DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

a1

a1 prip – la, ca, ti, tri, trã, ca ti, ca trã, na, etc.
{ro: la, a, ca pentru, etc.}
{fr: au, à l’, à la, aux, etc.}
{en: at, as, etc.}
ex: sã ncljinarã a (la) cicioari; filigenj tri a beari yin; chinsirã si s-ducã a (tri) beari; hai, niveastã, a (la) primnari; s-duc a (la, s-facã) zbor; ãlj bati a (ca) vearã; anjurzeashti a (ca) primuvearã; bãtea a (ca) yiu; nu bãtea dip a (ca) yiu; anjurzeashti a (ca) om; anjurzeashti a (ca ursã; corghilj nã cãntã a (ca ti) moarti; s-tsãni a (ca) mari; una cali apucã a (na) ndreapta, alantã acatsã a (na) stãnga; cupiili sãrmati di-a-doarã (trã andaua oarã); s-acãtsarã s-gioacã (a) cãrtsã; muljerli s-arca a mortului tu lucru
(expr: pãnã s-cadã mpadi di-avursiri); u dipusi di-a-cu-totalui (tu scriarea-a noastrã: deacutotalui); bagã tsãruhili a molju (ta s-moalji; expr: sã ndreadzi s-fugã; tu scriarea-a noastrã: amolj); a sclaea (di-a sclavlu); a shuirarea; shi nãintea-a dativlui, sing shi pl: lj-dau pãni a lui, a ljei, a lor; oili armasirã a noauã; bagã a calui cãpestrul; deadirã foc a pãdurlor; fã unã crutsi al Dumnidzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

acrifo

acrifo (a-cri-fó) sm acrifadz (a-cri-fádzĭ) – lucru tsi easti tsãnut ascumta tra s-nu s-veadã i s-armãnã nishtiut di lumi; mistico
{ro: secret}
{fr: secret}
{en: secret}

§ acrifa (a-cri-fá) adv – tra s-nu hibã vidzut i aduchit di altsã; afurishalui, ascumtishalui, ascumtalui, peascumta, bizgulea
{ro: pe furiş}
{fr: furtivement}
{en: furtively}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

afurishalui

afurishalui (a-fu-rí-shĭa-lui) adv – tsi s-fatsi peanarga, fãrã vron-du, tra s-nu s-hibã-aduchit di altsã (s-nu s-veadã, s-nu s-avdã); furishalui, furish, ascumtishalui, ascumtalui, peascumta, acrifa, bizgulea
{ro: pe ascuns}
{fr: sous cape, en cachette, en tapinois}
{en: furtively}
ex: a pri afurishalui va s-nã yinã moartea; vinji pri afurishalui

§ furishalui (fu-rí-shĭa-lui) adv – (unã cu afuri-shalui)
ex: li scãrminã furishalui (peascumta)

§ furish (fu-rí-shĭŭ) adv – (unã cu afurishalui)
ex: fudzii pi furish tra s-nu mi ducheascã; pi furish tsã li adush; tricu pi furish

§ furishedz (fu-ri-shĭédzŭ) (mi) vb I furishai (fu-ri-shĭáĭ), furisham (fu-ri-shĭámŭ), furishatã (fu-ri-shĭá-tã), furishari/furishare (fu-ri-shĭá-ri) – njergu (mi stricor, mi fur, fug di) iuva peanarga, afurishalui, fãrã vrondu, tra s-nu hiu aduchit (vidzut, avdzãt, etc.) di vãrnu cãndu trec prit lumi; mi-ascundu, mi-afirescu di cariva
{ro: (se) furişa}
{fr: (se) faufiler}
{en: sneak}
ex: vedz-mi, nu mi vedz, s-furishã di-acasã; lu furishai (lu-ascumshu) di mã-sa cã vrea s-lu batã

§ furishat (fu-ri-shĭátŭ) adg furishatã (fu-ri-shĭá-tã), furishats (fu-ri-shĭátsĭ), furishati/furishate (fu-ri-shĭá-ti) – tsi ari vgatã di iuva afurishalui
{ro: furişat}
{fr: faufilé}
{en: sneaked}
ex: easti furishat di mã-sa (vgat afurishalui di la mã-sa)

§ furishari/furishare (fu-ri-shĭá-ri) sf furisheri (fu-ri-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-furishadzã
{ro: acţiunea de a (se) furişa}
{fr: action de (se) faufiler}
{en: action of sneaking}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ahno

ahno (ah-nó) invar –
1: tsi easti cu aburi;
2: tsi sh-ari chirutã hroma (tsi s-ari alghitã)
{ro: cu aburi, decolorat}
{fr: vaporeux, décoloré}
{en: steamy, discolored}
ex: mãcarea hearbi ahno (cu aburi); aflã altã gãljinã ahno (tu aburi, aburindalui), deacutotalui zmultã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

anot

anot (a-nótŭ) vb I anutai (a-nu-táĭ), anutam (a-nu-támŭ), anutatã (a-nu-tá-tã), anutari/anutare (a-nu-tá-ri) – mi min pri apã (i sum apã) cu minãri (vãrtoasi) di mãnj shi di cicioari sh-caftu s-nu mi nec; (cu-unã parti di trup sum apã sh-cu minãri slabi di mãnã shi cicioari i fãrã minãri dip) caftu s-mi tsãn pristi apã, s-nu mi-afundu tu apã shi s-nu mi nec; fãrã s-mi min dip, caftu sã stau pri fatsa-a apãljei; fac un lucru sã sta i s-curã pri fatsa-a apãljei; not, amplãtescu, mplãtescu, avuzescu; (fig: anot tu... = hiu mplin di; am multu lucru; mi-aflu mintit multu tu...; etc:)
{ro: înota, pluti}
{fr: nager, surnager, flotter}
{en: swim, float, overfloat}
ex: anoatã, yinu pãnã aoatsi; priningã budza di-amari anuta sh-iu eara apa cama putsãnã; scãnduri di cãichi asparti anuta (avuzea, eara dusi di apã) pri-aoa sh-pri-aclo; anuta tu (fig: nuta tu, eara mplin di) sudori

§ anutat (a-nu-tátŭ) adg anutatã (a-nu-tá-tã), anutats (a-nu-tátsĭ), anutati/anutate (a-nu-tá-ti) – (om) tsi s-ari minatã cu mãnjli shi cicioarli pri apã; (lucru) tsi sta (i ari stãtutã) niminat pri apã; nutat, amplãtit, mplãtit, avuzit
{ro: înotat, plutit}
{fr: nagé, surnagé, flotté}
{en: swum, floated, overfloated}

§ anuta-ri/anutare (a-nu-tá-ri) sf anutãri (a-nu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva anoatã pri apã; anutari, amplãtiri, mplãtiri, avuziri
{ro: acţiunea de a înota, de a pluti; înotare, plutire; înot; nataţie}
{fr: action de nager, de surnager, de flotter; natation}
{en: action of swimming, of floating, of overfloating; swimming}

§ not1 (nótŭ) vb I nutai (nu-táĭ), nutam (nu-támŭ), nutatã (nu-tá-tã), nutari/nutare (nu-tá-ri) – (unã cu anot)
ex: cãnili shtea s-noatã; nu shtii ne s-noatã (s-minã pri apã, s-hibã dus di apa tsi s-minã), ne sã mplãteascã (si sta niminat pri fatsa-a apãljei)

§ nutat1 (nu-tátŭ) adg nutatã (nu-tá-tã), nutats (nu-tátsĭ), nutati/nutate (nu-tá-ti) – (unã cu anutat)

§ nutari1/nutare (nu-tá-ri) sf nutãri (nu-tắrĭ) – (unã cu anutari)

§ not2 (nótŭ) sm pl(?) – minarea pri apã i sum apã cu minãri di mãnj sh-di cicioari; shidearea niminatã pri fatsa-a apãljei; nutari, anutari, amplãtiri, mplãtiri, avuziri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arnisi/arnise

arnisi/arnise (ár-ni-si) sf arnisi (ár-nisĭ) – atsea tsi dzãtsi atsel cari fatsi ncheari cã un lucru easti dealihea (cã s-ari spusã, cã s-ari faptã, etc.); atsea tsi dzãtsi-atsel cari nu va s-facã tsi-lj si caftã; incheari, ncheari, hasha
{ro: negare; refuz}
{fr: négation; refus}
{en: denial, refusal}

§ arnisearic (ar-ni-seá-ricŭ) adg arnisearicã (ar-ni-seá-ri-cã), arnisearits (ar-ni-seá-ritsĭ), ar-nisearitsi/arnisearitse (ar-ni-seá-ri-tsi) – (semnu, zbor, faptu) cari-aspuni unã arnisi (cari fatsi ncheari) cã un lucru s-ari dzãsã (cã s-ari faptã, cã easti dealihea, etc.)
{ro: negativ}
{fr: négatif}
{en: negative}
ex: apãndisea cu-unã minari a caplui cu deatotalui arnisearicã (ca un lucru s-nu s-facã)

§ arnisescu (ar-ni-sés-cu) vb IV arnisii (ar-ni-síĭ), arniseam (ar-ni-seámŭ), arnisitã (ar-ni-sí-tã), arnisiri/arnisire (ar-ni-sí-ri) – dzãc cã un lucru nu easti dealihea; nu pricunoscu cã un lucru s-ari faptã; mi-alas di ideili (di pistea) tsi u-aveam pãnã tora (tra s-aprochi alti idei, altã pisti); fac incheari, u fac hasha
{ro: nega, renega, contesta}
{fr: contester, nier, dénier}
{en: contest, deny, disown}
ex: sh-arnisi (s-alãsã di; nu va sã shtibã tsiva di) tutã soea; sh-arnisi trischia (sh-alãsã pistea); puljlu-ambar nu sh-arniseashti pãrintsãlj (lj-alasã sh-dzãtsi cã nu suntu-a lui)

§ arnisit (ar-ni-sítŭ) adg arnisitã (ar-ni-sí-tã), arnisits (ar-ni-sítsĭ), arnisiti/arnisite (ar-ni-sí-ti) – tsi nu pricunoasti cã un lucru s-ari faptã (dzãsã); tsi s-ari alãsatã di ideili (pistea) tsi-avea; tsi ari faptã ncheari (hasha)
{ro: negat, renegat, contestat}
{fr: contesté, nié, dénié}
{en: contested, denied, disowned}

§ arnisiri/arnisire (ar-ni-sí-ri) sf arnisiri (ar-ni-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva arniseashti; fãtseari ncheari (hasha)
{ro: acţiunea de a nega, de a renega, de a contesta; negare, renegare, contestare}
{fr: action de contester, de nier, de dénier}
{en: action of contesting, of denying, of disowning}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arvali/arvale

arvali/arvale (ár-va-li) adv invar – tsi easti dishcljis deacutotalui; urthanictu
{ro: total deschis}
{fr: complètement ouvert}
{en: completely open}
ex: alãsã poarta arvali (dishcljisã deacutotalui); hanea, arvali (dishcljisã deacutotalui)

§ hãrvãljisescu (hãr-vã-lji-sés-cu) vb IV hãrvãljisii (hãr-vã-lji-síĭ), hãrvãljiseam (hãr-vã-lji-seámŭ), hãrvãljisitã (hãr-vã-lji-sí-tã), hãrvãljisiri/hãrvãljisire (hãr-vã-lji-sí-ri) – dishcljid (ocljilj) multu (lj-fac mãri, lji mbulbuchedz, lji zgãrlescu) di-atseali tsi ved (di ciudii, tra s-ved ma ghini, etc. cã nu-nj yini s-pistipsescu atseali tsi ved)
{ro: holba (ochii)}
{fr: écarquiller (les yeux)}
{en: open (the eyes) wide}

§ hãrvãljisit (hãr-vã-lji-sítŭ) adg hãrvãljisitã (hãr-vã-lji-sí-tã), hãrvãljisits (hãr-vã-lji-sítsĭ), hãrvãljisiti/hãrvãljisite (hãr-vã-lji-sí-ti) – tsi lj-ari (ocljilj) dishcljish multu (mbulbucats)
{ro: cu (ochii) holbaţi}
{fr: (avec les yeux) écarquillés}
{en: with (the eyes) wide open}

§ hãrvãljisiri/hãrvãljisire (hãr-vã-lji-sí-ri) sf hãrvãljisiri (hãr-vã-lji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dishcljili multu, lji mbulbucheadzã ocljilj
{ro: acţiunea de a holba (ochii)}
{fr: action d’écarquiller (les yeux)}
{en: action of opening (the eyes) wide}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã