DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

dulai/dulae

dulai/dulae (du-lá-i) sf dulãi (du-lắĭ) – atsea tsi fatsi cariva cãndu si-anvãrteashti avãrliga di-un loc (tra s-veadã tsiva, tra s-lji treacã oara, etc.); devri, devrã, tãrcol, voltã
{ro: târcol, tur}
{fr: tour}
{en: tour, walk}
ex: da dulãi (fatsi volti, da tãrcoali) deavãrligalui; nu ti sãturash ninga di dulãi (fãtseari volti, devri)?

§ devrã (dé-vrã) sf devri (dé-vri) – (unã cu dulai)
ex: fac (dau) unã devrã (fac unã voltã, mi duc di fac unã priimnari)

§ devri (dé-vri) sf devri (dé-vri) – (unã cu dulai)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

rucoci

rucoci (ru-cócĭŭ) sn rucoaci/rucoace (ru-cŭá-ci) –
1: mardzinea-a unui lucru stronghil (arucutos, gurguljitos) iu cati punctu (loc) a ljei s-aflã tu idyea dipãrtari di-un altu punctu (loc) dit mesi tsi s-acljamã chentru;
2: unã fashã suptsãri sh-lungã (ca unã curauã) di metal tsi s-bagã deavãrliga di-unã varelã (tra s-lji tsãnã deadun scãndurli di cari easti faptã); tserclju, tserchiu, stipari, vãrãguts, ghirgal, aroatã, roatã, arcoatã, arocut, rocut, arucot, furcutash, chirseni, soir, tãrcol
{ro: cerc}
{fr: cercle}
{en: circle}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

soir

soir (só-irŭ) sn soiri/soire (só-i-ri) – tserclju adrat pri loc di ficiurits tra si s-agioacã cu vãshcljelu i sfurla; tserclju, tãrcol, trãcol, suze
{ro: armean, cerc trasat pe pământ la jocuri de copii (arşic, sfârlează)}
{fr: cercle tracé sur terre dans les jeux enfantins à la toupie et aux osselets}
{en: circle drawn on the ground in some children’s games}

§ suze (su-zé) sm suzadz (su-zádzĭ) – (unã cu soir)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tãrcol

tãrcol (tãr-cólŭ) sn tãrcoali/tãrcoale (tãr-cŭá-li) – atsea tsi fatsi cariva cãndu alagã (si-anvãrteashti, fatsi volti, fatsi devri, etc.) deavãrliga di tsiva (di-un loc, di-un lucru, etc.); trãcol, devrã, devri, dulai; (fig:
1: tãrcol = tserclju adrat pri loc di ficiurits tra si s-agioacã cu vãshcljelu i sfurla; trãcol, soir, tserclju, suze; expr:
2: dau (fac) tãrcoali = mi-anvãtrescu (fac volti) deavãrliga di-un loc)
{ro: târcol}
{fr: tour}
{en: walk (around something)}
ex: acãtsã s-da tãrcoali (si s-anvãrteascã, s-facã volti) prit hoarã; acãtsã luplu s-da tãrcoali shi s-batã coada divarliga di nãsã

§ trãcol (trã-cólŭ) sn trãcoali/trãcoale (trã-cŭá-li) – (unã cu tãrcol)

§ tãrculescu (tãr-cu-lés-cu) (mi) vb IV tãrculii (tãr-cu-líĭ), tãrculeam (tãr-cu-leámŭ), tãrculitã (tãr-cu-lí-tã), tãrculiri/tãrculire (tãr-cu-lí-ri) – dau tãrcoali (alag) deavãrliga di-un loc; mi-anvãrtescu pri-aoa sh-pri-aclo sh-nu nj-aflu loclu; mi-arucutescu (mi zbat) dit un loc tu altu; turculescu
{ro: târcoli, rostogoli, zvârcoli}
{fr: faire un tour; (se) tortiller}
{en: walk around; twist}

§ tãrculit (tãr-cu-lítŭ) adg tãrculitã (tãr-cu-lí-tã), tãrculits (tãr-cu-lítsĭ), tãrculiti/tãrculite (tãr-cu-lí-ti) – (om) tsi ari datã tãrcoali (ari faptã volti, s-ari arucutitã, etc.); turculit
{ro: târcolit, rostogolit, zvârcolit}
{fr: faire un tour; tortillé}
{en: walked around; twisted}

§ tãrculiri/tãrculire (tãr-cu-lí-ri) sf tãrculiri (tãr-cu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-tãrculeashti
{ro: acţiunea de a da târcoale, de a (se) rostogoli, de a (se) zvârcoli}
{fr: action de faire un tour; de (se) tortiller}
{en: action of walking around; of twisting}

§ turculescu (tur-cu-lés-cu) (mi) vb IV turculii (tur-cu-líĭ), turculeam (tur-cu-leámŭ), tur-culitã (tur-cu-lí-tã), turculiri/turculire (tur-cu-lí-ri) – (unã cu tãrculescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tserclju

tserclju (tsér-cljĭu) sn tserclji (tsér-clji) shi tsercljuri (tsér-cljĭuri) –
1: mardzinea-a unui lucru gurguljitos (arucutos, stronghil) iu cati punctu (loc) a ljei s-aflã tu idyea dipãrtari di-un altu punctu (loc) dit mesi tsi s-acljamã chentru; forma di nel tsi u ari un lucru arucutos (stronghil);
2: lucru arucutos (stronghil) di metal (lemnu, plasticã, etc.) tsi poati s-hibã mplin tu mesi i gol, sh-cari, anvãrtinda-si fatsi si s-minã un lucru (amaxi, moarã, funea di la puts, etc.);
3: unã fashã di metal suptsãri sh-lungã (ca unã curauã) tsi s-bagã deavãrliga di-unã varelã (tra s-lji tsãnã deadun scãndurli di cari easti faptã); tserchiu, stipari, rucoci, vãrãguts, ghirgal, aroatã, roatã, arcoatã, arocut, rocut, arucot, furcutash, chirseni, soir, tãrcol;
(expr: cap cu tserclju = cap cu minti, cu giudicatã sãnãtoasã, cu caplu ligat, etc.)
{ro: cerc}
{fr: cerceau, cercle}
{en: hoop, circle}
ex: nu s-fatsi tserclju (ghirgal, aroatã) di lemnu-uscat; tserclju, di surtsel, s-fatsi?; s-ashtirnurã tserclju (ca un ghirgal, nel) deavãrliga; tsercljuri, tsercljuri shadi luna; furã capiti cu tserclju (fig: cu minti, cu giudicatã bunã, cu sicarã)

§ tserchiu (tsér-chĭu) sn tserchi (tsér-chi) shi tserchiuri (tsér-chĭuri) – (unã cu tserclju)
ex: s-agioacã cu un tserchiu

§ ntsircljedz (ntsir-cljĭédzŭ) vb I ntsircljai (ntsir-cljĭáĭ), ntsircljam (ntsir-cljĭámŭ), ntsircljatã (ntsir-cljĭá-tã), ntsircljari/ntsircljare (ntsir-cljĭá-ri) – fac (bag) un tserclju deavãrliga-a unui lucru; anvãrlighedz tsiva cu-un tserclju (di metal, di cheali, cu-un gardu, etc.); lu ncljid un lucru di tuti pãrtsãli; aduc ascheri anvãrliga di-un loc (hoarã, cãsãbã, etc.) shi nu-alas vãrnu ta s-intrã i s-easã; tsircljedz, ntserclju, nvãrlighedz, nvãrlig, anvãrlig, anvãrig, anvãrlighedz, ncurpiljedz, ãncurpiljedz, ncrupiljedz, tsingu
{ro: încercui, împrejmui}
{fr: cercler, entourer, cerner, assiéger}
{en: surround, enclose, encircle, to lay siege}
ex: s-nu nã ntsircljadzã diznou; treidzãts di niferi tra si ntsircljadzã hoara; un dor lji ntsirclje inima

§ ntserclju (ntsér-cljĭu) vb I ntsircljai (ntsir-cljĭáĭ), ntsircljam (ntsir-cljĭámŭ), ntsircljatã (ntsir-cljĭá-tã), ntsircljari/ntsircljare (ntsir-cljĭá-ri) – (unã cu ntsircljedz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn