DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anvãrtescu

anvãrtescu (an-vãr-tés-cu) (mi) vb IV anvãrtii (an-vãr-tíĭ), an-vãrteam (an-vãr-teámŭ), anvãrtitã (an-vãr-tí-tã), anvãrtiri/anvãrtire (an-vãr-tí-ri) – shuts hiri ma suptsãri un deavãrliga di-alantu tra s-fac un hir ma gros shi ma vãrtos; l-shuts un lucru avãrliga di el insush (sulã, aroatã, mustatsã, etc.); anvãlescu cu tsiva un lucru di tuti pãrtsãli; ãnvãrtescu, nvãrtescu; shuts, shutsãscu; anvãlescu, anvilescu, nvãlescu, nvilescu, acoapir;
(expr:
1: mi-anvãrtescu iuva = fac unã voltã sh-mi duc deavãrliga di-un lucru (un loc, un munti, unã casã, etc.); dau tãrcoali, yin deavãrliga, shuntescu, tãrculescu, turculescu;
2: u-anvãrtescu = u fur, u spãstrescu, u-ahulescu, u nciulescu, u-agudescu, u bag tu tastru, etc.)
{ro: învârti, înfăşura}
{fr: (faire) tourner, pirouetter, envelopper}
{en: turn, pirouette, wrap up}
ex: lja nelu, lu-anvãrteashti tu-unã bucatã di cãmeashi-lj shi dzãtsi; si-anvãrteashti
(expr: yini deavãrliga), canda-i har; tsi ti-anvãrteshti
(expr: tsi dai tãrcoali, tsi yini deavãrliga, tsi ti shunteshti) pri-aoatsi?; pri iu avdi feati sh-ficiori mushats, pri-aclo s-anvãrteashti
(expr: s-dutsi, da tãrcoali); calu cu ficiorlu s-anvãrtirã ninga di dauã, di trei ori shi intrarã tu casa-a vãsiljelui; ca s-shutsãrã, ca si-anvãrtirã; di iu lu-ai anvãrtitã?
(expr: di iu lu-ai furatã?); limba n gurã u-anvãrteshti, la mãseaua tsi ti doari

§ anvãrtit (an-vãr-títŭ) adg anvãrtitã (an-vãr-tí-tã), anvãrtits (an-vãr-títsĭ), anvãrtiti/anvãrtite (an-vãr-tí-ti) – tsi easti shutsãt avãrliga; tsi easti anvãlit cu tsiva di tuti pãrtsãli; ãnvãrtit, nvãrtit; shutsãt, anvãlit, anvilit, nvãlit, nvilit, acupirit
{ro: învârtit, înfăşurat}
{fr: tourné, pirouetté, enveloppé}
{en: turned, pirouetted, wrapped up}
ex: cusitsi anvãrtiti (shutsãti) n cap; eara anvãrtits (anvãlits tu-un lucru); li tsãnea ascumti tuti dzãlili, an-vãrtiti cu pãndzã di sirmã

§ anvãrtiri/anvãrtire (an-vãr-tí-ri) sf anvãrtiri (an-vãr-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-anvãrteashti tsiva; ãnvãrtiri, nvãrtiri; shutsãri, anvãliri, anviliri, nvãliri, nviliri, acupiriri
{ro: acţiunea de a învârti, de a înfăşura; învârtire, înfăşurare}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tãrcol

tãrcol (tãr-cólŭ) sn tãrcoali/tãrcoale (tãr-cŭá-li) – atsea tsi fatsi cariva cãndu alagã (si-anvãrteashti, fatsi volti, fatsi devri, etc.) deavãrliga di tsiva (di-un loc, di-un lucru, etc.); trãcol, devrã, devri, dulai; (fig:
1: tãrcol = tserclju adrat pri loc di ficiurits tra si s-agioacã cu vãshcljelu i sfurla; trãcol, soir, tserclju, suze; expr:
2: dau (fac) tãrcoali = mi-anvãtrescu (fac volti) deavãrliga di-un loc)
{ro: târcol}
{fr: tour}
{en: walk (around something)}
ex: acãtsã s-da tãrcoali (si s-anvãrteascã, s-facã volti) prit hoarã; acãtsã luplu s-da tãrcoali shi s-batã coada divarliga di nãsã

§ trãcol (trã-cólŭ) sn trãcoali/trãcoale (trã-cŭá-li) – (unã cu tãrcol)

§ tãrculescu (tãr-cu-lés-cu) (mi) vb IV tãrculii (tãr-cu-líĭ), tãrculeam (tãr-cu-leámŭ), tãrculitã (tãr-cu-lí-tã), tãrculiri/tãrculire (tãr-cu-lí-ri) – dau tãrcoali (alag) deavãrliga di-un loc; mi-anvãrtescu pri-aoa sh-pri-aclo sh-nu nj-aflu loclu; mi-arucutescu (mi zbat) dit un loc tu altu; turculescu
{ro: târcoli, rostogoli, zvârcoli}
{fr: faire un tour; (se) tortiller}
{en: walk around; twist}

§ tãrculit (tãr-cu-lítŭ) adg tãrculitã (tãr-cu-lí-tã), tãrculits (tãr-cu-lítsĭ), tãrculiti/tãrculite (tãr-cu-lí-ti) – (om) tsi ari datã tãrcoali (ari faptã volti, s-ari arucutitã, etc.); turculit
{ro: târcolit, rostogolit, zvârcolit}
{fr: faire un tour; tortillé}
{en: walked around; twisted}

§ tãrculiri/tãrculire (tãr-cu-lí-ri) sf tãrculiri (tãr-cu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-tãrculeashti
{ro: acţiunea de a da târcoale, de a (se) rostogoli, de a (se) zvârcoli}
{fr: action de faire un tour; de (se) tortiller}
{en: action of walking around; of twisting}

§ turculescu (tur-cu-lés-cu) (mi) vb IV turculii (tur-cu-líĭ), turculeam (tur-cu-leámŭ), tur-culitã (tur-cu-lí-tã), turculiri/turculire (tur-cu-lí-ri) – (unã cu tãrculescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zbat

zbat (zbátŭ) (mi) vb III shi II zbãtui (zbã-túĭ), zbãteam (zbã-teámŭ), zbãtutã (zbã-tú-tã), zbatiri/zbatire (zbá-ti-ri) shi zbãteari/zbãteare (zbã-teá-ri) – mi min cu zori, dau cu mãnjli sh-cu cicioarili, mi tãrculescu tra s-ascap di cariva (tsiva) tsi mi tsãni stres
{ro: (se) zbate}
{fr: se débattre}
{en: struggle}
ex: puljlu si zbãtu cu puteari, ascãpã, azbuirã shi ficiorlu armasi cu coada tu mãnã; si zbãtu tutã noaptea di cãldurã; pescul si zbãtea cã eara nica yiu

§ zbãtut (zbã-tútŭ) adg zbãtutã (zbã-tú-tã), zbãtuts (zbã-tútsĭ), zbãtuti/zbãtute (zbã-tú-ti) – tsi s-minã cu puteari, deadi di mãnj sh-di cicioari, s-tãrculi tra s-ascapã di cariva (tsiva) tsi-l tsãni
{ro: zbătut}
{fr: débattu}
{en: struggled}

§ zbatiri/zbatire (zbá-ti-ri) sf zbatiri (zbá-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si zbati; batiri, ciucutiri
{ro: acţiunea de a (se) zbate; zbatere}
{fr: action de se débattre}
{en: action of struggling}

§ zbãteari/zbãteare (zbã-teá-ri) sf zbãteri (zbã-térĭ) – (unã cu zbatiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã