Dictsiunar

tãnjusescu

tãnjusescu (tã-njĭu-sés-cu) (mi) vb IV – vedz tu tunusescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: tunusescu

bat1 (bátŭ) (mi) vb III shi II bãtui (bã-túĭ), bãteam (bã-teámŭ), bãtutã (bã-tú-tã), batiri/batire (bá-ti-ri) shi bãteari/bãteare (bã-teá-ri) –
1: agudescu (dipriunã cu bushlu, cu mãna, cu cioclu, etc. tsiva i pri cariva); asun (cloputlu, la poartã, etc.); dau unã bãteari (pãrjinã, pãparã, pipiritsã, pistili, pãndzã, shcop, tsurtsufi, chiutecã, etc.);
2: anãchisescu tu-unã alumtã; ãnvingu, azvingu, lj-u pot;
3: li scot gljindili sexuali (tri prãvdzã) tra s-u fac stearpã; scuchescu, ciucutescu, dzigãrescu;
4: nji sã ngroashi cheala di la mãnã (cãndu fac lucru greu cu mãna goalã) icã di la cicioari (cãndu imnu multu shi nu-nj si uidisescu ghini, pãputsãli); fac bãtãturi (la mãnã, cicior, etc.);
(expr:
1: mi bat di iuva = mi min di iuva, mi njishcu di iuva;
2: bat cãljurli = escu pit cãljuri, alag multu, cutriir prit multi locuri;
3: bat naljurea = zburãscu glãrinj, papardeli;
4: nj-bat caplu = minduescu, cilistãsescu, mi pidipsescu, munduescu, vãsãnipsescu multu tra s-aduchescu tsiva, sã-lj dau di cali a unui lucru;
5: nj-bati caplu cariva, mi bati la cap = nu mi-alasã isih, nj-dzãtsi (nj-caftã) dipriunã idyiul lucru;
6: nj-bati inima = inima-nj si minã, nj-ciucuteashti, canda-nj da cu cioclu, cã mi-aflu tu-unã mari singhinisi (sinhisi, imotsii), unã mari lãhtarã, etc.;
7: bat ocljilj = min peanili di oclji, agonja sh-di multi ori cu-arada;
8: bati grãndina = cadi grãndina, agudeashti loclu sh-aspardzi atseali tsi s-aflã pri el;
9: bati vimtul = ari vimtu, s-minã aera;
10: amarea bati tãlazi = amarea fatsi tãlazi, s-mutã tãlazi dit amari;
11: lj-bati prumuveara = lj-si duc tuti lucrili ambar;
12: s-ti batã Dumnidzãlu = s-ti pidipseascã (s-ti culãseascã, s-tsã u toarnã) Dumnidzãlu trã lucrili arali tsi nj-ai faptã;
13: bat laptili = cu bãtearea-a laptilui tu bãtin, scot umtul sh-lu fac laptili dalã;
14: lj-bãtu oara = lj-vinji oara;
15: cãnili bati = cãnili alatrã;
16: bat s-aflu = caftu s-aflu;
17: s-bat luchili (tu pãnticã) = nj-easti multã foami;
18: tini-l bats shi el sã ngrashi = tini vrei sã-lj ljai dit puteari shi el s-fatsi cama vãrtos, cama dishteptu, tu loc s-chearã, el amintã)
{ro: bate, suna, învinge, castra, face bătături}
{fr: battre, sonner, vaincre, chatrer, faire des cors, des callosités}
{en: beat, strike, ring (a door, a bell, etc.), vanquish, castrate, get calluses}
ex: u bãtea mãrata di featã; l-bãturã (lj-deadirã un shcop) aseara di-l featsirã pistili; Pisuderea cã nu s-bati (nu poati s-hibã azvimtu); cloputi di jali bãtea (asuna) prit surini; s-avdu cum bat (asunã) cloputli di la birbets; jilos cupiili (cloputli di la cupii) bat (asunã); bati (asunã) toaca-atsea di lemnu; cari sh-bati muljarea, ãsh bati caplu, cari sh-bati mula, ãsh bati punga; bati (agudea-u, ciucutea-u) cheatra aestã cã easti ishitã; bati (agudea-l cu cioclu) herlu pãnã-i caldu (= zbor, dzãcã, pruverbu: fã-l un lucru cãndu lipseashti, unãshunã, nu lu-alasã tri ma nclo!); lji s-avea bãtutã mãnjli di teslã, di prioni; nu s-bãtea

(expr: mina) di ningã nãs; s-nu ti bats
(expr: minj) dit loc; ni palmã nu pot s-mi bat
(expr: njishcu) di-aoatsi; ficiorlu-a meu, bati-ti
(expr: minã-ti) dit loc; nu-lj si bãtea
(expr: mina, vdzea) di ningã vatra-a tatã-sui; bãtu cãljurli dit (alãgã, urdinã, cutriirã) Sãrbii sh-Vlãhii multu chiro; ea nu bãtets naljurea
(expr: nu zburãts glãrinj); lji si bãtu
(expr: ciucuti) inima; cãnili acatsã s-batã
(expr: s-alatrã); aleapidã-ti s-vedz tsi bat
(expr: tsi-alatrã) cãnjlji; aclo iu bãtea
(expr: cãfta) s-aflã vãrã lemnu; asearã avum mari furtunã sh-vimtul bãtea multu
(expr: sh-avea un vimtu mari); bãtu
(expr: cãdzu) grãndina sh-asparsi multi agri

§ bãtut1 (bã-tútŭ) adg bãtutã (bã-tú-tã), bãtuts (bã-tútsĭ), bãtuti/bãtute (bã-tú-ti) – agudit; asunat, anãchisit, azvimtu, ciucutit, scuchit, dzigãrit, tsi ari faptã bãtãturi
{ro: bătut, învins, sunat, castrat, care a făcut bătături}
{fr: battu, vaincu, sonné, chatré, fait des cors, des callosités}
{en: beaten, stricken, struck, vanquished, rang (a door, a bell, etc.), castrated, got calluses}
ex: sh-armãn a noshtri muntsã di vimturi mash bãtuts
(expr: agudits); bãtut
(expr: agudit) di videalã; bãtut di grindinã, di ploai; cãljuri bãtuti
(expr: cãlcati) di cãrvãnari; cama ghini easti s-imnji pit cãljuri bãtuti
(expr: urdinati di lumi); lapti bãtut
(expr: dit cari s-ari scoasã umtul); birbec bãtut (ciucutit)

§ batiri1/batire (bá-ti-ri) sf batiri (bá-tirĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu s-bati;
2: alumtã; shcop, pãrjinã, pãparã, pipiritsã, pistili, tsurtsufi, chiurcu, chiutecã
{ro: acţiunea de a bate, de a suna, de a învinge, de a castra, de a face bătături; batere; învingere; sunare, castrare, facere de bătături; bătaie, luptă}
{fr: action de battre, de vaincre, de sonner, de chatrer, de faire des cors, des callosités; lutte; rossade, rossée}
{en: action of beating, of striking, of vanquishing, of ringing (a door, a bell, etc.), of castrating, of getting calluses; fight; beating}
ex: loc sh-ti batiri (alumtã) mutreashti

§ bãteari1/bãteare (bã-teá-ri) sf bãteri (bã-térĭ) – (unã cu batiri1)
ex: vrei bãteari, ficior; cãmbãnjli s-frãngu di bãteari (asunari)

§ nibãtut (ni-bã-tútŭ) adg nibãtutã (ni-bã-tú-tã), nibãtuts (ni-bã-tútsĭ), nibãtuti/nibãtute (ni-bã-tú-ti) – cari nu easti bãtut
{ro: nebătut, etc.}
{fr: qui n’est pas battu, etc.}
{en: who has not been beaten, etc.}
ex: plãndzi nibãtut

§ nibati-ri/nibatire (ni-bá-ti-ri) sf nibatiri (ni-bá-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-bati, icã nu easti bãtut
{ro: acţiunea de a nu bate, etc.}
{fr: action de ne pas battre, etc.}
{en: action of not beating, etc.}

§ nibãteari/nibãteare (ni-bã-teá-ri) sf nibãteri (ni-bã-térĭ) – (unã cu nibatiri)

§ parabat (pá-ra-bátŭ) (mi) vb III shi II parabãtui (pá-ra-bã-túĭ), parabãteam (pá-ra-bã-teámŭ), parabãtutã (pá-ra-bã-tú-tã), parabatiri/parabatire (pá-ra-bá-ti-ri) shi parabãteari/parabãteare (pá-ra-bã-teá-ri) – l-bat multu; l-bat ma multu dicãt lipseashti (easti ghini) s-lu bat
{ro: bate prea mult}
{fr: battre trop}
{en: beat too much}
ex: mi parabãtu (mi bãtu multu)

§ parabãtut (pá-ra-bã-tútŭ) adg parabãtutã (pá-ra-bã-tú-tã), para-bãtuts (pá-ra-bã-tútsĭ), parabãtuti/parabãtute (pá-ra-bã-tú-ti) – tsi easti bãtut multu (ma multu dicãt lipseashti)
{ro: batut prea mult}
{fr: battu trop}
{en: beaten too much}

§ parabatiri/parabatire (pá-ra-bá-ti-ri) sf parabatiri (pá-ra-bá-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva parabati
{ro: acţiunea de a bate prea mult}
{fr: action de battre trop}
{en: action of beating too much}

§ parabãtea-ri/parabãteare (pá-ra-bã-teá-ri) sf parabãteri (pá-ra-bã-térĭ) – (unã cu parabatiri)

§ bãtãturã (bã-tã-tú-rã) sf bãtãturi (bã-tã-túrĭ) – chealea (di la mãnj i di la cicioari) tsi s-ari ngrushatã di itia cã s-ari fricatã multu di-un lucru (ca atumtsea, bunãoarã, cãndu omlu acatsã tsiva ascur sh-di multi ori cu mãna goalã, icã poartã pãputsã nali tsi nu lji s-uidisescu ghini, tsi lu-agudescu, etc.); aroz, cal
{ro: bătătură}
{fr: cor, cal, callosité}
{en: callus, corn}
ex: purtai curdeljili nali, sh-feci unã bãtãturã la cicior

§ batsã (bá-tsã) sf bãts (bắtsĭ) – aguditurã faptã cu palma (di-aradã, pri fatsa-a omlui); pliscutã, fliscutã, flãscutã, fluscutã, shupleacã, ghiushtã, shubã
{ro: palmă}
{fr: gifle, soufflet}
{en: slap in the face}
ex: lj-trapsi unã batsã (pliscutã)

§ bãtichi/bãtiche (bã-tí-chi) sf bãtichi (bã-tíchĭ) – alumtã (bãteari, ncãceari, etc.) tsi s-fatsi namisa di doauã (i ma multi) pãrtsã (partii, oaminj, etc.) iu unã parti (i ma multi) caftã s-u-azvingã pi-alantã (i pri-alanti); bãtichii, bãtic, goadã, bãteari; bãtii, bãtãlii, alumtã, alumtatic, luptã
{ro: lovitură, bătaie; luptă, bătălie}
{fr: coup, rossade; combat, lutte}
{en: blow, beating; combat, fight}
ex: apalã mushatã trã bãtichi (alumtã)

§ bãtichii/bãtichie (bã-ti-chí-i) sf bãtichii (bã-ti-chíĭ) – (unã cu bãtichi)
ex: di tuts, nãs s-aleapsi tu bãtichii (tu-alumtã)

§ bãtic (bã-tíc) sn bãticuri (bã-ti-cúrĭ) – (unã cu bãtichi)
ex: nchisi la bãtic (alumtã)

§ bãtii/bãtie (bã-tí-i) sf bãtii (bã-tíĭ) – (unã cu bãtichi)
ex: mari bãtii s-featsi

§ bãtãlii/bãtãlie (bã-tã-lí-i) sf bãtãlii (bã-tã-líĭ) – (unã cu bãtichi)
ex: tu bãtãlii (tu-alumtã) sh-chiru ocljul

§ bãtanji/bãtanje (bã-tá-nji) sf bãtãnj (bã-tắnjĭ) – hãlati cu cari s-agudescu (cu ciocuri di lemnu) shi s-calcã (namisa di chelindri) tsãsãturli di lãnã (malina, shiaclu, adimtul, vilendzãli, etc.); bãtalji, drãshtealã, grãshtealã
{ro: piuă}
{fr: moulin à foulon}
{en: fuller}
ex: di la drãshtealã la bãtanji, mãndanji

§ bãtãnii/bã-tãnie (bã-tã-ní-i) sf bãtãnii (bã-tã-níĭ) – soi di vilendzã lishoarã
{ro: pătură uşoară}
{fr: couverture légère}
{en: light blanket}

§ bãtãnjusescu (bã-tã-njĭu-sés-cu) vb IV bãtãnjusii (bã-tã-njĭu-síĭ), bãtãnjuseam (bã-tã-njĭu-seámŭ), bãtãnjusitã (bã-tã-njĭu-sí-tã), bãtãnjusiri/bãtãnjusire (bã-tã-njĭu-sí-ri) – bat sh-calcu lucri di lãnã la bãtanji; bãtãljusescu, ndrãshtescu, ndrãshtedz
{ro: da la piuă}
{fr: faire passer par le moulin à foulon}
{en: full, pass through fuller}

§ bãtãnjusit (bã-tã-njĭu-sítŭ) adg bãtãnjusitã (bã-tã-njĭu-sí-tã), bãtãnjusits (bã-tã-njĭu-sítsĭ), bãtãnjusiti/bãtãnjusite (bã-tã-njĭu-sí-ti) – tsi easti bãtut shi cãlcat la bãtanji; bãtãljusit, ndrãshtit, ndrãshtat
{ro: dat la piuă}
{fr: passé par le moulin à foulon}
{en: fulled}

§ bãtãnjusiri/bãtãnjusire (bã-tã-njĭu-sí-ri) sf bãtãnjusiri (bã-tã-njĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã tsãsãturã di lãnã easti bãtutã sh-cãlcatã la bãtanji; bãtãljusiri, ndrãshtiri, ndrãshtari
{ro: acţiunea de a da la piuă}
{fr: action de faire passer par le moulin à foulon}
{en: action of fulling}

§ bãtalji/bãtalje (bã-tá-lji) sf bãtãlj (bã-tắljĭ) – (unã cu bãtanji)

§ bãtãljar (bã-tã-ljĭárŭ) sm, sf bãtãljarã (bã-tã-ljĭá-rã), bãtãljari (bã-tã-ljĭárĭ), bãtãljari/bãtãljare (bã-tã-ljĭá-ri) – atsel tsi lucreadzã la bãtalji
{ro: piuar}
{fr: foulonnier}
{en: fuller}

§ bãtãljusescu1 (bã-tã-ljĭu-sés-cu) vb IV bãtãljusii (bã-tã-ljĭu-síĭ), bãtãljuseam (bã-tã-ljĭu-seámŭ), bãtãljusitã (bã-tã-ljĭu-sí-tã), bãtãljusiri/bãtãljusire (bã-tã-ljĭu-sí-ri) – (unã cu bãtãnjusescu)
ex: bãtãljuseashti adimtul

§ bãtãljusit1 (bã-tã-ljĭu-sítŭ) adg bãtãljusitã (bã-tã-ljĭu-sí-tã), bãtãljusits (bã-tã-ljĭu-sítsĭ), bãtãljusiti/bãtãljusite (bã-tã-ljĭu-sí-ti) – (unã cu bãtãnjusit)

§ bãtãljusiri1/bãtãljusire (bã-tã-ljĭu-sí-ri) sf bãtãljusiri (bã-tã-ljĭu-sírĭ) – (unã cu bãtãnjusiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

bãtãnjusescu

bãtãnjusescu (bã-tã-njĭu-sés-cu) vb IV – vedz tu bat1

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: bat1

drãshtealã

drãshtealã (drãsh-teá-lã) sf drãshtelj (drãsh-téljĭ) – unã soi di bãtanji (bãtalji) faptã s-lucreadzã cu apa di la-arãu, iu s-agudescu (cu ciocuti di lemnu) tsãsãturi di lãnã (malina, shiaclu, adimtul, vilendzãli, etc.); grãshtealã, bãtanji, bãtalji, mãndanji; (fig: drãshtealã = (i) loclu iu s-aflã drãshteala, cu apa tsi curã agonja cãndu s-agudeashti di-unã cheadicã (loc, cheatrã, etc.) n cali; vãltoari, tsãfuni, viro, zuryio (ii) (ca adg) ud, muceali)
{ro: dârstă}
{fr: sorte de moulin à foulon}
{en: a kind of fuller}
ex: la drãshtealã shi la moarã; Avdela avea trei drãshtelj; duc vilendzãli la drãsh-tealã; scãrchi arãzboilu, sã s-ducã la drãshtealã (tsifuni, vãltoari) ncãrcatã, sh-di la drãshtealã la bãtanji; nj-yini din pãzari ud, drãshtealã (muceali); ti doari caplu, du-ti la drãshtealã (ca s-ti doarã ma multu!)

§ grãshtealã (grãsh-teá-lã) sf grãshtelj (grãsh-téljĭ) – (unã cu drãshtealã)

§ ndrãshtescu (ndrãsh-tés-cu) vb IV ndrãshtii (ndrãsh-tíĭ), ndrãshteam (ndrãsh-teámŭ), ndrãshtitã (ndrãsh-tí-tã), ndrãshtiri/ndrãshtire (ndrãsh-tí-ri) – bat la (bat tu) drãshtealã tsãsãturi di lãnã (ca malinã, shiac, vilendzã, etc.); ndrãshtedz, bãtãnjusescu, bãtãljusescu; (fig: (trã njits) ndrãshtescu = mi ud, ud culupanlu; nj-fac apa tu scutã)
{ro: da la drâstă}
{fr: faire passer dans le moulin à foulon}
{en: full, pass through fuller}
ex: nu li avea ninga ndrãshtitã; nu-nj li ndrãshti ghini; si ndrãshti (fig: s-featsi ud, muceali)

§ ndrãshtit (ndrãsh-títŭ) adg ndrãshtitã (ndrãsh-tí-tã), ndrãshtits (ndrãsh-títsĭ), ndrãshtiti/ndrãshtite (ndrãsh-tí-ti) – tsi fu dat (bãtut shi cãlcat) la drãshtealã; ndrãshtat, bãtãnjusit bãtãljusit
{ro: dat la piuă}
{fr: passé par le moulin à foulon}
{en: fulled}
ex: adusi shiac ndrãshtit (tsi fu tricut la drãshtealã); eara ndrãshtit njiclu (fig: eara ud njiclu, avea faptã pri el), tr-atsea nu acumtinea

§ ndrãshti-ri/ndrãshtire (ndrãsh-tí-ri) sf ndrãshtiri (ndrãsh-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã tsãsãturã di lãnã easti bãtutã sh-cãlcatã la drãshtealã; ndrãshtari, bãtãnjusiri, bãtãljusiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

mãshcu

mãshcu (mắsh-cu) (mi) vb I mãshcai (mãsh-cáĭ), mãshcam (mãsh-cámŭ), mãshcatã (mãsh-cá-tã), mãshcari/mãshcare (mãsh-cá-ri) – arup cu gura unã cumatã dit un lucru tsi s-mãcã (di-aradã, tra s-lu mãc); acats cu dintsãlj sh-lji strãngu tra s-disic tsiva (s-dinjic, s-ameastic, s-lj-aduc dureari a unui, s-lji scot sãndzi, etc.); mushcu, mursic; (fig:
1: mi mãshcã = nj-pari-arãu, mi fac pishman, mi tunusescu, mitãnjusescu; expr:
2: nj-mãshcu limba = fac un copus tra s-nu dzãc tsiva; nu dzãc tsiva, cã nu voi s-aspun tsi minduescu, tac;
3: mãshcã-ts nãrli = fudz di-aoa, s-ti lja neclu;
4: nj-mãshcu mãnjli = nj-yini multã zori;
5: el mãshcã loclu (tsara) = cadi pliguit mpadi (mortu, vãtãmat);
6: nj-mãshcu budzãli (mi mãshcu) di-arshini = mi-arushinedz multu;
7: mi mãshcã sharpili = cad pri mari cripãri, taxirãts;
8: mi mãshcã pãntica, buriclu = mi doari pãntica, canda mi mãshcã tsiva tu pãnticã)
{ro: muşca}
{fr: mordre}
{en: bite}
ex: ornjili tuti va mãshcã di mini; nã nipãrticã si ndridzea s-mãshcã amirãlu; pãnã nu-l cãrteshti, cãnili nu ti mushcã; mãshcã-ts limba
(expr: tats, nu dzã ahtãri zboarã); s-dutsea shi sh-mãshca mãnjli di inati
(expr: lj-yinea multã zori); tsã lj-arucutea mpadi di mãshca loclu
(expr: tsã-lj fãtsea si s-arucuteascã mortsã mpadi pri loc); va ti pingu s-mushti loclu; mi mãshcai (fig: mi feci pishman, mi tunusii) tr-atseali tsi dzãsh; s-mãshcarã di-arshini
(expr: s-arushinarã multu); apãrnji s-u mãshcã buriclu
(expr: s-u doarã pãntica); sharpi lai lu-ari mãshcatã
(expr: easti multu cripat, cãdzu tu mãri taxirãts)

§ mãshcat (mãsh-cátŭ) adg mãshcatã (mãsh-cá-tã), mãshcats (mãsh-cátsĭ), mãshcati/mãshcate (mãsh-cá-ti) – tsi fu acãtsat shi stres cu dintsãlj tra s-hibã faptu sã-l doarã (s-hibã mãcat, s-hibã disicat, etc.); mushcat, mursicat
{ro: muşcat}
{fr: mordu}
{en: bitten}
ex: di lupoanji, arãu mãshcat

§ mãshcari1/mãshcare (mãsh-cá-ri) sf mãshcãri (mãsh-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-mãshcã tsiva; mushcari, mursicari
{ro: acţiunea de a muşca}

{fr: action de mordre}
{en: action of biting}
ex: greauã mãshcari-lj fatsi cãnili

§ mãshcari2/mãshcare (mãsh-cá-ri) sf mãshcãri (mãsh-cắrĭ) – dureari yii shi tãljitoasã tsi lu-agudeashti omlu iuva tu trup, dinãcali, ca unã sulã; giunglju, sulã, pundziri, amurtsãt, stihiptu, ntsãpãturã
{ro: junghi}
{fr: douleur soudaine et violente en un point du corps}
{en: short and sharp pain in some part of the body}
ex: easti lãndzitã, ari mãshcari (amurtsãt, giunglju)

§ mushcu1 (músh-cu) (mi) vb I mushcai (mush-cáĭ), mushcam (mush-cámŭ), mushcatã (mush-cá-tã), mushcari/mushcare (mush-cá-ri) – (unã cu mãshcu)
ex: s-nji mushcu mãnjli; giunarlji cãdzuts mushca tsara
(expr: murea turculinda-si pri tsarã); cãnili aestu mi mushcã; mushcai un mer; mi mushcã sharpili
(expr: cãdzui pri mãri cripãri, taxirãts); mi mushcã pãntica
(expr: mi doari pãntica); cãnili tsi-alatrã, nu ti mushcã

§ mushcat (mush-cátŭ) adg mushcatã (mush-cá-tã), mushcats (mush-cátsĭ), mushca-ti/mushcate (mush-cá-ti) – (unã cu mãshcat)
ex: l-vidzui cã eara ca mushcat di sharpi
(expr: multu cripat)

§ mushca-ri1/mushcare (mush-cá-ri) sf mushcãri (mush-cắrĭ) – (unã cu mãshcari1)
ex: unã mushcari di mer shi ocljilj acãtsarã sã-lj yinã; more, mushcari tsi-lj feci!

§ mushcari2/mushcare (mush-cá-ri) sf mushcãri (mush-cắrĭ) – (unã cu mãshcari2)

§ mãshcãturã (mãsh-cã-tú-rã) sf mãshcãturi (mãsh-cã-túrĭ) – cumata tsi pot s-arup dit un lucru (tsi s-mãcã) cãndu-l mãshcu cu dintsãlj; tutã mãcarea tsi poati si s-bagã nãoarã n gurã, si s-measticã shi si sã ngljitã; arana tsi armãni pi truplu-a unui dupã tsi easti mãshcat (di cãni, mushconj, etc.); soea cu cari sh-bagã cariva dintsãlj tra s-mãshcã; durearea tsi-aduchescu cãndu mi mãshcã (mi ntsapã) tsiva; mushcãturã; (fig:
1: mãshcãturã = (i) cumatã njicã cãt unã mãshcãturã, cumãticã; (ii) (easti) njic, putsãn, cãt unã mãshcãturã; expr:
2: nu bag mãshcãturã n gurã = nu mãc tsiva, stau agiun;
3: tri unã mãshcãturã di pãni = (lucra) tri dip tsiva, tri cãt s-bãneadzã;
4: nu-nj si bagã n gurã, mãshcãturã di pãni = nu-nj yini s-mãc; nu pot s-mãc di nvirinat tsi hiu; hiu multu nvirinat)
{ro: îmbucătură}
{fr: bouchée, morceau}
{en: mouthful, piece (of food)}
ex: tãlja sh-arca cãti nã mãshcãturã di pãni; mãcã nã mãshcãturã di pãni sh-un picurar; ti ari cãt nã mãshcãturã (fig: njic, putsãn, cãt unã mãshcãturã); mari mãshcãturã shi amaneti lj-avem ficiorlji; u featsirã mãshcãturi, mãshcãturi (fig: cumãts, cumãtits); loai nã mãshcãturã (cumatã njicã) di pãni; s-fure un di fratslji ma mãri, va-l mãc, unã mãshcãturã va-l fac; sãrglji s-lu ngljitã, ca nã mãshcãturã

§ mushcãturã (mush-cã-tú-rã) sf mushcãturi (mush-cã-túrĭ) – (unã cu mãshcãturã)
ex: lj-adrai tuts mushcãturi (fig: cumãts); pãngãnã easti mushcãtura di shoaric; loai nã mushcãturã di pãni ca s-nji frãngu foamea; mushcãturã nu bãgai tu gurã
(expr: nu mãcai dip tsiva)

§ mãshcãturicã (mãsh-cã-tu-rí-cã) sf mãshcãturits (mãsh-cã-tu-rítsĭ) – mãshcãturã njicã
{ro: îmbucătură mică}
{fr: petite bouchée}
{en: small mouthful}
ex: s-ti-aflarim tini dinãinti, nã mãshcãturicã va ti fac

§ mursic (múr-sicŭ) (mi) vb I mursicai (mur-si-cáĭ), mursicam (mur-si-cámŭ), mursicatã (mur-si-cá-tã), mursicari/mursicare (mur-si-cá-ri) – (unã cu mãshcu)

§ mursicat (mur-si-cátŭ) adg mursicatã (mur-si-cá-tã), mursicats (mur-si-cátsĭ), mursicati/mursicate (mur-si-cá-ti) – (unã cu mãshcat)

§ mursicari/mursicare (mur-si-cá-ri) sf mursicãri (mur-si-cắrĭ) – (unã cu mãshcari1)
ex: yeatsa tsi s-nu aibã shi tsiva pidipsiri sh-mursicari, nu ari trã videari (nu ari tu lumi)

§ mãshcãturedz (mãsh-cã-tu-rédzŭ) (mi) vb I mãshcãturai (mãsh-cã-tu-ráĭ), mãshcãturam (mãsh-cã-tu-rámŭ), mãshcãturatã (mãsh-cã-tu-rá-tã), mãshcãturari/mãshcãturare (mãsh-cã-tu-rá-ri) – bag mãcari n gurã sh-u mãc; u ngljit cu agunjii mãcarea din gurã; l-fac un lucru cumãts; mbuc, mãc, cumãtisescu; (fig: mi mãshcãturedz = (i) mi dishiledz, mi fac cumãts; (ii) nj-ljau zverca, li cãrtsãnescu di iuva)
{ro: îmbuca, îmbucătăţi}
{fr: emboucher, manger; morceler}
{en: gobble up, break up into pieces}
ex: mãshcãturats (mãcats) shi sculats-vã; nã mãshcãturãm (fig: nã dishilãm, nã misucupsim) cu binetslji di cãpestru; noi nã mãshcãturam ninga; s-frãmsi shi s-mãshcãturã (s-featsi cumãts, fudzi, sh-lo zverca) lamnja di-aclo; fudz di-aoa, mãshcãtureadzã-ti (cãrtsãnea-li, lja-ts zverca di-aoa, s-ti lja neclu)

§ mãshcãturat (mãsh-cã-tu-rátŭ) adg mãshcãturatã (mãsh-cã-tu-rá-tã), mãsh-cãturats (mãsh-cã-tu-rátsĭ), mãshcãturati/mãshcãturate (mãsh-cã-tu-rá-ti) – tsi easti bãgat ãn gurã; tsi easti mãcat; mbucat, mãcat
{ro: îmbucat, îmbucătăţit, mâncat}
{fr: embouché, mangé; morcelé}
{en: gobbled up; broken up into pieces}

§ mãshcãtura-ri/mãshcãturare (mãsh-cã-tu-rá-ri) sf mãshcãturãri (mãsh-cã-tu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ambucã tsiva, mbucari, mãcari
{ro: acţiunea de a îmbuca, de a îmbucătăţi; îmbucare; îmbucătăţire}
{fr: action d’emboucher, de mettre en morceaux}
{en: action of gobbling up; of breaking into pieces}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

mitanji/mitanje

mitanji/mitanje (mi-tá-nji) sf mitãnj (mi-tắnjĭ) – ndzinucljarea shi ncljinarea-a truplui pãnã cãndu caplu da aproapea di loc (ca n fatsa-a unui amirã, bunãoarã), ca semnu di tinjii, ascultari i vreari; ndzinucljarea shi ncljinarea-a truplui ãn fatsa-a unei icoanã (al Dumnidzã) ca semnu cã-lj cãftãm ljirtari ti amãrtiili tsi-avem faptã
{ro: mătanie}
{fr: prosternation, génuflexion}
{en: prostration, genuflexion}
ex: fãtsea cruts shi mitãnj la Stãmãrii; ma mitãnj ca vãrnã dzatsi fãts-tsã seara la culcari; fã multi mitãnj s-ti ljartã Dumnidzã; pragmaticolu nj-deadi s-fac shaidzãts di mitãnj

§ mitãnjusescu (mi-tã-njĭu-sés-cu) (mi) vb IV mitãnjusii (mi-tã-njĭu-síĭ), mitãnjuseam (mi-tã-njĭu-seámŭ), mitãnjusitã (mi-tã-njĭu-sí-tã), mitãnjusiri/mitãnjusire (mi-tã-njĭu-sí-ri) – fac mitãnj dinintea-a unui om (a unei icoanã); pricunoscu c-am faptã un alatus shi-nj caftu ljirtari; nj-pari arãu di lucrili tsi-am faptã; mi fac pishman; mitunjusescu, tunusescu, tunisescu, tunjisescu, tãnjusescu, pishmãnipsescu
{ro: se căi}
{fr: se repentir, regretter}
{en: be sorry, repent, regret}

§ mitãnjusit (mi-tã-njĭu-sítŭ) adg mitãnjusitã (mi-tã-njĭu-sí-tã), mitãnjusits (mi-tã-njĭu-sítsĭ), mitã-njusiti/mitãnjusite (mi-tã-njĭu-sí-ti) – tsi-ari faptã mitãnj; tsi ari pricunuscutã arãulu tsi featsi shi-sh caftã ljirtari; tsi s-ari faptã pishman; pãrut arãu; mitunjusit, tunusit, tunisit, tunjisit, tãnjusit, pishmãnipsit
{ro: căit}
{fr: repenti, regretté}
{en: sorry, repented, regretted}
ex: ca mitãnjusit (pishmãnipsit, pãrut arãu) ti ved

§ mitãnjusiri/mitãnjusire (mi-tã-njĭu-sí-ri) sf mitãnjusiri (mi-tã-njĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-mitãnjuseashti; mitunjusiri, tunusiri, tunisiri, tunjisiri, tãnjusiri, pishmãnipsiri
{ro: acţiunea de a se căi; căire}
{fr: action de se repentir, de regretter}
{en: action of being sorry, of repenting, of regretting}

§ mitu-njusescu (mi-tu-njĭu-sés-cu) (mi) vb IV mitunjusii (mi-tu-njĭu-síĭ), mitunjuseam (mi-tu-njĭu-seámŭ), mitunjusitã (mi-tu-njĭu-sí-tã), mitunjusiri/mitunjusire (mi-tu-njĭu-sí-ri) – (unã cu mitã-njusescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

mitãnjusescu

mitãnjusescu (mi-tã-njĭu-sés-cu) (mi) vb IV – vedz tu mitanji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: mitanji

pishman

pishman (pish-mánŭ) adg pishmanã (pish-má-nã), pishmanj (pish-mánjĭ), pishmani/pishmane (pish-má-ni) – tsi easti pãrut arãu (tunusit, mitãnjusit) di-atseali tsi ari faptã; tunusit, tunisit, tunjisit, tãnjusit; mitunjusit, mitãnjusit, pishmãnipsit;
(expr: hagi-pishman = tsi s-featsi pishman ma multu di tuts)
{ro: care se căieşte, căit}
{fr: qui se repent, repenti}
{en: who is sorry, repented}
ex: si-nj ti fats pishmanã (s-tsã parã-arãu, s-ti tunuseshti), moarte; nacã vrei s-ti fats hagi-pishman?
(expr: pishman ma multu di tuts)

§ pishmani adv invar – starea (catandisea) tu cari s-aflã cariva tsi s-fatsi pishman
{ro: stare de căinţă}
{fr: état de celui qui se repente}
{en: state of the one repenting}
ex: s-turnã, s-featsi pishmani; tuts shi tuti va vã fãtsets pishmani; puitim casa, lj-ded cãpari sh-dupã nã giumitati di sãhati s-featsi pishmani

§ pishmã-nipsescu (pish-mã-nip-sés-cu) (mi) vb IV pishmãnipsii (pish-mã-nip-síĭ), pishmãnipseam (pish-mã-nip-seámŭ), pishmãnipsitã (pish-mã-nip-sí-tã), pishmãnipsiri/pishmãnipsire (pish-mã-nip-sí-ri) – nj-pari arãu di lucrili tsi-am faptã; pricunoscu c-am faptã un alatus shi-nj caftu ljirtari; mi fac pishman; tunusescu, tunisescu, tunjisescu, tãnjusescu; mitunjusescu, mitãnjusescu
{ro: căi}
{fr: se repentir, regretter}
{en: be sorry, repent, regret}

§ pishmãnipsit (pish-mã-nip-sítŭ) adg pishmãnipsitã (pish-mã-nip-sí-tã), pishmãnipsits (pish-mã-nip-sítsĭ), pishmãnipsiti/pishmãnipsite (pish-mã-nip-sí-ti) – tsi s-ari faptã pishman; tsi-lj pari-arãu di tsi ari faptã; pãrut arãu; tunusit, tunisit, tunjisit, tãnjusit; mitunjusit, mitãnjusit
{ro: căit}
{fr: repenti, regretté}
{en: sorry, repented, regretted}

§ pishmãnipsiri/pishmãnipsire (pish-mã-nip-sí-ri) sf pishmãnipsiri (pish-mã-nip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-mitunjuseashti, s-pishmãnipseashti; tunusiri, tunisiri, tunjisiri, tãnjusiri; mitunjusiri, mitãnjusiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

tunusescu

tunusescu (tu-nu-sés-cu) (mi) vb IV tunusii (tu-nu-síĭ), tunuseam (tu-nu-seámŭ), tunusitã (tu-nu-sí-tã), tunusiri/tunusire (tu-nu-sí-ri) – nj-pari arãu di lucrili tsi-am faptã; pricunoscu c-am faptã un alatus shi-nj caftu ljirtari; mi fac pishman; tunisescu, tunjisescu, tãnjusescu; mitunjusescu, mitãnjusescu, pishmãnipsescu;
(expr: s-tunusi cã s-featsi = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti linãvos, tsi-lj pari-arãu cã s-amintã)
{ro: căi}
{fr: se repentir, regretter}
{en: be sorry, repent, regret}
ex: aush shi tiniri, yinits tra s-nã tunusim (s-pricunushtem c-avem faptã lãets shi s-nã cãftãm ljirtari); disfã-ts ocljilj ghini, ca s-nu ti tunuseshti (s-nu ti fats pishman) apoea; di-itsi featsi, s-tunusi; tora furlu s-tunusi; plãndzi amar shi s-tunuseashti; s-tunusi multu cãndu s-mindui; s-tunusi (lj-pãru arãu) shi nu va si nsoarã; mi tunusii tora, ma tsi u vrei; s-tunusi (lj-pãru arãu) shi sh-lo cãparea nãpoi

§ tunusit (tu-nu-sítŭ) adg tunusitã (tu-nu-sí-tã), tunusits (tu-nu-sítsĭ), tunusiti/tunusite (tu-nu-sí-ti) – tsi s-ari faptã pishman; tsi ari pricunuscutã arãulu tsi featsi; pãrut arãu; tunisit, tunjisit, tãnjusit; mitunjusit, mitãnjusit, pishmãnipsit
{ro: căit}
{fr: repenti, regretté}
{en: who feels sorry, who is repented, who has regretted}

§ tunusiri/tunusire (tu-nu-sí-ri) sf tunusiri (tu-nu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-tunuseashti; tunisiri, tunjisiri, tãnjusiri; mitunjusiri, mitãnjusiri, pishmãnipsiri
{ro: acţiunea de a se căi, căire}
{fr: action de se repentir, de regretter}
{en: action of being sorry, of repenting, of regretting}
ex: tunusirea easti unã mari curari a suflitlui; sade dureari shi tunusiri

§ tunisescu (tu-ni-sés-cu) (mi) vb IV tunisii (tu-ni-síĭ), tuniseam (tu-ni-seámŭ), tunisitã (tu-ni-sí-tã), tunisi-ri/tunisire (tu-ni-sí-ri) – (unã cu tunusescu)

§ tunisit (tu-ni-sítŭ) adg tunisitã (tu-ni-sí-tã), tunisits (tu-ni-sítsĭ), tunisiti/tunisite (tu-ni-sí-ti) – (unã cu tunusit)

§ tunisiri/tunisire (tu-ni-sí-ri) sf tu-nisiri (tu-ni-sírĭ) – (unã cu tunusiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn