DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

astãsescu

astãsescu (as-tã-sés-cu) vb IV astãsii (as-tã-síĭ), astãseam (as-tã-seámŭ), astãsitã (as-tã-sí-tã), astãsiri/astãsire (as-tã-sí-ri) – curdusescu un lucru tu-un loc sh-lu ndreg ta s-lucreadzã cum lipseashti; analtsu sh-u ndreg unã binai (casã, cãlivã, mas, etc.); stãsescu, stisescu, stãlãescu, analtsu, scol, etc.
{ro: fixa, instala, construi}
{fr: monter, installer, dresser, élever}
{en: fix, set up, erect, raise}
ex: astãsirã (stãlãirã, anãltsarã) sum cirdachi unã drãmbalã

§ astãsit (as-tã-sítŭ) adg astãsitã (as-tã-sí-tã), astãsits (as-tã-sítsĭ), astãsiti/astãsite (as-tã-sí-ti) – tsi easti curdusit tu-un loc shi ndreptu s-lucreadzã cum lipseashti; (casã, cãlivã, mas, etc.) tsi easti anãltsat (sculat, mutat, etc.) shi ndreptu; stãsit, stisit, stãlãit, anãltsat, sculat, etc.
{ro: fixat, instalat, construit}
{fr: monté, installé, dressé, élevé}
{en: fixed, set up, erected, raised}
ex: sh-avea maslu astãsit (adrat, anãltsat) tu cãmpu

§ astãsiri/astãsire (as-tã-sí-ri) sf astãsiri (as-tã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-astãseashti tsiva; stãsiri, stisiri, stãlãiri, anãltsari, sculari, etc.
{ro: acţiunea de a fixa, de a instala, de a construi; fixare, instalare, construire}
{fr: action de monter, d’installer, de dresser, d’élever}
{en: action of fixing, of setting up, of erecting, of raising}
ex: mãni arhiusim astãsirea (ndridzearea, anãltsarea) a cãlivãljei

§ stãsescu (stã-sés-cu) (mi) vb IV stãsii (stã-síĭ), stãseam (stã-seámŭ), stãsitã (stã-sí-tã), stãsiri/stãsire (stã-sí-ri) – (unã cu astãsescu)

§ stãsit (stã-sítŭ) adg stãsitã (stã-sí-tã), stãsits (stã-sítsĭ), stãsiti/stãsite (stã-sí-ti) – (unã cu astãsit)

§ stãsiri/stãsire (stã-sí-ri) sf stãsiri (stã-sírĭ) – (unã cu astãsiri)

§ stisescu (sti-sés-cu) (mi) vb IV stisii (sti-síĭ), stiseam (sti-seámŭ), stisitã (sti-sí-tã), stisiri/stisire (sti-sí-ri) – (unã cu astãsescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

curdisescu

curdisescu (cur-di-sés-cu) (mi) vb IV curdisii (cur-di-síĭ), cur-diseam (cur-di-seámŭ), curdisitã (cur-di-sí-tã), curdisiri/curdisire (cur-di-sí-ri) – mi bag si stau (mi ashternu) iuva (la unã measã, tu-unã hoarã, tu-un crat, etc.); bag un lucru si sta tu-un loc; astãsescu tu-un loc (scol, analtsu) un lucru (unã machinã, casã, etc.); glindisescu (fac chefi) la vãrã gimbusi; lu ndreg un lucru tra si s-uidiseascã ghini; imnu sh-mi cãmãrusescu; tornu (ndreg) orniclu (uruloyea, sãhatea) tra s-aspunã ghini (ndreptu) tsi oarã easti; li ndreg (li tindu, li ncurdedz) cordzãli di la unã avyiulii (chimanei, chitarã, mandulinã, buzuchi, etc.) tra s-asunã cum lipseashti cãndu suntu bãtuti; crutsescu, curdusescu, ncurdusescu, astãsescu, stãsescu, stisescu, stãlãescu, analtsu, scol, uidisescu, cãmãrusescu, fudulescu, mi-ashternu
{ro: (se) aşeza, (se) instala, aranja, pune, construi; (se) distra; întoarce (ceasul), acorda (vioara, pianul)}
{fr: (s’)asseoir, (s’)installer, arranger, élever, faire bâtir, poser; se divertir; monter (montre, pendule), accorder (violon); se pavaner}
{en: seat, install, arrange, erect, construct, put; amuse oneself; wind (watch, clock), tune (violin, piano); strut}
ex: ca ghini vã curdisits (vã ashtirnut, stats) la beari; mi curdisii ghini la measã; lj-avea curdisitã nã chefi!; nã curdisim (fãtsem chefi, nã ashtirnem) ca la numtã; curdisea-nj oara; scãndilii ma s-curdiseshti (s-badz, astãseshti)

§ curdisit (cur-di-sítŭ) adg curdi-sitã (cur-di-sí-tã), curdisits (cur-di-sítsĭ), curdisiti/curdisite (cur-di-sí-ti) – tsi s-ari ashtirnutã (astãsitã, stãlãitã crutsitã, etc.); curdusit, ncurdusit, crutsit, astãsit, stãsit, stisit, stãlãit, uidisit, cãmãrusit, fudulit, ashtirnut
{ro: aşezat, instalat, aranjat; distrat; întors (ceasul), acordat (vioara, pianul)}
{fr: assis, installé, arrangé, élevé, bâti, posé; diverti; monté (montre, pendule), accordé (violon)}
{en: seated, installed, arranged; amused oneself; wound (watch, clock), tuned (violin, piano)}
ex: shidea curdisit tu cohi, ca un afendu

§ curdisiri/curdisire (cur-di-sí-ri) sf curdisiri (cur-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (tsiva) s-curdiseashti; curdusiri, ncurdusiri, crutsiri, astãsiri, stãsiri, stisiri, stãlãiri, uidisiri, cãmãrusiri, fuduliri, ashtirneari
{ro: acţiunea de a aşeza, de a instala, de a aranja; de a distra; de a întoarce (ceasul), de a acorda (vioara, pianul)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

stau

stau (stáŭ) vb I shi II stãtui (stã-túĭ), stam (stámŭ) shi stãteam (stã-teámŭ), statã (stá-tã) shi stãtutã (stã-tú-tã), stari/stare (stá-ri) shi stãteari/stãteare (stã-teá-ri) –
1: shed pri tsiva (mpadi, mprostu, etc.); escu, hiu, mi aflu;
2: astãmãtsescu di imnari; nu mi min dip di cum escu tora; shed tu-un loc, mi curdusescu, mi-ashternu;
3: bãnedz tu-un loc iu-nj trec bana (iu dormu, mãc, etc.); shed cu casa; bãnedz, cãtichisescu;
(expr: stai ma nclo = mutrea-ts lucrul)
{ro: sta, (se) opri, locui}
{fr: rester; s’arrêter; habiter}
{en: stay; stop; reside, live at}
ex: u discusu feata sh-aflã cum stãtea (eara, s-afla) lucrul; shcurtul di minti lj-aspuni cum sta luguria; si stãteari (shideari) s-misuri peturli; stãnda s-ti mindueshti; si stãteari (astãmãtsiri) limba-a cãntariljei; earba stãtu (astãmãtsi) ta s-creascã; vimtu stãtu (astãmãtsi) ta s-batã; noi stãm (bãnãm) Sãrunã; vãrã nu-lj dzãtsea sã sta ma nclo
(expr: nu-lj dãdea vãr di mãnar, si-lj dzãcã tra si-sh mutreascã huzmetea)

§ stãtut1 (stã-tútŭ) adg stãtutã (stã-tú-tã), stãtuts (stã-tútsĭ), stãtuti/stãtute (stã-tú-ti) –
1: tsi shadi pi tsiva (mpadi, mprostu, tu-un loc, etc.); shidzut, curdusit, ashtirnut;
2: tsi tsãni (sta) multu chiro tu starea tu cari s-aflã; shidzut, tsãnut, dãnisit, dinãsit;
3: tsi sta (bãneadzã, sh-treatsi bana) tu-un loc (casã, iu doarmi, mãcã, bea, etc.); bãnat, cãtichisit;
4: avursit, apustusit, curmat, armas
{ro: stătut, oprit, locuit; obosit}
{fr: resté, arrêté, habité; las, fatigué}
{en: stayed, stopped, resided; tired}
ex: calu easti stãtut (avursit)

§ stat1 (státŭ) adg statã (stá-tã), stats (státsĭ), stati/state – (unã cu stãtut1)

§ stari1/stare (stá-ri) sf stãri (stắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sta; bãnari tu-un loc; stãteari, shideari, astãmãtsiri, cãtichisiri
{ro: acţiunea de a sta, de a (se) opri, de a locui; stare, oprire, locuire}
{fr: action de rester; de s’arrêter; d’habiter}
{en: action of staying; of stopping; of residing, of living at}
ex: nu eara trã stari (trã shideari, tr-astãmãtsiri, bãnari tu casã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

stric

stric (stricŭ) (mi) vb I stricai (stri-cáĭ), stricam (stri-cámŭ), stricatã (stri-cá-tã), stricari/stricare (stri-cá-ri) – lu-aspargu un lucru sh-lu fac si s-adarã cumãts, si s-facã tsivali; l-fac un lucru s-creapã, s-plãscãneascã, si zdãngãneascã; l-tãlãescu un lucru (sãhati, amaxi, etc.) di nu mata neadzi ghini (i nu neadzi dip); aspargu, tãlãescu;
(expr: mi stric di cheptu (plimunj) = mi cãrtescu di cheptu (pli-munj); lãndzidzãscu di ofticã)
{ro: strica}
{fr: casser, gâter}
{en: break}
ex: si stricã (s-asparsi) machina; lja-lj-li dit mãnã cã va s-li stricã (va s-li-aspargã); si stricã di cheptu
(expr: lãndzidzã di ofticã)

§ stricat (stri-cátŭ) adg stricatã (stri-cá-tã), stricats (stri-cátsĭ), stricati/stricate (stri-cá-ti) – tsi s-ari aspartã shi faptã cumãts; tsi easti faptu s-creapã, s-plãscãneascã, si zdãngãneascã; (lucru) tsi nu mata njardzi ghini (i nu neadzi dip); aspartu, tãlãit
{ro: stricat}
{fr: cassé, gâté}
{en: broken}

§ stricari/stricare (stri-cá-ri) sf stricãri (stri-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru si stricã; aspãrdzeari, aspardziri, tãlãiri
{ro: acţiunea de a strica; stricare}
{fr: action de casser, de gâter}
{en: action of breaking}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tãlãescu

tãlãescu (tã-lã-ĭés-cu) (mi?) vb IV tãlãii (tã-lã-íĭ), tãlãeam (tã-lã-ĭámŭ), tãlãitã (tã-lã-í-tã), tãlãiri/tãlãire (tã-lã-í-ri) – (om, lucru, stranj) s-fatsi ma-arãu di cum eara, di nvicljari, di multã purtari, di-aspãrdzeari, di lãvushiri, etc.; (lucru) s-aspardzi; (lapti, supã) s-astalji; (carni) aludzashti; (lilici) mãrãnghiseashti; etc.
(expr: l-tãlãescu = (i) l-fac vinit di bãteari; (ii) lu-arucutescu tu lãvushilji; etc.)
{ro: (se) deteriora}
{fr: (se) détériorer, rouler, salir}
{en: deteriorate}
ex: (s-)tãlãi (sã nviclje di multã purtari) stranjlu; l-frãmsi di shcop, l-tãlãi
(expr: l-featsi tut vinit, l-sãcãtipsi); l-tãlãi
(expr: lu-arucuti, l-lãvushi) tu hale

§ tãlãit (tã-lã-ítŭ) adg tãlãitã (tã-lã-í-tã), tãlãits (tã-lã-ítsĭ), tãlãiti/tãlãite (tã-lã-í-ti) – tsi s-ari faptã ma-arãu di cum eara (s-ari aspartã, s-ari astãljatã, etc.)
{ro: deteriorat}
{fr: détérioré}
{en: deteriorated}
ex: scoasirã mãcarea pri measã, niheartã, tãlãitã (aspartã, aludzãtã) ca luplu s-u mãcã!; agiunj, tãlãits (slãghits, curmats, cãpãits, etc.) ca lãilji sh-tihilãilji; cã-nj suntu lãiti, tãlãiti
(expr: viniti, vãtãmati di shcop) pãltãrli!; nu yinj s-mutreshti, cã-nj suntu lãiti, tãlãiti pãltãrli?

§ tãlãi-ri/tãlãire (tã-lã-í-ri) sf tãlãiri (tã-lã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva tãlãeashti
{ro: acţiunea de a (se) deteriora; deterio-rare}
{fr: action de (se) détériorer}
{en: action of deteriorating}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tihi/tihe

tihi/tihe (tí-hi) sf tihi (tíhĭ) shi tihiuri (tí-hĭurĭ) – atsea (cãsmetea) tsi u-ari omlu cãndu-lj si duc lucrili ambar (dupã cum lj-u va chefea); atseali tsi suntu numãtsiti di miri cã va patã omlu tu bana-a lui (dit oara tsi s-ari amintatã); cãsmeti, soarti, mirã, njirã, scriatã, scriiturã, ursitã;
(expr:
1: tihi oarbã; tihi pondã, etc. = tihi tsi nu easti bunã, tihi lai
2: tihea sh-u fatsi omlu = zbor tsi-lj si dzãtsi a atsilui cari cilistãseashti tra s-aibã un lucru, sh-altsã-lj dzãc cã el nu featsi caishti tsi, mash cã lu-agiutã tihea)
{ro: noroc, soartă}
{fr: chance, fortune, sort, destin}
{en: luck, fate}
ex: catiun cu tihea (cãsmetea, mira) a lui; ari tihi (cãsmeti) mari, pi tsi bagã mãna s-fatsi malãmã; tu tihi! (s-tsã njargã lucrili ambar!); nu-avu tihi s-lji bãneadzã pãrintsãlj; tihea-i bunã ma, fãrã minti, doi paradz nu fatsi!; acãtsarã sã zburascã ti tihea-a ficiorlui; ti tihi tricu pri aclo nã caprã agrã; trã tihea-a lui, unlu di nãsh armasi sã sh-facã apa; armasi mash tihea si-lj lucreadzã; s-veadã hoara sh-loclu iu lu avea dusã tihea; ahãti ori lji easi n cali tihea shi nãs ãlj da cu ciciorlu!; laea nveastã, cari vidzu ntãnja tihi oarbã
(expr: tihea-a ljei di prota, atsea lai), s-mãritã cu nãs; ponda-lj di tihi
(expr: tihea-lj lai) lu-avina shi nu-lj dãdea banã

§ tihiro (ti-hi-ró) adg, adv tihiroanji/tihiroanje (ti-hi-rŭá-nji), tihiradz (ti-hi-rádzĭ), tihiroanji/tihiroanje (ti-hi-rŭá-nji) – tsi easti cu tihi; tsi ari tihi; dupã cum tihiseashti (u-adutsi tihea); cãsmetliu, hairliu
{ro: norocos, din întâmplare, întâmplător}
{fr: chanceux, de hazard, fortuit}
{en: lucky, by chance, fortuitous}

§ tihilai (ti-hi-láĭŭ) adg tihilai/tihilae (ti-hi-lá-i), tihilai (ti-hi-láĭ), tihilãi (ti-hi-lắĭ) –
1: tsi nu-ari tihi tu banã; tsi ari tihi lai; corbu, curbisit, cãtrãnit, scurpisit, etc.;
2: tsi easti arãu shi ponir; tsi fatsi mash urutets; chiutandal, arãu, andihristu, tihilai, blãstimat, idipsãz, etepsãz, edepsãz, chirãtã, cumalindru, ponir, shiret, hitru, murlai, cãtãrgar, etc.
{ro: nefericit; ticălos, şiret}
{fr: malheureux, déplorable; fripon, malin}
{en: unfortunat, deplorable, mean}
ex: o, lai, tihilai (corbu, ermu) armãn!; tsi ti fats tini, lai sh-tihilai; iu plãndzea shi s-dinjica, ca laili sh-ca tihilaili; om tihilai (arãu) easti; nu shi shtea corbul sh-tihilailu tsi sh-lu-ashteaptã; ts-fug tuts, agiunj, tãlãits, ca lailji sh-tihilailji!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn