DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

astrãchescu1

astrãchescu1 (as-trã-chĭés-cu) vb IV astrãchii (as-trã-chíĭ), as-trãcheam (as-trã-chĭámŭ), astrãchitã (as-trã-chí-tã), astrãchi-ri/astrãchire (as-trã-chí-ri) – fac s-chearã (s-seacã) apa dit-unã baltã (lac, arãu, etc.); astãmãtsescu lãcrinjli dit oclji; (oaea) astãmãtseashti s-da lapti; astãmãtsescu apa tsi curã di la shoput; astrachi, astãrchescu, asturchescu, strãchescu, stãrchescu, sec, usuc; (fig:
1: astrãchescu = (i) beau tut, pãnã tu fundu; (ii) beau yin, arãchii, etc.; expr:
2: lj-astrãchescu unã = lj-dau unã pliscutã)
{ro: seca, opri (laptele de la oaie)}
{fr: (as)sécher, tarir, faire cesser (larmes, lait)}
{en: dry up (tears, milk), run dry}
ex: vai astrãcheascã apili; fãntãnjli ãlj astrãchirã (sicarã); fãntãna di unã etã astrãchi (sicã) dinãcali; arãulu avea astrãchitã (avea sicatã); un vimtu subtsãri shi caldu, li-astrãchi (li sicã) tuti apili; astrãchescu veara shoputli; oili astrãchirã (oili astãmãtsirã s-mata da lapti, sicã laptili-a oilor); lj-astrãchi (lji si curmã) laptili; astrãchea (fig: u bea pãnã tu fundu) scafa; lj-astrãchii
(expr: lj-ded, lj-plãscãnii) unã shupleacã

§ astrachi (as-tráchĭŭ) vb IV astrãchii (as-trã-chíĭ), astrãcheam (as-trã-chĭámŭ), astrãchitã (as-trã-chí-tã), astrãchi-ri/astrãchire (as-trã-chí-ri) – (unã cu astrãchescu1)
ex: lj-u-as-trachi (fig: bea yin, arãchii, etc.) ghini

§ astrãchit1 (as-trã-chítŭ) adg astrãchitã (as-trã-chí-tã), astrãchits (as-trã-chítsĭ), astrãchi-ti/astrãchite (as-trã-chí-ti) – (lac, baltã, arãu, etc.) cari armasi fãrã apã di itia cã-lj si ari gulitã i sicatã; cari ari astãmãtsitã s-da lapti (oaea); astãrchit, asturchit, strãchit, stãrchit, sicat, uscat
{ro: care a secat, care a oprit de a da lapte; sec}
{fr: (as)séché, qui a cessé (donner du lait, couler des larmes)}
{en: dried up, runned dry};
ex: tricurã cuscrilj prit un arãu astrãchit (sicat); earam astrãchit (fig: nsitat multu, mortu di seati)

§ astrãchiri1/astrãchire (as-trã-chí-ri) sf astrãchiri (as-trã-chírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-astrãcheashti tsiva; atsea tsi s-fatsi cãndu apa cheari dit unã baltã (lac, arãu, etc.); astãrchiri, asturchiri, strãchiri, stãrchiri, sicari, uscari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

astrãchescu2

astrãchescu2 (as-trã-chĭés-cu) vb IV astrãchii (as-trã-chíĭ), as-trãcheam (as-trã-chĭámŭ), astrãchitã (as-trã-chí-tã), astrãchi-ri/astrãchire (as-trã-chí-ri) – (trã muljeri i prãvdzã feamini) lu scot mortu (ãl cher) njiclu dit pãnticã (cu vreari icã nivreari) nãinti ca si s-amintã dupã cum easti arada, sh-multu njic (nifaptu ghini) tra s-poatã s-adilji singur; (trã muljeri i prãvdzã feamini) lu-aruc njiclu; astãrchescu, asturchescu, strãchescu, stãrchescu
{ro: avorta}
{fr: avorter}
{en: miscarry, abort}
ex: eapa-nj astrãchi (l-chiru, lu-arcã mãndzul dit pãnticã)

§ astrãchit2 (as-trã-chítŭ) adg astrãchitã (as-trã-chí-tã), astrãchits (as-trã-chítsĭ), astrãchiti/astrãchite (as-trã-chí-ti) – (trã muljeri i prãvdzã feamini) tsi lu-ari scoasã mortu (lu-ari chirutã) un njic dit pãnticã; astãrchit, asturchit, strãchit, stãrchit
{ro: avortat}
{fr: avorté}
{en: miscarried, aborted}
ex: eara unã oai astrãchitã (tsi-avea chirutã njelu)

§ astrãchiri2/astrã-chire (as-trã-chí-ri) sf astrãchiri (as-trã-chírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu muljarea (pravda feaminã) l-cheari njiclu dit pãnticã; astãr-chiri, asturchiri, strãchiri, stãrchiri
{ro: acţiunea de a avorta, avort}
{fr: action d’avorter; avort}
{en: action of miscarrying, of aborting; abortion}

§ astãrchescu2 (as-tãr-chĭés-cu) vb IV astãrchii (as-tãr-chíĭ), astãrcheam (as-tãr-chĭámŭ), astãrchitã (as-tãr-chí-tã), astãrchiri/astãrchire (as-tãr-chí-ri) – (unã cu astrã-chescu2)

§ astãrchit2 (as-tãr-chítŭ) adg astãrchitã (as-tãr-chí-tã), astãrchits (as-tãr-chítsĭ), astãrchiti/astãrchite (as-tãr-chí-ti) – (unã cu astrãchit2)

§ astãrchiri2/astãrchire (as-tãr-chí-ri) sf astãrchiri (as-tãr-chírĭ) – (unã cu astrãchiri2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sapã1

sapã1 (sá-pã) sf sãchi (sắchĭ) – hãlati (di-aradã di mãnã cu-unã coadã lungã di lemnu sh-unã lamã sturyisitã la un capit) cu cari si scoati (si-arãmã) tsarã dit loc (tra s-seaminã tsiva, i s-adunã loc la-arãdãtsinã) icã s-curã (s-sircljadzã, s-pliveascã) jumeari dit grãdinã (erburi tsi nu-alasã loc a zãrzãvãtslor ta s-creascã); sapã-latã, cupãcearcã;
(expr:
1: sapã sh-lupatã = moartea;
2: di sapã sh-lupatã vãrã nu ascapã = nu-ascapã vãr di moarti;
3: mash sapa sh-lupata va lu ndripteadzã = mash cu moartea va s-facã bun;
4: lj-dau unã sapã = lj-fac lucru cu sapa
5: catiun, sapa, cãtrã el sh-u tradzi = cãndu fatsi tsiva, catiun sinferlu-a lui sh-mutreashti)
{ro: sapă}
{fr: pioche, houe}
{en: pick, hoe}
ex: sapa easti di her cu coadã di lemnu; cu dintsãlj ca sãchi shi cu ungljili ca vurcolac; va ljau sapa, vai lucredz shi vai bãnedz; am nã sapã sh-un tãpor, va li vindu sh-va mi nsor; lj-deadi unã sapã
(expr: curã di jumeari shi adunã loc la-arãdãtsina) a misurlui)

§ sapãlatã (sa-pã-lá-tã) sf sapãlati/sapãlate (sa-pã-lá-ti) – sapã mari cu lama di her largã
{ro: sapă lată}
{fr: hoyau}
{en: mattock}

§ sap (sápŭ) vb I sãpai (sã-páĭ), sãpam (sã-pámŭ), sãpatã (sã-pá-tã), sãpari/sãpare (sã-pá-ri) – lucredz cu sapa tra s-arãm tsarã shi s-u-adun tu-un loc; lucredz cu sapa tra s-cur (sãrcljedz, plivescu, prãshescu) jumeari dit grãdinã; fac unã groapã tu loc; tsap, tãrchescu;
(expr:
1: l-sap pri cariva = tra s-lji fac arãu a unui, lu cãtigursescu, l-cacuzburãscu, dzãc zboarã uruti sh-minciunoasi, bag zizanji, etc.;
2: sap tu lemnu = pilichisescu seamni, gramati tu lemnu;
3: gumarlu sapã loclu shi tut pi nãs lu-arucã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi va s-facã un lucru bun, ma sh-fatsi-arãu singur;
4: cari sapã groapa-a altui, cadi el tu nãsã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi caftã s-lji facã arãu a altui, ma pãnã tu soni va-sh facã singur arãu)
{ro: săpa}
{fr: piocher}
{en: dig (with a pick)}
ex: ma sãpa tu grãdinã (sãrclja, plivea grãdina); sãpã (trapsi loc pristi) fucurina; s-eara tuts avuts, cari vrea sãpa agrili?; sapã-sapã loclu pãngãnit di mbogra di moashi; acshi pati omlu, tsi sapã groapa-a altui; bagã cuscrilj si sapã nã canali; veadi cã nu-i cipit di om, sapã nã groapã; nãs mi sãpa

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sec1

sec1 (sécŭ) adg seacã (seá-cã), sets (sétsĭ), sets (sétsĭ) – tsi nu-ari (icã ari multu putsãnã) apã; fãrã (lipsit di) apã; fãrã nutii; ninutios, sicat, uscat, astrãchit, astãrchit, strãchit, stãrchit; (fig:
1: sec = (i) mãrat, oarfãn; (ii) (ca adv) mash; expr:
2: cap sec = cap glar, fãrã minti, tsi nu-ari tsiva nuntru)
{ro: sec, uscat}
{fr: sec, épuisé, tari; séché}
{en: dry, exhausted}
ex: fãntãna seacã (fãrã apã); din seclu trap (dit valea lipsitã di-apã); merlu-aestu easti sec (uscat), va s-lu talj shi s-seamin altu; armasi sec, gol (armasi uscat, gol); un sec gol
(expr: mash un singur); arãmasim goali sh-sets (fig: goali sh-oarfãni, ftoahi); seacã sh-goalã s-ti ved; seaca-nj di mini (fig: mãrata-nj di mini); fudzits, goali, cã va s-torcu, fudzits, setsli (uscatili la fatsã sh-trup), cã va s-tsas; Muntsãlj Sets (numa-a muntsãlor aspuni cã suntu cu putsãni izvuri); un sec gol (fig: mash un singur)

§ sec2 (sécŭ) vb I sicai (si-cáĭ), sicam (si-cámŭ), sicatã (si-cá-tã), sicari/sicare (si-cá-ri) – u fac aburi tutã apa tsi s-aflã tu-un loc i lucru (baltã, arãu, vali, fãntãnã, cãmeashi udã, pom, etc.) shi u fac s-chearã; usuc, astrãchescu, astãrchescu, strãchescu, stãrchescu;
(expr:
1: ãlj seacã mãna; seacã = furã multu;
2: sec (di-arcoari) = nj-easti multã-arcoari;
3: l-seacã = l-dãmluseashti, lu-agudeashti dãmblãlu, chicuta)
{ro: seca, usca}
{fr: assécher, (se) sécher, rendre sec, épuiser, tarir}
{en: dry, wither, drain}
ex: sicã fãntãna di dauã dzãli; di-nj sicai ocljul astãngu; suflitu-lj s-astindzi shi-nj seacã; sicã (astrãchi, s-guli) putslu; doi meri tsã-lj sicai (uscai) shi alantu va ts-ul sec; la noi vasiljaclu sicã (s-uscã) la firidz; u ved alãsatã cum seacã (mãrãnghiseashti sh-moari) lilicea; estan tuts voi si sicats; lj-u sicã mãna; cari scoalã mãna pri pãrinti, lj-seacã
(expr: lj-dãmluseashti mãna); dit gurã, s-lji sicari
(expr: s-lji dãmlusiri gura), nu scoati dultsi zbor; s-tsã-seacã mãna (s-ti-agudeascã dãmblãlu la mãnã) cã mi-agudish arãu; cã-ts sicã gura; troarã sicai
(expr: dãmlusii, limnusii); lj-seacã mãna
(expr: mãna lui usucã, furã tut); seacã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tãrchescu

tãrchescu (tãr-chĭés-cu) vb IV tãrchii (tãr-chíĭ), tãrcheam (tãr-chĭámŭ), tãrchitã (tãr-chí-tã), tãrchiri/tãrchire (tãr-chí-ri) – scot tsarã ahãndos cu sapa dit loc; cur erburi dit grãdinã ahãndos cu sapa; sap ahãndos
{ro: săpa adânc}
{fr: piocher profondément}
{en: dig deeply}

§ tãrchit (tãr-chítŭ) adg tãrchitã (tãr-chí-tã), tãrchits (tãr-chítsĭ), tãrchiti/tãrchite (tãr-chí-ti) – tsi easti sãpat ahãndos
{ro: săpat adânc}
{fr: pioché profondément}
{en: digged deeply}

§ tãrchiri/tãrchire (tãr-chí-ri) sf tãrchiri (tãr-chírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva tãrcheashti
{ro: acţiunea de a săpa adânc}
{fr: action de piocher profondément}
{en: action of digging deeply}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã