DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aflu

aflu (á-flu) (mi) vb I aflai (a-fláĭ), aflam (a-flámŭ), aflatã (a-flá-tã), aflari/aflare (a-flá-ri) –
1: dau di cariva i tsiva (cã-l caftu maxus icã tihiseashti s-cad pri el); hiu, ugrãdisescu, dau di, cad pri, etc.;
2: ljau di hãbari, ãnvets, etc.;
3: andãmusescu, astalj, mi-adun, stãvrusescu, dau di, etc.;
4: mi-amintu, mi fac, nascu, afet; etc.
(expr:
1: mi aflu (tu-un loc) = escu, hiu (tu-un loc;
2: u aflu cu cali = minduescu cã easti ghini; ljau apofasi; etc.;
3: lj-aflu murafetea = nvets cum s-fac;
4: u aflu angucitoarea = u dizleg angucitoarea)
{ro: afla; găsi; descoperi; întâlni; naşte}
{fr: trouver; découvrir; apprendre; rencontrer; naître}
{en: find; discover; learn; meet; be born}
ex: mi-aflam (earam) tu gãrdinã cãndu vinjish; acumpãrai aestã lugurii tra si s-aflã (s-hibã, s-u am) n casã; aflai unã fluearã bunã; avea aflatã nã leshi shi nu shtea cum s-u mpartã; cãtã iu s-aflã (easti, cadi) hoara-a voastrã?; diunãoarã mi-aflai (s-tihisi s-mi ved) anvãrligat di tuti pãrtsãli; di-auã pãnã n cuprii nu aflji (ugrãdiseshti, dai di) un ca el; mi duc s-aflu (ugrãdisescu) caljlji; aflai (nvitsai) unã hãbari bunã; aflai cã fudzish; aflãm (nvitsãm) cã ti ljirtarã; s-au aflatã (andãmusitã) pri cali; tini ti-aflash (amintash) earna; nji s-aflã (nji s-amintã) un ficior; vã bag a treilor cãti nã angucitoari, shi cara s-putets s-u-aflats
(expr: s-u dizligats); tuts u-aflarã cu cali
(expr: apufãsirã, minduirã cã easti ma ghini) si s-mutã; nu u-aflãm cu cali
(expr: nu pistipsim cã easti ghini; nu lom apofasea); di la Dumnidzã s-u aflã!
(expr: s-lu pidipseascã Dumnidzãlu!)

§ aflat (a-flátŭ) adg aflatã (a-flá-tã), aflats (a-flátsĭ), aflati/aflate (a-flá-ti) – tsi easti ugrãdisit, cãdzut, nvitsat, loat di hãbari, andãmusit, astãljat, adunat, stãvrusit, amintat, etc.
{ro: aflat; găsit; descoperit; întâlnit; născut}
{fr: trouvé; découvert; appris; rencontré; né}
{en: found; discovered; learned; met; been born}
ex: nãs easti aflat (amintat prit cãljuri, nu-ari cãtãndii); nãs easti aflat, cupilci arcat la-arãu; om aflat (dishteptu), ma fãrã cãsmeti

§ aflari/aflare (a-flá-ri) sf aflãri (a-flắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un aflã tsiva; ugrãdisiri, nvitsari, loari di hãbari, andãmusiri, astãljari, adunari cu, stãvrusiri, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

alãhãescu

alãhãescu (a-lã-hã-ĭés-cu) vb IV alãhãii (a-lã-hã-íĭ), alãhãeam (a-lã-hã-ĭámŭ), alãhãitã (a-lã-hã-í-tã), alãhãiri/alãhãire (a-lã-hã-í-ri) – tihiseashti sh-mi-adun (s-hiu, s-mi aflu) cu cariva (acasã, n cali, etc.); astãhisescu, andãmusescu, astalj, stãvrusescu, cunushtuses-cu, tihisescu, mi-adun cu, mi aflu cu, mpichi
{ro: se găsi (se întâlni) din întâmplare}
{fr: être (se rencontrer) par hazard}
{en: be (and meet) par chance}

§ alãhãit (a-lã-hã-ítŭ) adg alãhãitã (a-lã-hã-í-tã), alãhãits (a-lã-hã-ítsĭ), alãhãiti/alãhãite (a-lã-hã-í-ti) – tsi tihisi di s-aflã cu cariva; astãhisit, andãmusit, astãljat, stãvrusit, cunushtusit, tihisit, mpicheat
{ro: întâlnit din întâmplare}
{fr: rencontré par hazard}
{en: met by chance}

§ alãhãiri/alãhãire (a-lã-hã-í-ri) sf alãhãiri (a-lã-hã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un s-alãhãeashti cu cariva; astãhisiri, andãmusiri, astãljari, stãvrusiri, cunushtusiri, tihisiri, mpicheari
{ro: acţiunea de a (se) întâlni, întâlnire}
{fr: action de (se) rencontrer}
{en: action of meeting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

alãndurishi/alãndurishe

alãndurishi/alãndurishe (a-lãn-du-rí-shi) sf alãndurishi/alãn-durishe (a-lãn-du-rí-shi) – earbã tsi creashti piningã casa-a omlui, tu locuri virani, casi apãrnãsiti, ningã stiznji, etc., cu frãndzi tãljati multu, cu lilici galbini, sh-cari scoati unã soi di dzamã (ca laptili) galbinã/purtucalishi cãndu lji s-arupi truplu; hilidunjauã, hilidru-njauã
{ro: iarba rândunelei}
{fr: herbe aux verrue, chélidoine, grande éclaire}
{en: great celandine}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ambolj

ambolj (am-bóljĭŭ) sn amboljuri (am-bó-ljĭurĭ) – alumachi njicã loatã di la un prot pom (trandafil, plantã, etc.) sh-bãgatã tu-alumachea-a unui altu (andoilu) pom (trandafil, plantã, etc.) di idyea soi, icã di altã soi (trup di trandafil, di plantã, etc.) cu cari va s-facã unã, iu andoilu pom, trandafilu, etc. va u creascã sh-va u hrãneascã alumachea (amboljlu) di la protlu pom shi iu yimishili i lilicili tsi va li facã aestã alumachi di la protlu pom va hibã idyea soi, icã altã soi, ama cama aleapti, ma sãnãtoasi, ma mushati, icã di soi amisticatã cu-atseali fapti di andoilu pom, trandafil, etc.; ashlamai, shurtiri
{ro: altoi}
{fr: greffe, ente}
{en: graft, grafted shoot}
ex: meari di ambolj

§ ambuljisescu (am-bu-lji-sés-cu) vb IV ambuljisii (am-bu-lji-síĭ), ambuljiseam (am-bu-lji-seámŭ), ambuljisitã (am-bu-lji-sí-tã), ambuljisiri/ambuljisire (am-bu-lji-sí-ri) – ljau unã-alumachi di la un pom (un ambolj) sh-u bag tu-alumachea-a unui altu pom; lj-fac ashlamai a unui pom (trandafil, plantã, etc.); shurtescu
{ro: altoi}
{fr: greffer, enter}
{en: graft}
ex: ambuljisii (feci ashlamai) un pom

§ ambuljisit (am-bu-lji-sítŭ) adg ambuljisitã (am-bu-lji-sí-tã), ambuljisits (am-bu-lji-sítsĭ), ambuljisiti/ambuljisite (am-bu-lji-sí-ti) – (pom, plantã) tsi-lj s-ari tãljatã unã alumachi (truplu) tra sã-lj si bagã unã-alumachi di la un altu pom (plantã) ma bun; shurtit
{ro: altoit}
{fr: greffé, enté}
{en: grafted}

§ ambuljisiri/ambuljisire (am-bu-lji-sí-ri) sf ambuljisiri (am-bu-lji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un pom easti ambuljisit; shurtiri
{ro: acţiunea de a altoi; altoire}
{fr: action de greffer, d’enter}
{en: action of grafting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

andamusi/andamuse

andamusi/andamuse (an-dá-mu-si) sf fãrã pl – ceatã di oaminj cu idyili intiresi adunats tu idyiul loc (tra sã zburascã, s-facã gimbushi, s-facã chefi deadun, s-lja unã apofasi, etc.); ndamusi, adunari, andãmusiri, cumshonji, sobor, sutsãlji, parei, gimbusi, ceatã
{ro: adunare, reuniune, sindrofie}
{fr: réunion, compagnie, soirée, assemblée}
{en: reunion, company, party, assembly}
ex: andamusi bunã!

§ andãmusescu (an-dã-mu-sés-cu) (mi) vb IV andãmusii (an-dã-mu-síĭ), andãmuseam (an-dã-mu-seámŭ), andãmusitã (an-dã-mu-sí-tã), andãmusiri/andãmusire (an-dã-mu-sí-ri) – mi-adun (mi aflu) cu cariva (acasã, n cali, etc.); dau di cariva; mi ved diznou cu cariva; ndãmusescu, stãvrusescu, astalj, alãhãescu, astãhisescu, tihisescu, cunushtusescu, mi-adun cu, mi aflu cu, mpichi
{ro: întâlni}
{fr: (se) rencontrer}
{en: meet}
ex: n-andãmusim (n-adunãm) tuts oaspitslji la mini-acasã; lu-andãmusii (lu-aflai, lu-astãljai) ãn cali

§ andãmusit (an-dã-mu-sítŭ) adg an-dãmusitã (an-dã-mu-sí-tã), andãmusits (an-dã-mu-sítsĭ), andã-musiti/andãmusite (an-dã-mu-sí-ti) – tsi s-ari adunatã (aflatã) cu cariva; ndãmusit, stãvrusit, alãhãit, astãhisit, astãljat, cunushtusit, tihisit, mpicheat
{ro: întâlnit}
{fr: rencontré}
{en: met}

§ andãmu-siri/andãmusire (an-dã-mu-sí-ri) sf andãmusiri (an-dã-mu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un s-aflã (s-adunã) cu cariva; ndãmusiri, stãvrusiri, alãhãiri, astãhisiri, astãljari, cunushtusiri, tihisiri, mpicheari
{ro: acţiunea de a întâlni; întâlnire}
{fr: action de (se) rencontrer}
{en: action of meeting}

§ ndamusi/ndamuse (ndá-mu-si) sf fãrã pl – (unã cu andamusi)
ex: bunã ndamusi s-nji ori

§ ndãmusescu (ndã-mu-sés-cu) (mi) vb IV ndãmusii (ndã-mu-síĭ), ndãmuseam (ndã-mu-seámŭ), ndãmusitã (ndã-mu-sí-tã), ndãmusiri/ndãmusire (ndã-mu-sí-ri) – (unã cu andãmusescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

andartu

andartu (an-dár-tu) sm andartsi (an-dár-tsi) shi andartsã (an-dár-tsã) – fur grec tsi alumta aoa sh-un chiro trã iliftiria-a Grãtsiiljei di sum turtsã (cu vãtãmarea-a turtsãlor ma sh-cu vãtãmarea-a crishtinjlor, armãnj, vurgari, tsi nu vrea si s-facã grets, ma vrea si sh-armãnã atsea tsi eara, cu fara shi limba-a lor); antartu, andarcu, andar, cumit, cumitagi; (fig: andartu = fur tsi ti dispoalji cãndu ti-acatsã tu pãduri; om arãu sh-fãrã njilã)
{ro: comitagiu grec}
{fr: rebelle, révolté}
{en: rebel}
ex: Avdela fu arsã di andartsi (cumitagiilji grets) tu unã njilji nauã suti tsintsi, toamna; andartsi suntu tu muntsãlj a noshtri

§ ndartu (ndár-tu) sm ndartsi (ndár-tsi) shi ndartsã (ndár-tsã) – (unã cu andartu)
ex: cai poatã s-bãneadzã cu ndarta aestã (fig: muljarea-aestã ahãntu arauã)?

§ antartu1 (an-tár-tu) sm antartsi (an-tár-tsi) shi antartsã (an-tár-tsã) – (unã cu andartu)
ex: lu-acãtsarã antartsãlj (cumitslji, furlji grets)

§ antartu2 (an-tár-tu) adg antartã (an-tár-tã), antartsi (an-tár-tsi) shi antartsã (an-tár-tsã), antarti/antarte (an-tár-ti) – tsi furã sh-vatãmã ca andartsãlj; tsi easti arãu sh-ninjilãos; lai, tihilai, andihristu, etc.
{ro: soi rău, ticălos}
{fr: (homme) méchant, coquin}
{en: rogue, bad (man)}
ex: tsi antartã (tihilai, andihristã) easti!

§ andarcu (an-dár-cu) sm andartsi (an-dár-tsi) shi andartsã (an-dár-tsã) – (unã cu andartu)

§ andar (an-dárŭ) sm andari (an-dárĭ) shi andareanj (an-dá-reanjĭ) – (unã cu andartu)

§ andartichescu (an-dar-ti-chĭés-cu) adg andarticheascã (an-dar-ti-chĭas-cã), andarticheshtsã (an-dar-ti-chĭésh-tsã), andarti-cheshti/andarticheshte (an-dar-ti-chĭésh-ti) – tsi ari s-facã cu andartsãlj; di andartu
{ro: de comitagiu}
{fr: de rebelle}
{en: of rebel}
ex: tãljats di mãnã-andarticheascã (mãnã di-andartu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

anghidã2

anghidã2 (an-ghí-dhã) sf anghidz (an-ghídzĭ) – agru-pulj njic tsi si-anvãrteashti priningã casili-a oaminjlor (cu truplu murnu chindisit cu dãmtsi lãi, cu pãntica ca di cinushi, cioclu shcurtu si coada ca tãljatã); nghidã, cionã, tsãrnãpulj, tsiripulj, vrapciu, harabeu, harabelj, harhabel
{ro: vrabie}
{fr: moineau}
{en: sparrow}

§ nghidã2 (nghí-dhã) sf nghidz (nghídzĭ) – (unã cu anghidã2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

apucupsescu

apucupsescu (a-pu-cup-sés-cu) vb IV apucupsii (a-pu-cup-síĭ), apucupseam (a-pu-cup-seámŭ), apucupsitã (a-pu-cup-sí-tã), apucupsiri/apucupsire (a-pu-cup-sí-ri) –
1: nu-lj mata dau a njiclui lapti di la sin i udzãr; l-curmu di la sin; ntsarcu, ntsercu;
2: talj, arup, fac znjii
{ro: înţărca; face pagubă}
{fr: sevrer; trancher, causer une perte, endommager}
{en: wean (child, lamb); dammage}

§ apucupsit (a-pu-cup-sítŭ) adg apucupsitã (a-pu-cup-sí-tã), apucupsits (a-pu-cup-sítsĭ), apucupsiti/apucupsite (a-pu-cup-sí-ti) – tsi-lj s-ari curmatã (a njiclui, a njelui) laptili di la sin i udzãr; tsi-lj s-ari faptã znjii; ntsãrcat, ntsircat, tãljat, aruptu
{ro: înţărcat, păgubit}
{fr: sevré; tranché, causé une perte, en-dommagé}
{en: weaned; dammaged}

§ apucupsiri/apucupsire (a-pu-cup-sí-ri) sf apucupsiri (a-pu-cup-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-lj si curmã a njiclui laptili di la sin; atsea tsi-ari faptã un care ari apucupsitã; ntsãrcari, ntsircari, tãljari, fãtseari znjii
{ro: acţiunea de a înţărca; înţărcare, păgubire}
{fr: action de sevrer, d’endommager}
{en: action of weaning, of dammaging}
ex: apu-cupsirea (curmarea di la sin, ntsãrcarea) a ficiorlui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arad

arad (a-rádŭ) (mi) vb III shi II arash (a-ráshĭŭ), arãdeam (a-rã-deámŭ), arasã (a-rá-sã), aradiri/aradire (a-rá-di-ri) shi arãdea-ri/arãdeare (a-rã-deá-ri) – talj cu xurafea (cu machina di-aradiri) perlu (di pi fatsã, trup i cap); cur (cu cãtsutlu) asprilj a unui pescu; cur perlji di pi unã cheali di pravdã; scot un petur suptsãri di pi fatsa-a unui lucru (cu cãstura, arenda, mãna, spilarea, etc.); ashtergu (scot) gramatili ngrãpsiti pri unã acoalã i lemnu; sursescu, xursescu, bãrbirisescu, bãrbirsescu; (fig: arad = ahulescu, pusputescu di-aproapea)
{ro: rade, bărbieri; răzui}
{fr: raser; gratter, râper}
{en: shave; rasp, grate, scrape}
ex: va nj-aradã (surseascã) barba; unã tsi lu-arãdea (ãl xursea); pri la per lishor lu-aradi (fig: lu-ahuleashti); arash (curai) scãndurli di laspi; ts-arãshesh (tsã sursish, tãljash) barba

§ aras (a-rásŭ) adg arasã (a-rá-sã), arash (a-ráshĭ), arasi/arase (a-rá-si) – tsi-lj s-ari tãljatã perlu di pi fatsã (trup i cap, cu xurafea i machina di-arãdeari); sursit, xursit, bãrbirisit, bãrbirsit
{ro: ras, bărbierit}
{fr: rasé, gratté}
{en: shaved}

§ aradiri/aradire (a-rá-di-ri) sf aradiri (a-rá-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aradi tsiva; arãdeari, xursiri, sursiri, bãrbirisiri, bãrbirsiri
{ro: acţiunea de a rade, de a bărbieri; radere, bărbierire}
{fr: action de raser, de gratter, de toucher}
{en: action of shaving, of touching}

§ arãdeari4/arãdeare (a-rã-deá-ri) sf arãderi (a-rã-dérĭ) – (unã cu aradiri)

§ arãsãturã (a-rã-sã-tú-rã) sf arãsãturi (a-rã-sã-túrĭ) – atsea tsi-ari faptã un om tsi s-ari arasã; urma alãsatã (pri fatsã, lemnu, acoalã, etc.) dupã aradirea-a unui lucru; cumãtsli tsi-armãn (armãsãturli) di la aradirea-a unui lucru
{ro: răzătură}
{fr: râpure}
{en: raspings, gratings}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arãndzã

arãndzã (a-rắn-dzã) sf arãndzã (a-rắn-dzã) –
1: partea dit stumahi tsi s-aflã cãtã tu bitisitã, di-aradã la pulj ma sh-la prãvdzã tsi mãcã shi aroamigã earba (la prãvdzã easti ampatrulea udã/dispãrtsiturã a stumahiljei dit cari si scoati cljaglu);
2: luguria (tsi s-aflã tu stumahea-a njeljlor sh-a edzlor tãljats ti Pashti, nsãratã ghini shi spindzuratã sum streahã ti uscari) cu cari sã ncljagã laptili tra si s-facã cash; cljag, piteauã, zaci, maeauã, mãeauã; (fig:
1: arãndzã = aveari; expr:
2: ari (bagã, acatsã) arãndzã = (i) ari (bagã, acatsã) aveari, ari (bagã, acatsã) cljag, ari (bagã, acatsã) seu, maeauã; (ii) nu easti slab; nu-ari slãghitã;
3: lj-cadi arãndza = sh-aspardzi stumahea; nu-ari orixi tra s-mãcã;
4: (tr-ahtari lucru) nj-easti arãndza? = tr-ahtãri (tr-aesti) lucri escu bun mini?)
{ro: pipotă, ferment, rânză}
{fr: gésier; présure}
{en: gizzard; rennet}
ex: nj-bãgã dininti la measã arãndza di gãljinã; trã cucoashi-i arãndza-a lui?
(expr: easti-ahãntu bun tra s-lji dãm nuts?; trã mãcari nuts fatsi el?); nu-ari arãndzã (fig: easti ftoh; icã easti slab); lj-cãdzu arãndza
(expr: sh-asparsi stumahea, lj-cãdzu greu mãcarea)

§ rãndzã (rắn-dzã) sf rãndzã (rắn-dzã) – (unã cu arãndzã)
ex: lj-cãdzu rãndza
(expr: lj-si lo orixea di mãcari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã