DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

hreu

hreu (hréŭ) sn hreuri (hré-urĭ) – atsea tsi fatsi (borgea tu cari intrã) omlu tsi mprumutã tsiva; atsea tsi am cãndu-lj voi (hursescu) a unui tsiva (paradz i alti lucri tsi li am mprumutatã di la el, pricunushteari, cã nj-ari faptã un bun, etc.); lucru tsi lipseashti s-lu facã cariva (cã va i cã nu va, cã easti pimtu cu zorea s-lu facã, cã lu-ari tãxitã, cã s-ari ligatã, etc.); hreus, hreusi, ipuhreusi, apuhreusi, borgi, mprumut, sartsinã, dat
{ro: datorie, obligaţie}
{fr: dette, obligation, devoir}
{en: debt, obligation, duty}

§ hreus (hré-usŭ) sn hreusuri (hré-u-surĭ) – (unã cu hreu)

§ hreusi/hreuse (hré-u-si) sf hreusuri (hré-u-surĭ) – (unã cu hreu)

§ hriusescu (hri-u-sés-cu) (mi) vb IV hriusii (hri-u-síĭ), hriuseam (hri-u-seámŭ), hriusitã (hri-u-sí-tã), hriusiri/hriusire (hri-u-sí-ri) – am (fac) unã borgi; intru borgi; ãlj voi tsiva a unui; hursescu, burgilipsescu, ndãturedz
{ro: îndatori}
{fr: endetter}
{en: have or acquire a debt}

§ hriusit (hri-u-sítŭ) adg hriusitã (hri-u-sí-tã), hriusits (hri-u-sítsĭ), hriusiti/hriusite (hri-u-sí-ti) – tsi ari faptã unã borgi; tsi easti ndãturat; (lucrul) tsi easti loat (dat) ca borgi; hursit, burgilipsit, ndãturat
{ro: îndatorit}
{fr: endetté}
{en: who has acquired a debt}

§ hriusiri/hriusire (hri-u-sí-ri) sf hriusiri (hri-u-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva hriuseashti; hursiri, burgilipsiri, ndãturari; hreusi
{ro: acţiunea de a îndatori; îndatorire}
{fr: action de (s’)endetter}
{en: action of acquiring or making a debt}

§ ipuhreusi/ipuhreuse (i-pu-hré-u-si) sf ipuhreusi (i-pu-hre-usĭ) – lucru tsi lipseashti s-lu facã cariva (cã va i cã nu va, cã easti pimtu cu zorea s-lu facã, cã lu-ari tãxitã, cã s-ari ligatã, etc.); apuhreusi, hreusi; borgi, sartsinã, dat
{ro: obligaţie, datorie}
{fr: obligation, engagement, devoir}
{en: obligation, binding, duty}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

silã

silã (sí-lã) sf sili/sile (si-li) – atsea tsi aducheashti cariva cãndu-lj si bagã zori tra s-facã un lucru; simtsãmintu di nivreari (agnos, etc.) fatsã di-unã lugurii i di fãtseari-a unui lucru tsi nu va omlu s-lu facã; putearea tsi lipseashti s-bagã un om tra s-facã un lucru greu trã fãtseari; forţã, puteari, pãrdunã, zorba, zorca
{ro: silă, forţă}
{fr: contrainte, force}
{en: coercion, force}
ex: foclu ari silã (puteari); nu cu silã (zorba) sh-cu puteari; sh-u fãtsea silã cu noi (nã bãgã multã zori); fac lucrul cu silã (cu puteari)

§ sãluescu (sã-lu-ĭés-cu) (mi) vb IV sãluii (sã-lu-íĭ), sãlueam (sã-lu-ĭámŭ), sãluitã (sã-lu-í-tã), sãluiri/sãluire (sã-lu-í-ri) – pingu pri cariva cu zorea (sh-cu multã fortsã ma s-hibã ananghi) tra s-facã un lucru (tsi el nu va s-lu facã); mi fac preshcav cãndu ipuhriusescu pri cariva s-adarã cu sila un lucru; sãlnãescu, ipuhriusescu, apuhriusescu; mi nvãrtushedz, vãrtushescu
{ro: sili, silui, deveni silnic}
{fr: forcer, devenir violent}
{en: force, become violent}
ex: foclu eara s-sãluea (si nvãrtusha)

§ sãluit (sã-lu-ítŭ) adg sãluitã (sã-lu-í-tã), sãluits (sã-lu-ítsĭ), sãluiti/sãluite (sã-lu-í-ti) – tsi easti bãgat cu sila s-facã un lucru; sãlnãit, ipuhriusit, apuhriusit; ãnvãrtushat, nvãrtushat, vãrtushit
{ro: silit, siluit, devenit silnic}
{fr: forcé, devenu violent}
{en: forced, who became violent}

§ sãluiri/sãluire (sã-lu-í-ri) sf sãluiri (sã-lu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti bãgat cu sila s-facã un lucru; sãlnãiri, ipuhriusiri, apuhriusiri; ãnvãrtushari, nvãrtushari, vãrtushiri
{ro: acţiunea de a silui, de a deveni silnic; siluire}
{fr: action de forcer, de devenir violent}
{en: action of forcing, of becoming violent}

§ sãlnãescu (sãl-nã-ĭés-cu) (mi) vb IV sãlnãii (sãl-nã-íĭ), sãlnãeam (sãl-nã-ĭámŭ), sãlnãitã (sãl-nã-í-tã), sãlnãiri/sãlnãire (sãl-nã-í-ri) – (unã cu sãluescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn