sots (sótsŭ) sm, sf, adg soatsã (sŭá-tsã), sots (sótsĭ), soatsã (sŭá-tsã) – om cari fatsi un lucru deadun cu cariva (s-dutsi la idyea sculii, imnã idyea cali, etc.); tsi easti oaspi di-aproapea; cariva cu cari fats unã preaclji; tsi fatsi sutsatã (tsi easti preaclji) cu cariva; tsi easti bãrbatlu (nicuchirlu) a unei muljari, icã muljarea (nicuchirã, nveastã) a unui bãrbat; oaspi, urtac;
(expr:
1: suntu sots = suntu preaclji; suntu dauã lucri di-unã soi (ca, bunãoarã, curdeli, pãrpodz, mãnush, etc.) cari, di-aradã, s-aflã totna deadun;
2: easti sots = easti un dit unã ahtari preaclji;
3: nu sh-ari (nu lj-aflji) sots = nu-ari preaclji; nu-ari (nu-aflji) altu ca el;
4: shi… aoa u fac sotslji = shi… fuga; shi… ciulica; shi… aoa u cãrtsãneashti, u-anganã cãtsaua, etc.)
{ro: tovarăş, prieten}
{fr: compagnon, camarade, ami}
{en: companion, comrade, friend}
ex: mi dush n hoarã cu-unã soatsã (oaspitã); nu-nj deadish dado bun sots (bãrbat, nicuchir); lj-deadi s-aibã sots (cariva cu cari s-hibã deadun, muljari, nveastã), s-aibã Eva; iu fush soatse? (oaspe?); s-featsirã eara sots (oaspits); di soatsãli (oaspitili) tuti, tini ti-alidzeai; mãna-aspealã soatsa
(expr: alantã mãnã) shi dauãli aspealã fatsa; feata-aestã sh-eara glarã, cum sots nu-avea
(expr: cum preaclji nu-avea, cum nu-avea altã ca ea tu lumi); cari ãl vidzu ahãt avut sh-ahãt dishtiptat cã nu-ari sots (cã nu-ari preaclji, altu ca el); nishani, fãr di sots (fãrã preaclji); ma njiclu, sots nu-avea tu giuneatsã sh-tu mushuteatsã; sotslj-a tãi lucreadzã, tini shedz; doilji eara sots (urtats); nu-nj fatsi sotslu (bãrbatlu) dzãsi nãsã; nu pot s-lj-aflu soatsa
(expr: preaclja) a gheatãljei; easti muljari tsi nu pots s-lj-aflji soatsa
(expr: preaclja, altã bunã ca nãsã); si s-ducã tri leamni soatsã
(expr: deadun); nu-avea soatsã
(expr: preaclji, vãrnã alã) ca nãsã; u chicã dinanumirea sh-aoa featsirã sotslji
(expr: fudzirã, u cãrtsãnirã) cãtrã tu pãduri
§ sutsatã (su-tsá-tã) sf sutsãts (su-tsắtsĭ) – parei di oaspits tsi s-adunã sh-fac tsiva (sta sh-fac muabeti, lucreadzã, imnã, etc.); ceatã di oaminj tsi minduescu idyea soi shi s-leagã deadun tra s-facã tsiva; doi i ma multsã oaminj tsi s-leagã s-facã daraveri deadun shi s-amintã paradz; urtãclãchi, sinastrufii, cumpanii
{ro: tovărăşie; asociaţie}
{fr: camaraderie; association}
{en: companionship, comradeship; association}
ex: lj-deadirã tsãruhili a coluvlui dit sutsata-a lor (dit sinastrufia-a lor; dit pareea-a lor iu s-avea ligatã s-hibã deadun); cu elj deadun sutsatã ligarã (s-ligarã s-hibã deadun) prit pãduri; nj-alãsã cãnjinã sh-fãrmatsli sutsatã (s-hibã cu mini, s-nu mi-alasã); s-nã fãtsem doilji sutsatã (s-nã fãtsem sots tu-un lucru; s-nã ncurunãm, s-nã lom); eara tu muntsã cu-unã sutsatã (bandã) dupã elj; nu fac sutsatã (nu hiu, nu mi fac oaspi, sots) cu el; ãl lo tu sutsatã shi-l featsirã fãrtat; tu sutsata (pareea) a noastrã nu lu-apruchem, cã nu easti di vrãsta-a noastrã
§ sutsãlji1/sutsãlje (su-tsắ-lji) sf fãrã pl – vrearea tsi u-aduchescu sh-tsi-lj leagã oaspitslji un cu-alantu; uspitsãlji, uspitlãchi, filii
{ro: prietenie, sindrofie}
{fr: camaraderie}
{en: friendship}
§ sutsãlji2/sutsãlje (su-tsắ-lji) sf fãrã pl – atsea tsi u-ari bãrbatlu pri muljarea cu cari si nsurã; muljari, nveastã, nicuchirã, soatsà
{ro: soţie}
{fr: femme, épouse}
{en: wife}
§ sutsãlji3/sutsãlje (su-tsắ-lji) sf sutsãlji/sutsãlje (su-tsắ-lji) – adunari di oaminj cu idyili intiresi adunats tu idyiul loc (tra sã zburascã, s-facã gimbushi, s-facã chefi deadun, s-lja unã apofasi, etc.); andamusi, adunari, cumshonji, sobor, parei, gimbusi, ceatã
{ro: adunare, reuniune, sindrofie}
{fr: réunion, compagnie, soirée, assemblée}
{en: reunion, company, party, assembly}
§ nsutsãscu (nsu-tsắs-cu) (mi) vb IV nsutsãi (nsu-tsắĭ), nsutsam (nsu-tsámŭ), nsutsãtã (nsu-tsắ-tã), nsutsãri/nsutsãre (nsu-tsắ-ri) – lj-fac sutsatã a unui; mi fac sots cu cariva; l-pitrec pri cariva; imnu deadun cu cariva; lj-fac preaclji a unui; mpãricljedz
{ro: însoţi, (se) împerechia, (se) asocia}
{fr: marcher avec quelqu’un, coupler, (s’)associer}
{en: walk with, pair, associate himself with}
ex: lu nsutsãi (l-pitricui) pãnã la poartã; nã nsutsãm (nã featsim sots, featsim sutsatã) tra s-lu fãtsem aestu lucru; li nsutsãi (li mpãricljai, li feci preaclji) dauã pãputsã veclji
§ nsots (nsótsŭ) (mi) vb IV nsutsãi (nsu-tsắĭ), nsutsam (nsu-tsámŭ), nsutsãtã (nsu-tsắ-tã), nsutsãri/nsutsãre (nsu-tsắ-ri) – (unã cu nsutsãscu)
§ nsutsãt (nsu-tsắtŭ) adg nsutsãtã (nsu-tsắ-tã), nsutsãts (nsu-tsắtsĭ), nsutsã-ti/nsutsãte (nsu-tsắ-ti) – tsi-lj si fatsi sutsatã di cariva; tsi easti pitricut di cariva; tsi easti mpãricljat cu cariva; mpãricljat
{ro: însoţit, împerechiat, asociat}
{fr: qui a marché avec quelqu’un, couplé, associé}
{en: walked with, paired, associated with}
§ nsutsãri/nsutsãre (nsu-tsắ-ri) sf nsutsãri (nsu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti nsutsãt
{ro: acţiunea de a însoţi, de a (se) împerechia, de a (se) asocia}
{fr: action de marcher avec quelqu’un, de coupler, de (s’)associer}
{en: action of walking with, of pairing, of associating himself with}
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn