DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

achicãsescu

achicãsescu (a-chi-cã-sés-cu) (mi) vb IV achicãsii (a-chi-cã-síĭ), achicãseam (a-chi-cã-seámŭ), achicãsitã (a-chi-cã-sí-tã), achicãsi-ri/achicãsire (a-chi-cã-sí-ri) – am unã idei limpidi trã tsi va s-dzãcã un lucru (trã unã idei, trã tsi easti zborlu, etc.); aduchescu, duchescu, acãchisescu, chicãsescu, apucupescu, apucupsescu, agrãxescu
{ro: înţelege, simţi}
{fr: comprendre, sentir}
{en: understand, feel}
ex: nãsã nu putea s-achicãseascã; s-achicãsi (s-aduchi) agonja; deadun zburãm, ahoryea-acãchisim

§ achicãsit (a-chi-cã-sítŭ) adg achicãsitã (a-chi-cã-sí-tã), achicãsits (a-chi-cã-sítsĭ), achicãsiti/achicãsite (a-chi-cã-sí-ti) – ashi cum easti un tsi-ari acãchisitã (aduchitã); ashi cum easti lucrul tsi easti ghini aduchit; cari mindueashti ghini; cari giudicã ghini cu mintea; aduchit, duchit, acãchisit, chicãsit, apucupit, apucupsit, agrãxit
{ro: înţeles, simţit}
{fr: compris, senti, judicieux}
{en: understood, sensible, discerning}
ex: oaminjlji atselj nai ma achicãsits (cu nai ma buna minti, giudicatã)

§ achicãsiri/achicãsire (a-chi-cã-sí-ri) sf achicãsiri (a-chi-cã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lumea (s-)achicãseashti (aducheashti); aduchiri, duchiri, acãchisiri, chicãsiri, apucupiri, apucupsiri, agrãxiri
{ro: acţiunea de a înţelege, de a simţi; înţelegere, simţire}
{fr: action de comprendre, compréhension}
{en: action of understanding}

§ neachicãsit (nea-chi-cã-sítŭ) adg neachicãsitã (nea-chi-cã-sí-tã), neachicãsits (nea-chi-cã-sítsĭ), neachicãsiti/neachicãsite (nea-chi-cã-sí-ti) – tsi nu easti achicãsit
{ro: neînţeles}
{fr: incompréhensible, chaotique}
{en: incomprehensible, chaotic}
ex: trã minduitlu, sh-mushconjlu i trumbetã, trã neachicãsitlu, sh-tãmpãna i ncot

§ neachicãsiri/neachicãsire (nea-chi-cã-sí-ri) sf neachicãsiri (nea-chi-cã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-achicãseashti (nu s-aducheashti) tsiva
{ro: acţiunea de a nu înţelege; neînţelegere}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aduchescu

aduchescu (a-du-chĭés-cu) (mi) vb IV shi II aduchii (a-du-chíĭ), aducheam (a-du-chĭamŭ), aduchitã (a-du-chí-tã), aduchiri/adu-chire (a-du-chí-ri) shi aducheari/aducheare (a-du-chĭa-ri) – duchescu;
1: am unã idei limpidi trã tsi va s-dzãcã un lucru (trã unã idei, trã tsi easti zborlu, etc.); duchescu, acãchisescu, chicãsescu, apucupescu, apucupsescu, agrãxescu, ntsileg;
2: cu ocljul (ureaclja, narea, limba, dzeadzitlu, etc.) achicãsescu cã s-fatsi tsiva deavãrliga di mini; simtu, sãmtu, simtsescu, sintescu;
3: nj-aduc aminti, tsãn minti, thimisescu;
4: aflu cu mintea sh-giudicata mash (nj-yini ergu, noima, fãrã ca sã shtiu sigura) cum easti (cum va si s-facã) un lucru; angljicescu, angucescu, gucescu, cucescu
{ro: înţelege, simţi, aminti, ghici}
{fr: comprendre, sentir, deviner}
{en: understand, feel, guess}
ex: deadi s-aducheascã (s-achicãseascã) ali greacã; lu-aduchirã (simtsãrã) cãnjlji; aduchea-ti (aduts aminti) s-acumpiri sari; aduchea-mi (adu-nj aminti) s-yin; aduchea (angucea), cari pots; aduchea-l (fã-lj semnu s-achicãseas-cã) s-fugã; easti om tsi-aducheashti; aducheshti (anguceshti) tsi-am tru mãnã?; nu lu-aduchii (nu-l sãmtsãi, nu-l vidzui) s-treacã calea; oili-a meali s-aduchescu di-a tali (s-ved cã nu suntu unã cu-a tali, s-aleg di-a tali); unã cã aduchea (achicãsea, zbura) limba-a lor; lj-dãdea s-aducheascã

§ aduchit (a-du-chítŭ) adg aduchitã (a-du-chí-tã), aduchits (a-du-chítsĭ), aduchiti/aduchite (a-du-chí-ti) – tsi-aducheashti; duchit, achicãsit, apucupit, agrãxit, simtsãt, adus aminti, angucit, etc.
{ro: înţeles, simţit, ghicit}
{fr: raisonable, judicieux, compris, senti, deviné}
{en: understood, felt, guessed}

§ aduchiri/aduchire (a-du-chí-ri) sf aduchiri (a-du-chírĭ) – atsea tsi fatsi un cari aducheashti tsiva; duchiri, achicãsiri, apucupiri, agrãxiri, simtsãri, adutseari aminti, anguciri, etc.
{ro: acţiunea de a înţelege, de a simţi, de a ghici; înţelegere, simţire, ghicire}
{fr: action de comprendre (deviner, sentir)}
{en: action of understanding (feeling, guessing)}

§ aducheari/aducheare (a-du-chĭa-ri) sf aducheri (a-du-chĭérĭ) – (unã cu aduchiri)

§ neaduchit (nea-du-chítŭ) adg neaduchitã (nea-du-chí-tã), neaduchits (nea-du-chítsĭ), neaduchiti/neaduchite (nea-du-chí-ti) – tsi nu-aducheashti; tsi nu easti aduchit; tsi nu-l mealã cã atselj deavãrliga di el, nu lj-arisescu tsi fatsi; tsi nu-l mealã di-atseali tsi s-fac deavãrliga di el; niduchit, neachicãsit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

atlazi/atlaze

atlazi/atlaze (at-lá-zi) sf atlazuri (at-lá-zurĭ) shi atlãzuri (at-lắ-zurĭ) – unã soi di tsãsãturã suptsãri di mãtasi (bumbac, hiri fapti di om, etc.) cu-unã fatsã tsi lutseashti ma multu di-alantã, sh-cu cari s-fatsi ma multu astarea la stranji; tãlazi, sateni, pelã, stambã, stampã
{ro: satin}
{fr: satin}
{en: satin}
ex: tsi atlazuri sh-curazeli

§ tãlazi2/tãlaze (tã-lá-zi) sf tãlãzi (tã-lắzĭ) – (unã cu atlazi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bãrãbancã

bãrãbancã (bã-rã-bán-cã) sf bãrãbãntsi (bã-rã-bắn-tsi) – hãlati muzicalã faptã dit-un chelindru shcurtu, largu shi gol, di lemnu i di metal, tsi ari teasã pi-un fundu di-unã parti unã cheali cari, cãndu s-agudeashti cu mãna i cu un limnici, asunã (scoati bots); barabancã, dãulji, tãmpãrã, tãmpãnã, tãmpãnici, dumbãrã, dum-dum
{ro: tobă}
{fr: tambour}
{en: drum}
ex: bati bãrãbanca (dumbãrãlu)

§ barabancã (ba-ra-bán-cã) sf barabãntsi (ba-ra-bắn-tsi) – (unã cu bãrãbancã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrciliu

cãrciliu (cãr-ci-líŭ) sn cãrciliuri (cãr-ci-lí-urĭ) – partea di nai ma nsus a unui lucru (munti, arburi, casã, pirgu, etc.), multi ori (ma nu totna) chipitoasã (surlutoasã, ntsãpãlicoasã); ncãrciliu, angheauã, cacealiu, creashtic, creashtid, creashtit, cuculj, chiscu, culmã, cingãrliu, cipit, ciucã, ciulubet, ciuciulã, ciungani, ciumã, huhutã, pic, pifilic, tãmpã, tsãpãlic, tsipilic, tsulubet, chirchinedz, chicerã, chipitã, mitcã, mãyeauã, gucilii, gugiulii
{ro: creştet, vârf}
{fr: cime, sommet, faîte}
{en: peak, summit, (mountain, tree, building) top}
ex: shidzu n cãrciliu pi fag; mi-alinai pãnã tu cãrciliulu-a ciricilui; cãrciliulu (creashtitlu) a caplui; pri cãrciliulu (culmea) di munti

§ ncãrciliu (ncãr-ci-líŭ) sn ncãrciliuri (ncãr-ci-lí-urĭ) – [scriat shi n cãrciliu] (unã cu cãrciliu)
ex: mi-alinai ncãrciliu

§ cingãrliu (cin-gãr-líŭ) sn cingãrliuri (cin-gãr-lí-urĭ) – (unã cu cãrciliu)
ex: cingãrliulu (cãrciliulu) a muntsãlor

§ cacealiu (ca-cĭa-líŭ) sn cacealiuri (ca-cĭa-lí-urĭ) – (unã cu cãrciliu)

§ cuculj1 (cu-cúljĭŭ) sn cuculji/cuculje (cu-cú-lji) – (unã cu cãrciliu)
ex: cuculjili (cãrciliili) di muntsã chitrosh

§ ciuciulã1 (cĭu-cĭú-lã) sf ciuciuli/ciuciule (cĭu-cĭú-li) – (unã cu cãrciliu)
ex: ciuciula-a unui munti; ciuciula a dzeanãljei; ciuciula a Pindului; pisti-a muntsãlor ciuciuli; plaiurli lãi, ciciulili alghea; cãlivã, cu ciuciula-analtã

§ ciucã1 (cĭú-cã) sf ciutsi/ciutse (cĭú-tsi) – (unã cu cãrciliu)
ex: pri cama analtã ciucã (ciuciulã); s-alipidã cãtrã ciuca (ciuciula) scãrpoasã; mi-alinai analtu pri ciucã

§ ciumã1 (cĭú-mã) sf ciumi/ciume (cĭú-mi) – (unã cu cãrciliu)
ex: Ciuma-a Corbului (loc di Bãeasa)

§ ciumulicã (cĭu-mu-lí-cã) sf ciumulitsi/ciumulitse (cĭu-mu-lí-tsi) – ciumã ma njicã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chipitã1

chipitã1 (chí-pi-tã) sf chipiti/chipite – partea di nai ma nsus a unui lucru (munti, arburi, casã, pirgu, etc.), multi ori (ma nu totna) surlutoasã (chipitoasã, ntsãpãlicoasã); angheauã, cacealiu, cãrciliu, creashtic, creashtid, creashtit, ciuciulã, cuculj, culmã, chiscu, chirchinedz, cingãrliu, cipit, ciucã, ciulubet, ciumã, ciungani, huhutã, pic, pifilic, tãmpã, tsãpãlic, tsipilic, tsulubet, chirchinedz, mitcã, mãyeauã, gucilii, gugiulii
{ro: pisc, creştet}
{fr: pic, cime, sommet, faîte}
{en: (mountain) peak, summit (of mountain, of house), top}
ex: unã culã analtã, tsi nu pots s-lji vedz chipita; chipiti (cãrcilii) di muntsã; alagã prit chipiti (creashtiti) chitroasi; mi-alinai trãsh tu chipita-a cireshlui; murarlu s-alina ma tu chipita-a pluplui; unã noapti s-alinã pri chipita a muntilui; s-acumtinã trãsh pi chipita di culã; lu-aruca fãrã njilã di pi chipita-a unui munti analtu; unã culã analtã, analtã, tsi nu pots s-lji vedz chipita

§ cipit1 (cí-pitŭ) sn cipiti/cipite (cí-pi-ti) – (unã cu chipitã1)
ex: nsus, pri-un cipit (creashtit, cingãrliu), easi sh-luna

§ chiscu (chís-cu) sn chiscuri (chís-curĭ) – (unã cu chipitã1)
ex: un munti cu chiscuri chipitoasi

§ chirchinedz1 (chir-chi-nédzŭ) sm chirchinedz (chir-chi-nédzĭ) – (unã cu chipitã1)

§ chicerã (chí-ce-rã) sf chiceri/chicere – (unã cu chipitã1)

§ chipitã2 (chí-pi-tã) sf chipiti/chipite – capitlu (ma multili ori ntsãpãlicos) a unui lucru lungu shi suptsãri; chirchinedz, mitcã, mãyeauã, sumig, sumigã, tsutsuleu, tsutsulic
{ro: vârf}
{fr: bout, pointe}
{en: end, tip, point}
ex: cãt chipita (mithca) di ac; chipita di nari; am cun-diljlu cu chipita (mitca) bunã; chipita di cundilj nu ngrãpseashti; chipita di coardã sum nã guvã tu fundul a amariljei; tradzi di chipita di coardã, coarda nu s-mina dit loc!; easi nafoarã fãrã si-lj si udã nitsi chipitli di cicioari

§ chirchinedz2 (chir-chi-nédzŭ) sm chirchinedz (chir-chi-nédzĭ) – (unã cu chipitã2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

creashtit

creashtit (creásh-titŭ) sn creashtiti/creashtite (creásh-ti-ti) –
1: partea di nsus (cu per) a caplui;
2: partea di nai ma nsus a unui lucru (munti, arburi, casã, pirgu, etc.), multi ori (ma nu totna) chipitoasã (surlutoasã, ntsãpãlicoasã); angheauã, cacealiu, cãrciliu, creashtic, creashtid, cuculj, culmã, chiscu, cingãrliu, cipit, ciucã, ciulubet, ciuciulã, ciumã, ciungani, huhutã, pic, pifilic, tãmpã, tsãpãlic, tsipilic, tsulubet, chirchinedz, chipitã, mitcã, mãyeauã, gucilii, gugiulii;
(expr: din creashtit pãn tu cicioari = tutu-ntreg, di la cap pãnã la cicioari)
{ro: creştet}
{fr: cime, sommet, faîte; haut de la tête}
{en: summit, top (of head, tree)}
ex: un per din creashtit, din cap; di pi creashtit (cãrciliulu di munti) hoara tutã sã-nj mutrescu; dit creashtitlu-a-atsilor opdzãts di anj

§ creashtic (creásh-ticŭ) sn creashtitsi/creashtitse (creásh-ti-tsi) – (unã cu creashtit)

§ creashtid (creásh-tidŭ) sn creashtidi/creashtide (creásh-ti-di) – (unã cu creashtit)

§ creastã2 (creás-tã) sf creasti/creaste (creás-ti) – partea di nsus a unei casã, a unui munti, a pãdurlor, etc.; creashtid, creashtic, ciumã, cãrciliu, angheauã, mãyeauã, ciucã, rehã, areahã, jigo, etc.
{ro: creastă (de munte)}
{fr: crête (de montagne)}
{en: crest (of mountain), ridge}
ex: s-videa pi creasta a muntilui; pri creasta a pãdurlor lutseafirlu moari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

daire

daire (da-i-ré) sm dairadz (da-i-rádzĭ) shi dairedz (da-i-rédzĭ) – unã soi di hãlati muzicalã faptã dit un tserclju njic di lemnu pi cari easti teasã unã cheali di dãulji (tãmpãnã), cu discuri njits tsi-asunã (chipurici) cãndu s-minã cu mãna tu-agioc tra s-batã ritmul; dairei, dãire, tãmbãrã, tamburã, tãmpãrã;
(expr: bati dairelu = arãspãndeashti zboarã tu lumi; dzãtsi la tutã dunjaea)
{ro: dairea}
{fr: tambour des basque}
{en: tambourina}
ex: bati dairelu

§ dairei/dairee (da-i-ré-i) sf dairei (da-i-réĭ) – (unã cu daire)
ex: cãntã cu daireea (bati dairelu)

§ dãire (dã-i-ré) sm dãiradz (dã-i-rádzĭ) shi dãiredz (dã-i-rédzĭ) – (unã cu daire)

§ dairegi (da-i-re-gí) sm dairegeadz (da-i-re-gĭádzĭ) – omlu tsi bati dairelu
{ro: cel care bate daireaua}
{fr: celui qui joue le tambour des basque}
{en: the man who plays the tambourina}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dãulji/dãulje

dãulji/dãulje (dã-ú-lji) sf dãulji/dãulje (dã-ú-lji) – hãlati muzicalã faptã dit-un chelindru shcurtu, largu shi gol, di lemnu i di metal, tsi ari teasã pi fundul di-unã parti unã cheali cari, cãndu s-agudeashti cu mãna i cu un limnici, asunã (scoati sonuri); tãm-pãrã, tãmpãnã, dumbãrã, dum-dum, bãrãbancã, ghium, tãmpãnici
{ro: tobă}
{fr: tambour}
{en: drum}
ex: avdzãndalui cum bãtea dãulja, ntribã tsi s-hibã; yiftsã cu dãulji

§ dãulgi (dã-ul-gí) sm dãulgeadz (dã-ul-gĭádzĭ) – atsel tsi bati dãulja; tãmpãnar
{ro: toboşar}
{fr: celui qui bat le tambour}
{en: drummer}

§ dãuljedz (dã-u-ljĭédzŭ) vb I dãuljai (dã-u-ljĭáĭ), dãuljam (dã-u-ljĭámŭ), dãuljatã (dã-u-ljĭá-tã), dãuljari/dãuljare (dã-u-ljĭá-ri) – bat dãulja
{ro: bate toba}
{fr: battre du tambour}
{en: drum}

§ dãuljat (dã-u-ljĭátŭ) adg dãuljatã (dã-u-ljĭá-tã), dãuljats (dã-u-ljĭátsĭ), dãulja-ti/dãuljate (dã-u-ljĭá-ti) – (dãulja) tsi easti bãtutã
{ro: batută (toba)}
{fr: battu (tambour)}
{en: drummed}

§ dãulja-ri/dãuljare (dã-u-ljĭá-ri) sf dãuljeri (dã-u-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bati dãulja
{ro: acţiunea de a bate toba}
{fr: action de battre du tambour}
{en: action of drumming}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dum-dum

dum-dum (dumŭ-dúmŭ) invar –
1: hãlati muzicalã faptã dit-un chelindru shcurtu, largu shi gol, di lemnu i di metal, tsi ari teasã pi-un fundu di-unã parti unã cheali cari, cãndu s-agudeashti cu mãna i cu un limnici, asunã (scoati bots); tãmpãrã, tãmpãnã, tãmpãnici, dãulji, bãrãbancã;
2: omlu tsi bati dum-dumlu icã avyiulia la ziafets (numtsã, etc.); ghiftu, avyiulgi, chimanigi, cealgagi, sasegi, zãngãnar;
3: zbor tsi caftã s-aspunã cum s-avdi dumbãrãlu
{ro: tobă; lăutar; interjecţie care imită sunetul tobei}
{fr: tambour, tambourin; ménéstriers; interjection exprimant le son du tambour}
{en: drum; drummer, fiddler; word imitating the sound of the drum}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã