarili; clutsescu, sclutsuescu; (fig: clutsuescu = nu dau tsi-nj si caftã; nu aprochi atsea tsi-nj si da; nu hiu sinfuni (nu voi) tra s-fac tsi-nj si caftã, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

eftin

eftin (ĭéf-tin) adg eftinã (ĭéf-ti-nã), eftinj (ĭéf-tinjĭ), eftini/eftine (ĭéf-ti-ni) – tsi easti bun shi custuseashti putsãn; tsi nu easti scumpu sh-ari unã tinjii tsi nji lu ndreadzi lucrul; (fig:
1: eftin = lucru tsi nu easti bun; cã s-ari pãltitã putsãn ti nãs shi lucrili buni suntu ma scumpi; expr:
2: scumpu la tãrtsã sh-eftin la fãrinã = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu cariva da multu trã lucri tsi nu-ahãrzescu multu, ma nu va s-da cãt lipseashti trã lucri buni tsi dealihea ahãrzescu)
{ro: ieftin}
{fr: de bon marché, de bas prix}
{en: inexpensive, cheap}
ex: carnea tsi-adush easti eftinã (nu custuseashti multu); eftini suntu tuti tsi-acumpãrash

§ iftinãta-ti/iftinãtate (if-ti-nã-tá-ti) sf iftinãtãts (if-ti-nã-tắtsĭ) – faptul cã un lucru easti eftin; catastasea tu cari lucrili nu s-vindu scumpi, tuti suntu eftini; eftinãtate, eftineatsã, iftineatsã, iftinii, eftinii
{ro: eftinătate}
{fr: bon marché, bas prix, baisse de prix}
{en: cheapness}
ex: iftinãtatea-l mãcã pãrãlu; multã iftinitati easti aclo

§ iftineatsã (if-ti-neá-tsã) sf iftinets (if-ti-nétsĭ) – (unã cu ift-nãtati)

§ iftinii/iftinie (if-ti-ní-i) sf iftinii (if-ti-níĭ) – (unã cu iftinãtati)

§ eftinãtati/eftinãtate (ĭef-ti-nã-tá-ti) sf eftinãtãts (ĭef-ti-nã-tắtsĭ) – (unã cu iftinãtati)

§ eftineatsã (ĭef-ti-neá-tsã) sf eftinets (ĭef-ti-nétsĭ) – (unã cu iftinãtati)

§ eftinii/eftinie (ĭef-ti-ní-i) sf eftinii (ĭef-ti-níĭ) – (unã cu iftinãtati)

§ iftinipsescu (if-ti-nip-sés-cu) (mi) vb IV iftinipsii (if-ti-nip-síĭ), iftinipseam (if-ti-nip-seámŭ), iftinipsitã (if-ti-nip-sí-tã), iftinipsi-ri/iftinipsire (if-ti-nip-sí-ri) – lj-scad tinjia-a unui lucru tsi vindu; fac un lucru tra s-custuseascã ma putsãn di cum eara ma ninti; l-fac un lucru s-hibã (ma) eftin; eftinipsescu
{ro: iefteni}
{fr: baisser le prix; laisser à bon marché}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fãrinã

fãrinã (fã-rí-nã) sf fãrinj (fã-rínjĭ) shi fãrinuri (fã-rí-nurĭ) – pulbirea tsi s-fatsi cãndu suntu mãtsinati (di-aradã tri mãcari), gãrnutsãli di yiptu (grãn, sicarã, misur, etc.) i altã soi di gãrnutsã i simintsã; (fig:
1: fãrinã = itsi pulbiri ishitã dit mãtsinarea i chisarea-a unui lucru; expr:
2: fãrinã arsã = mãcari di oaminj ftohi faptã (ca unã dzamã groasã) cu fãrinã tsigãrsitã tu tiganea cu untulemnu;
3: u-adrarã di fãrinã = u isusirã: soea sh-oaspitli-a unei featã lj-da cu pudrã pri fatsã sh-pri gushi cãndu lj-oarã la isusirea-a ljei;
4: cãnd ari sac, nu-ari fãrinã, sh-cãnd ari fãrinã, nu-ari sac = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu poati sã sh-facã lucrul cã totna-lj lipseashti tsiva;
5: scumpu la tãrtsã sh-eftin la fãrinã = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu cariva da multu trã lucri tsi nu-ahãrzescu multu, ma nu va s-da cãt lipseashti trã lucri buni tsi dealihea ahãrzescu;
6: cari s-dutsi la moarã, di fãrinã s-adarã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi s-ameasticã tu lucri tsi nu lipseashti, cã va sh-aflã bilje)
{ro: făină}
{fr: farine}
{en: flour}
ex: nipoate, dzã fãrinã, ursa ti-avinã!; lucra shi earã, di multi ori, nu avea fãrinã tu-ambari; canda-lj mãcã fãrina gumarlu; pãnã sã ntsernu fãrina, tini njirã-ti tu udã; featsim pãnea cu fãrinã di grãn; nu n-adusi nica fãrinã di la moarã; adz va nj-aducã murarlu fãrina; featsim bubotã cu fãrinã di misur

§ fãrinos (fã-ri-nósŭ) adg fãrinoasã (fã-ri-nŭá-sã), fãrinosh (fã-ri-nóshĭ), fãrinoasi/fãrinoase (fã-ri-nŭá-si) – tsi easti ca fãrina; tsi easti adrat cu (di) fãrinã
{ro: făinos}
{fr: farineux}
{en: floury}

§ fãrinar (fã-ri-nárŭ) adg fãrinarã (fã-ri-ná-rã), fãrinari (fã-ri-nárĭ), fãrinari/fãrinare (fã-ri-ná-ri) – (atsel) tsi fatsi, vindi i lucreadzã cu fãrina
{ro: făinar}
{fr: farinier}
{en: (man) who sells flour}

§ nfãrinedz (nfã-ri-nédzŭ) (mi) vb I nfãrinai (nfã-ri-náĭ), nfãrinam (nfã-ri-námŭ), nfãrinatã (nfã-ri-ná-tã), nfãrinari/nfãrinare (nfã-ri-ná-ri) – dau cu (ameastic cu, bag) fãrinã; umplu di fãrinã
{ro: înfăina}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

grundzã

grundzã (grún-dzã) sf pl – coaja di la grãni (grãn, sicarã, uvedz) scoasã ahoryea dupã tsi easti mãtsinatã prota deadun cu fãrina; tãrtsã
{ro: tărâţă}
{fr: son}
{en: bran}
ex: hãrnescu gãljinjli cu grundzã (tãrtsã); es multi grundzã (tãrtsã) dit fãrina aestã

§ grundzos (grun-dzósŭ) adg grundzoasã (grun-dzŭá-sã), grundzosh (grun-dzóshĭ), grundzoasi/grundzoase (grun-dzŭá-si) – tsi ari (easti mplinã cu) grundzã
{ro: cu tărâţă}
{fr: avec son}
{en: with bran}
ex: fãrinã grundzoasã (mplinã cu tãrtsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

guzmolj

guzmolj (guz-móljĭŭ) sn guzmoalji/guzmoalje (guz-mŭá-lji) – cumãts njits (di mãcari, pãni, cãcimac, etc.) adunati stog, fãrã aradã, sh-fapti ca unã topã njicã; gumolj, gumulj, gãdzãmolj, gãdzãmoi, arombu, ghilandru, top, toc, surats;
(expr: adunat guz-molj = adunat stog, cari ari pãltãrli adusi (aplicati, ncusurati); adus tu pãltãri, ncusurat, cusurat, cãmbur, zgrob, zgolub, gãrbuv, gribos, gubes, guvor, etc.)
{ro: cocoloş, mototol, bulz}
{fr: pelote, pelotonné, grumeau, boulette de son pour les chiens}
{en: ball (of food, wool, material)}
ex: s-adunã guzmolj (stog, ca un guzmolj); adunats guzmolj (stog, ca un guzmolj) di fricã un ningã alantu

§ gumolj (gu-móljĭŭ) sn gumoalji/gumoalje (gu-mŭá-lji) – (unã cu guzmolj)
ex: gumolj (zbuldzu, topã) di neauã; cãnili s-adunã cãt un gumolj

§ gumulj (gu-múljĭŭ) sn gumulji/gumulje (gu-mú-lji) – (unã cu guzmolj)
ex: cãnjlji di la oi s-hrãnescu cu gumulji (topi di tãrtsã, cãcimac, etc.); dã-lã a cãnjlor gumulji (topi di cãcimac, tãrtsã, etc.)

§ gãdzãmolj1 (gã-dzã-móljĭŭ) sn invar – (unã cu guzmolj)

§ gãdzãmoi1 (gã-dzã-móĭŭ) sn invar – (unã cu guzmolj)

§ gãdzãmolj2 (gã-dzã-móljĭŭ) adg gãdzãmoalji/gã-dzãmoalje (gã-dzã-mŭá-lji), gãdzãmolj (gã-dzã-móljĭ), gãdzãmoa-lji/gãdzãmoalje (gã-dzã-mŭá-lji) – cari easti adunat stog ca un guzmolj; cari easti cu pãltãrli adunati (aplicati, ncusurati); cari easti adus tu pãltãri; ãncusurat, ncusurat, cusurat, bubot, cãmbur, zgrob, zgolub, gãrbuv, gribos, gubes
{ro: care este ca un mototol, gârbov}
{fr: qui est pelotonné, bossu, courbé}
{en: who is like a ball of food (wool, etc.); hunchback}
ex: maea shidea adunatã gãdzãmolj (stog, ca un gumolj); corbul di pap-aush, adunat gãdzãmolj, cu inima cãt un puric

§ gãdzãmoi2 (gã-dzã-móĭŭ) adg gãdzãmoai/gãdzãmoae (gã-dzã-mŭá-i), gãdzãmoi (gã-dzã-móĭ), gãdzãmoai/gãdzãmoae (gã-dzã-mŭá-i) – (unã cu gãdzãmolj2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

maxus

maxus (mác-susŭ shi mac-súsŭ) adv – (faptu) cu-un scupo tsi omlu-l cunoashti ghini cu mintea; tsi s-fatsi (s-dzãtsi) cu-unã nieti maxutarcã; castilea, castili, xargu
{ro: dinadins, anume}
{fr: exprès, expressément}
{en: on purpose, intentionally}
ex: eali nu-avea loatã sapã, maxus (cu-unã nieti maxutarcã); mi pitricu maxus (xargu, cu scupolu) ca s-tsã zburãscu; maxus (castilea) plãndzi; vinji trãsh din Poli un om, maxus (castilea, xargu); nãsã maxus s-featsi mutã, s-veadã cãt u va; vinji nãpoi harlu pitricut maxus di Hristolu trã nãs

§ maxutarcu (mac-su-tár-cu) adg maxutarcã (mac-su-tár-cã), maxutartsã (mac-su-tár-tsã), maxutartsi/ma-xutartse (mac-su-tár-tsi) shi maxutãrtsi (mac-su-tắr-tsi) – tsi easti faptu (dzãs, aspus, etc.) maxus, cu un scupo tu minti; castilea (maxus) adrat; adrat pi dimãndatã (cum easti cãftat, vrut, ashi cum lipseashti, etc.)
{ro: special}
{fr: spécial}
{en: special}
ex: capeli maxutãrtsi (fapti maxus)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

porcu

porcu (pór-cu) sm portsi (pór-tsi) – pravdã criscutã di om piningã casã, trã carnea shi untura tsi lj-u da trã mãcari shi chealea trã tsãruhi, cu caplu mari shi mutslu (zurnãlu) lungu, cu truplu acupirit di peri ascuri shi shcurtsã; arãmãtor, deri;
(expr:
1: porcu areati = porcu mascur niciucutit;
2: agru-porcu; porcu agru = zulapi di pãduri, agrã, di fumealja-a porcului (cu cari sh-u-adutsi multu), cu ocljilj njits shi doi dintsã mãri tsi es cãtrã nafoarã dit gurã;
3: giuratlu-a porcului = s-dzãtsi trã un tsi giurã cã va facã tsiva cu tuti cã shtii ghini cã nu va u facã (nu va sh-tsãnã giuratlu);
4: easti porcu = easti om fãrã arshini, om murdar, etc.;
5: di la porcu, sh-un per, bun easti = dicãt tsiva dip, sh-un njic lucru bun easti;
6: di cheali di porcu, utri nu s-fatsi; cãshari di portsi s-nu fats = zbor tsi s-dzãtsi cãndu nu pots s-lu fats un lucru, cãndu atseali tsi ai trã fãtsearea-a lui nu s-uidisescu, nu suntu buni;
7: tsi u-ai, cã pascu portsi? = (i) tsi mi-ai, cã hiu glar?; (ii) tsi ti mealã, cã atseali tsi fac mini nu ti-arisescu?;
8: trã pãshteari portsilj fats; hii trã la portsã = nu eshti bun trã tsiva, trã altu lucru;
9: l-pitrec s-pascã portsilj = l-dau nafoarã di la lucru; lj-dzãc s-fugã;
10: cari s-ameasticã tu tãrtsã, ãl mãcã portsilj = atselj tsi s-ameasticã tu lucri nibuni, va s-u patã; cari s-ameasticã prit gumari, clutsãts va mãcã;
11: tuts portsilj nã mutsã au = tuts unã soi suntu;
12: gortsãli atseali bunili, portsilj li mãcã = s-dzãtsi trã atselj tsi nu-ahãrzescu s-li aibã ma mãrli bunets)
{ro: porc}
{fr: porc, cochon}
{en: pig}
ex: tãljem porcul aeri; lu-arucuti ca pri-un porcu; tatsi, ca porcu surdu; hoarã di portsi
(expr: di oaminj nearushinats); ficiorlu ts-easti trã la portsã
(expr: nu easti bun trã tsiva); porcul, cãndu lu-ascuchi, dzãtsi cã da ploai; tsi tsã u-ai, cã pascu portsi?
(expr: cã hiu glar?)

§ poarcã1 (pŭár-cã) sf poartsi/poartse (pŭár-tsi) – feamina-a porcului;
(expr:
1: lj-dau poarca; l-pitrec s-pascã poarca = lu-agunescu, l-dau nafoarã di la lucru, lj-u scãrchescu dyeara, lj-dau tastrul (tsãruhili), lj-usuc lingura;
2: alagã poarca trã purtselj = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi alagã dupã lucri tsi nu s-aflã lishor)
{ro: poarcă, scroafă}
{fr: truie}
{en: sow}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scumpu

scumpu (scúm-pu) adg scumpã (scúm-pã), scunchi (scún-chi), scumpi/scumpe (scúm-pi) –
1: tsi custuseashti multu; tsi ari unã mari tinjii (pãhã); tsi nu easti eftin;
2: tsi easti aproapi sufliteashti di cariva; dash, dashur, ahar, ahãr, vrut, durut, sãrmai, yem, curbani, geanã, lele;
(expr:
1: esti scumpu (tu videari = s-veadi arari ori, nu s-para veadi;
2: scumpu la tãrtsã sh-eftin la fãrinã = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu cariva da multu trã lucri tsi nu-ahãrzescu multu, ma nu va s-da cãt lipseashti trã lucri buni tsi dealihea ahãrzescu)
{ro: scump; drag}
{fr: cher, d’un prix élevé, dispendieux; chéri, bien-aimé}
{en: expensive, highly priced; dear, beloved}
ex: scumpa (tsi custuseashti multu) lugurii ti-acatsã ma eftin; lugurii di-atseali scumpili (cu tinjii mari); lucri marsini, ma scumpi (tsi custusescu multu); tuti-aesti li-acumpãrash scumpi; videam mash lucri scumpi, tuti di-amalamã shi di yeamãndzã; nj-ari furatã ahãti lucri scumpi; easti scumpã lugurii; ts-alãsash loclu a tãu mushat shi scumpu (durut), s-ti tradz aoa; s-lj-aflã nveastã cum prindi, trã scumpul (dashlu, vrutlu) a ljei; scumpa-nj (vruta-nj) featã fudzi din casã; tsi nj-ai, scumpã (vrutã), di-nj ti dirinj shi-nj ti deapiri pri un plãngu?; un scumpu easti; ti featsish scumpu tu videari
(expr: nu para ti videm multi ori)

§ scumpea-ti/scumpeate (scum-peá-ti) sf scumpets (scum-pétsĭ) – catas-tisea tu cari lucrili tuti suntu scumpi; scumpeti, scumpeatic, scumpii
{ro: scumpete}
{fr: cherté}
{en: expensiveness}
ex: estan easti scumpeati multã di pãni; agiumsi ahãntã scumpeati, cã amirãlu nu avea cu tsi s-hrãneascã oastea-lj

§ scumpe-ti/scumpete (scum-pé-ti) sf scumpets (scum-pétsĭ) – (unã cu scumpeati)
ex: easti mari scumpeti, nu pots s-ti-aprochi di tsiva

§ scumpeatic (scum-peá-ticŭ) sn scumpeatitsi/scumpeatitse (scum-peá-ti-tsi) – (unã cu scumpeati)

§ scumpii/scumpie (scum-pí-i) sf scumpii (scum-píĭ) – (unã cu scumpeati)

§ scunchescu (scun-chĭés-cu) (mi) vb IV scunchii (scun-chíĭ), scuncheam (scun-chĭámŭ), scunchitã (scun-chí-tã), scunchi-ri/scunchire (scun-chí-ri) – (mi) fac cama scumpu di cum earam; crescu tinjia (pãhãlu) a unui lucru; atãrdisescu, artirsescu, artiri-sescu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn