|
|
suzeatã
suzeatã (suzeá-tã) sf – vedz tu sãdzeatã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: sãdzeatãdoarã1
doarã1 (dŭá-rã) sf doari/doare (dŭá-ri) shi dori (dórĭ) –
1: lucru dat di (icã loat di la) cariva, cu vreari shi fãrã platã, ca agiutor, ca semnu di uspitsãlji, etc.; dar, pischesi;
2: hari (di la Dumnidzã); (fig:
1: doarã = doarã tsi s-da cãndu s-isusescu doi tiniri; expr:
2: trec cu dorli = trec di la isusit la isusitã cu doarili di isozmatã)
{ro: dar, cadou, har}
{fr: cadeau, don}
{en: gift, bestowal}
ex: amirãlu mpãrtsã doari (pischesi); va-lj da doarã mari; mushuteatsã, doarã (hari, pischesi) sh-ghini, Mai durut, n-adusesh tini; fugã-lj doara (harea) a Domnului; sh-draclu-adutsi-a avutlui doari (daruri); acumpãrai sh-niscãnti dhori (pischesi) ti voi; calu di doarã (dar) nu s-caftã la dintsã; doara casã nu-aspardzi; doara (pischesea) ti leagã; aseara tricurã cu doarili
(expr: tricurã la isusitã cu doarili); scumpi doari
(expr: doari di isozmatã) lj-adusi gionili; pusca di doarã-i ma dultsi sh-di njari
§ dar (dárŭ) sn daruri (dá-rurĭ) – (unã cu doarã1)
ex: ahtari dar (doarã)
§ durusescu (du-ru-sés-cu) vb IV durusii (du-ru-síĭ), duruseam (du-ru-seámŭ), durusitã (du-ru-sí-tã), durusiri/durusire (du-ru-sí-ri) – fac doarã; ahãrzescu, hãrzescu, dãruescu, dursescu, pischisescu
{ro: dărui, face un dar}
{fr: faire cadeau, accorder, gratifier; douer, dédier}
{en: make a gift; dedicate, endow}
ex: ea shi Nanciul cu arcul a lui, ãl duruseashti cu (ãlj fatsi doarã, lj-aminã) unã suzeatã shi-lj spitrumsi gãrgãlanlu
§ durusit (du-ru-sítŭ) adg durusitã (du-ru-sí-tã), durusits (du-ru-sítsĭ), durusiti/durusite (du-ru-sí-ti) – tsi easti faptu doarã; tsi-lj s-ari faptã unã doarã; ahãrzit, hãrzit, dãruit, dursit, pischisit
{ro: dăruit}
{fr: qui est fait (ou a reçu) un cadeau, accordé, gratifié, dédié, doué}
{en: given a gift, being presented with a gift, endowed, dedicated}
ex: eara ghini durusit sh-di partea a mintiljei
§ durusiri/durusire (du-ru-sí-ri) sf durusiri (du-ru-sírĭ) – atsea tsi s-adarã cãndu un fatsi unã doarã; ahãrziri, hãrziri, dãruiri, dursiri, pischisiri
gilit1
gilit1 (gi-lítŭ) sn giliti/gilite (gi-lí-ti) shi gilituri (gi-lí-turĭ) shi gilidz (gi-lídzĭ) –
1: armã (di-alumtã tu chirolu veclju) adratã dit unã pãrjinã lungã cu un chipit di her multu sumigos (ãntsãpãlicos); cãmac, cãmachi, harbã, mastrac, mãzdrac, condar, cundar, lantsi;
2: par lungu shi chipitos la un capit, sh-hiptu tu loc cu-alantu capit, sh-cu cari, tu chirolu-atsel veclju, lji ntsãpa oaminjlji (sh-lj-alãsa ntsãpats tu par pãnã la moarti) tra s-lji vatãmã cu mãri munduiri
{ro: suliţă, ţeapă}
{fr: lance, pique}
{en: lance, spear, javelin, pike}
ex: gilitili (cundarli) cãdzurã, nu puturã s-pitrundã; tutã veara s-au agiucatã cu gilitili; nj-tricu ca un gilit (ca unã sulã, giunglju) prit ureaclji; tricu ca un gilit (agonja, ca un fuldzir) piningã noi; gilitili nu nã pitrumsirã; canda un gilit (mastrac, hior) aratsi ãlj tricu pit trup
§ giliturã1 (gi-li-tú-rã) sf gilituri (gi-li-túrĭ) [bãgats oarã cã actsentul di la pluralu “gilituri” a zborlui “gilit1” cadi pi silaba dit mesi “li”, earã actsentul di la pluralu “gilituri” a zborlui “giliturã1” cadi pi silaba dit soni “turi”] – armã (di-alumtã tu chirolu veclju) adratã di-unã veargã shcurtã sh-lishoarã (di-aradã di lemnu) tsi ari chipitlu sumigos (multi ori sh-cu-unã peanã la coadã) cari easti arcatã cu puteari di un arcu (duxar) stres; sãdzeatã, sudzeatã, suzeatã, sãitã, sãyitã
{ro: săgeată}
{fr: flèche}
{en: arrow}
ex: gilitura (sãita) a ta fudzea ma agonja di vimtul; gilituri (sãdzets) arushiti n foc
§ gilitipsescu (gi-li-tip-sés-cu) (mi) vb IV gilitipsii (gi-li-tip-síĭ), gilitipseam (gi-li-tip-seámŭ), gilitipsitã (gi-li-tip-sí-tã), gilitipsiri/gilitipsire (gi-li-tip-sí-ri) – vatãm (cu apala, tufechea, etc.) unã multimi di hiintsi (oaminj, prãvdzã, etc.), multi ori hiintsi tsi nu-au apãrari icã nu para pot si s-apãrã eali singuri; fac mãchelj; trec prit lipidã (cutsut, apalã, etc.); mãchilipsescu
{ro: masacra}
{fr: massacrer}
{en: slaughter, massacre}
ex: s-gilitipsea (eara mãchilipsits) di mãnj pãngãni
§ gilitipsit (gi-li-tip-sítŭ) adg gilitipsitã (gi-li-tip-sí-tã), gilitipsits (gi-li-tip-sítsĭ), gilitipsiti/gilitipsite (gi-li-tip-sí-ti) – tsi easti vãtãmat (tricut prit lipidã); mãchilipsit
pisuzã
pisuzã (pi-sú-zã) sf pisuzi/pisuze (pi-sú-zi) – unã cutii njicã tu cari s-tsãn atsili shi alti lucri njits ti cuseari; vilunitrã
{ro: acarniţă}
{fr: aiguiller, étui à aiguille}
{en: needle case}
ex: avea pisuza mplinã di atsi di tuti soili
sãdzeatã
sãdzeatã (sã-dzeá-tã) sf sãdzets (sã-dzétsĭ) – armã di-alumtã (dit chirolu veclju) adratã di-unã veargã shcurtã sh-lishoarã (di-aradã di lemnu) tsi ari chipitlu sumigos (multi ori sh-cu-unã peanã la coadã) cari easti aminatã cu puteari di un arcu (duxar) stres; sudzeatã, suzeatã, giliturã, sãitã, sãyitã;
(expr: nj-da nã sãdzeatã = aduchescu nã dureari yii shi tãljitoasã tsi-nj treatsi (tsi-nj da, tsi mi-agudeashti) iuva tu trup, dinãcali, ca un cãtsut, ca unã sulã; amurtsãt, giunglu, stihiptu, mãshcari, pundziri, sulã)
{ro: săgeată}
{fr: flèche}
{en: arrow}
ex: aruca cu sãdzeata; nj-deadi nã sãdzeatã
(expr: aduchescu un giunglu, amurtsãt, sulã, tsi-nj treatsi prit cap
§ sudzeatã (su-dzeá-tã) sf sudzets (su-dzétsĭ) – (unã cu sãdzeatã)
ex: lu vãtãmã cu-unã sudzeatã; nj-da sudzets pit dzeadzit
(expr: nj-da suli prit dzeadzit, nj-ciucuteashti dzeadzitlu) c-adunã
§ suzeatã (su-zeá-tã) sf suzets (su-zétsĭ) – (unã cu sãdzeatã)
ex: suzeatã ãntsãpãlicoasã
§ sãitã1 (sã-í-tã) sf sãiti/sãite (sã-í-ti) – (unã cu sãdzeatã)
ex: s-tragã cu sãita (sãdzeata); s-arcã ca nã sãitã (sãdzeatã); vãr ljepuri fudzea sãitã (ca sãdzeata)
§ sãyitã (sã-yí-tã) sf sãyiti/sãyite (sã-yí-ti) shi sãyits (sã-yítsĭ) – (unã cu sãdzeatã)
ex: aflai unã sãyitã dit vecljul chiro
§ sãdzitedz (sã-dzi-tédzŭ) vb I sãdzitai (sã-dzi-táĭ), sãdzitam (sã-dzi-támŭ), sãdzitatã (sã-dzi-tá-tã), sãdzitari/sãdzitare (sã-dzi-tá-ri) – amin unã sãdzeatã;
(expr:
1: sãdzitedz = amin tsiva ca unã sãdzeatã; agudescu tsiva (ca cu-unã sãdzeatã;
2: nj-sãdziteadzã ocljilj = nj-aruc mutrita ca unã sãdzeatã, nj-ascapirã ocljilj)
{ro: săgeta}
{fr: tirer une flèche; frapper d’une flèche}
{en: shoot or hit by an arrow}
soir
soir (só-irŭ) sn soiri/soire (só-i-ri) – tserclju adrat pri loc di ficiurits tra si s-agioacã cu vãshcljelu i sfurla; tserclju, tãrcol, trãcol, suze
{ro: armean, cerc trasat pe pământ la jocuri de copii (arşic, sfârlează)}
{fr: cercle tracé sur terre dans les jeux enfantins à la toupie et aux osselets}
{en: circle drawn on the ground in some children’s games}
§ suze (su-zé) sm suzadz (su-zádzĭ) – (unã cu soir)
spidã2
spidã2 (spí-dã) sf spidi/spide (spí-di) – veargã shcurtã sh-lishoarã (di-aradã di lemnu), cu chipitlu sumigos (multi ori sh-cu-unã peanã la coadã), cari easti aminatã cu puteari di un arcu (duxar) stres; armã di-alumtã adratã dit unã pãrjinã lungã cu un chipit di her multu sumigos (ãntsãpãlicos); giliturã, sãdzeatã, sudzeatã, suzeatã, sãitã, sãyitã; gilit, cãmachi, harbã, mastrac, mãzdrac
{ro: săgeată, suliţă}
{fr: flèche, lance}
{en: arrow, spear}
ex: zbura ca spida (vimtul, sãdzeata) calu; azboairã ca spida (sãdzeata, cãmachea) shi pljumbul; fug featili ca spida (ca vimtul, ca sãdzeata) sh-ca scurpida; mi ntsãpã cu spida (cu gilitlu)
tãrcol
tãrcol (tãr-cólŭ) sn tãrcoali/tãrcoale (tãr-cŭá-li) – atsea tsi fatsi cariva cãndu alagã (si-anvãrteashti, fatsi volti, fatsi devri, etc.) deavãrliga di tsiva (di-un loc, di-un lucru, etc.); trãcol, devrã, devri, dulai; (fig:
1: tãrcol = tserclju adrat pri loc di ficiurits tra si s-agioacã cu vãshcljelu i sfurla; trãcol, soir, tserclju, suze; expr:
2: dau (fac) tãrcoali = mi-anvãtrescu (fac volti) deavãrliga di-un loc)
{ro: târcol}
{fr: tour}
{en: walk (around something)}
ex: acãtsã s-da tãrcoali (si s-anvãrteascã, s-facã volti) prit hoarã; acãtsã luplu s-da tãrcoali shi s-batã coada divarliga di nãsã
§ trãcol (trã-cólŭ) sn trãcoali/trãcoale (trã-cŭá-li) – (unã cu tãrcol)
§ tãrculescu (tãr-cu-lés-cu) (mi) vb IV tãrculii (tãr-cu-líĭ), tãrculeam (tãr-cu-leámŭ), tãrculitã (tãr-cu-lí-tã), tãrculiri/tãrculire (tãr-cu-lí-ri) – dau tãrcoali (alag) deavãrliga di-un loc; mi-anvãrtescu pri-aoa sh-pri-aclo sh-nu nj-aflu loclu; mi-arucutescu (mi zbat) dit un loc tu altu; turculescu
{ro: târcoli, rostogoli, zvârcoli}
{fr: faire un tour; (se) tortiller}
{en: walk around; twist}
§ tãrculit (tãr-cu-lítŭ) adg tãrculitã (tãr-cu-lí-tã), tãrculits (tãr-cu-lítsĭ), tãrculiti/tãrculite (tãr-cu-lí-ti) – (om) tsi ari datã tãrcoali (ari faptã volti, s-ari arucutitã, etc.); turculit
{ro: târcolit, rostogolit, zvârcolit}
{fr: faire un tour; tortillé}
{en: walked around; twisted}
§ tãrculiri/tãrculire (tãr-cu-lí-ri) sf tãrculiri (tãr-cu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-tãrculeashti
{ro: acţiunea de a da târcoale, de a (se) rostogoli, de a (se) zvârcoli}
{fr: action de faire un tour; de (se) tortiller}
{en: action of walking around; of twisting}
§ turculescu (tur-cu-lés-cu) (mi) vb IV turculii (tur-cu-líĭ), turculeam (tur-cu-leámŭ), tur-culitã (tur-cu-lí-tã), turculiri/turculire (tur-cu-lí-ri) – (unã cu tãrculescu)
ursuz
ursuz (ur-súzŭ) adg ursuzã (ur-sú-zã), ursuji (ur-sújĭ), ursuzi/ur-suze (ur-sú-zi) – (om) tsi easti di-arada tãcut; tsi nu para lu-ariseashti si s-ameasticã cu lumea shi sã-sh facã multsã oaspits; tsi easti niheamã ca strãmbu la minti; tsi nu para li fatsi lucrili ca-alantã dunjai; tsi easti niheamã ca anapud sh-arãu tu purtari; ursuzcu, pahom, pahoman, azboristu, anapud
{ro: ursuz, taciturn}
{fr: maussade, morose}
{en: morose, surly, sullen, gloomy}
ex: el easti un om ursuz (tãcut, anapud); hirea-atsea ursuza (azborista, anapuda) a ljei; cum pots s-trets cu-unã ursuzã (anapudã, arauã) ca nãsã?
§ ursuscu (ur-sús-cu) adg ursuscã (ur-sús-cã), ursushtsã (ur-súsh-tsã), ursushti/ursushte (ur-súsh-ti) – (unã cu ursuz)
§ ursuzlãchi/ursuzlãche (ur-suz-lắ-chi) sf ursuzlãchi (ur-suz-lắchĭ) – harea tsi-l fatsi pri cariva s-hibã ursuz; catandisea tu cari s-aflã un tsi easti ursuz; schivirii
{ro: ursuzlâc}
{fr: maussaderie, morosité, mésaventure}
{en: mishap, moroseness, surliness, sullenness}