DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arad

arad (a-rádŭ) (mi) vb III shi II arash (a-ráshĭŭ), arãdeam (a-rã-deámŭ), arasã (a-rá-sã), aradiri/aradire (a-rá-di-ri) shi arãdea-ri/arãdeare (a-rã-deá-ri) – talj cu xurafea (cu machina di-aradiri) perlu (di pi fatsã, trup i cap); cur (cu cãtsutlu) asprilj a unui pescu; cur perlji di pi unã cheali di pravdã; scot un petur suptsãri di pi fatsa-a unui lucru (cu cãstura, arenda, mãna, spilarea, etc.); ashtergu (scot) gramatili ngrãpsiti pri unã acoalã i lemnu; sursescu, xursescu, bãrbirisescu, bãrbirsescu; (fig: arad = ahulescu, pusputescu di-aproapea)
{ro: rade, bărbieri; răzui}
{fr: raser; gratter, râper}
{en: shave; rasp, grate, scrape}
ex: va nj-aradã (surseascã) barba; unã tsi lu-arãdea (ãl xursea); pri la per lishor lu-aradi (fig: lu-ahuleashti); arash (curai) scãndurli di laspi; ts-arãshesh (tsã sursish, tãljash) barba

§ aras (a-rásŭ) adg arasã (a-rá-sã), arash (a-ráshĭ), arasi/arase (a-rá-si) – tsi-lj s-ari tãljatã perlu di pi fatsã (trup i cap, cu xurafea i machina di-arãdeari); sursit, xursit, bãrbirisit, bãrbirsit
{ro: ras, bărbierit}
{fr: rasé, gratté}
{en: shaved}

§ aradiri/aradire (a-rá-di-ri) sf aradiri (a-rá-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aradi tsiva; arãdeari, xursiri, sursiri, bãrbirisiri, bãrbirsiri
{ro: acţiunea de a rade, de a bărbieri; radere, bărbierire}
{fr: action de raser, de gratter, de toucher}
{en: action of shaving, of touching}

§ arãdeari4/arãdeare (a-rã-deá-ri) sf arãderi (a-rã-dérĭ) – (unã cu aradiri)

§ arãsãturã (a-rã-sã-tú-rã) sf arãsãturi (a-rã-sã-túrĭ) – atsea tsi-ari faptã un om tsi s-ari arasã; urma alãsatã (pri fatsã, lemnu, acoalã, etc.) dupã aradirea-a unui lucru; cumãtsli tsi-armãn (armãsãturli) di la aradirea-a unui lucru
{ro: răzătură}
{fr: râpure}
{en: raspings, gratings}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

barbã

barbã (bár-bã) sf bãrghi (bắr-ghi) – perlji tsi crescu dit grunjlu-a bãrbatlui (sh-niheamã ma nsus, di-unã parti sh-di-alantã a gurãljei) shi suntu alãsats s-armãnã mãri; (fig:
1: barbã = (i) arãdãtsinã di prash, tseapã, etc.; (ii) hirili tsi es dit cuceanlu di misur, nicurat ninga di cojili tsi lu-acoapirã; expr:
2: mi giur pi barbã = mi giur cã spun dealihea)
{ro: barbă; rădăcina de ceapă sau praz}
{fr: barbe; racines de l’oignon et du poirreau}
{en: beard; roots of green onions or leaks}
ex: tsi nu-ari teta dininti? (angucitoari: barba); un aush cu barba n loc (angucitoari: prashlu); ari barbã, mascur nu easti (angucitoari: capra); ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); doi cãlugri s-trag di barbã (angucitoari: cheaptinli); unãoarã la noi mash preftsãlj purta barbã; vidzui un om cu barbã mari; barba eara semnu di jali; shi capra ari barbã, ma tut caprã sh-easti; barba a prashlui nu s-mãcã; lj-deadi barba-a misurlui; cari sh-ari barba, sh-ari sh-cheaptinili; bãgai tu loc nã dãrmã di saltsi sh-ahiurhi s-lji easã barbã (fig: hiri di-arãdãtsinã); bãrghili a sãcãladzlor; altu sh-ardi barba sh-altu sh-aprindi tsigarea

§ bãrbos (bãr-bósŭ) adg bãrboasã (bãr-bŭá-sã), bãrbosh (bãr-bóshĭ), bãrboasi/bãrboase (bãr-bŭá-si) – cari ari barbã lungã; tsi nu s-ari sursitã di multu chiro; cu barbã, sãcãlã; (fig: bãrbos = preftu cu barbã)
{ro: bărbos}
{fr: barbu}
{en: bearded}
ex: s-nu-l vedz bãrboslu-atsel (atsel cu barbã); agri capiti bãrboasi (cu barbã); vinji un bãrbos (fig: preftu)

§ barber (bar-bér) sm barberi (bar-bérĭ) – bãrbat a curi tehni easti s-talji perlji i s-surseascã oaminjlji
{ro: bărbier}
{fr: barbier}
{en: barber}
ex: shidea sh-lu ntriba pri barber; barber veclju cu un jar di fumealji; l-bãgã tu pãni di barber

§ birber (bir-bér) sm birberi (bir-bérĭ) – (unã cu barber)

§ birbirii/birbirie (bir-bi-rí-i) sf birbirii (bir-bi-ríĭ) – ducheanea-a birberlui iu oaminjlji sh-talji perlu i s-sursescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mutrescu

mutrescu (mu-trés-cu) (mi) vb IV mutrii (mu-tríĭ), mutream (mu-treámŭ), mutritã (mu-trí-tã), mutriri/mutrire (mu-trí-ri) –
1: nj-aruc ocljilj pri tsiva i cariva tra s-ved cum aspuni; nj-aruc ocljilj; nj-pascu ocljilj;
2: bag oarã la-atseali tsi am dininti i tsi s-fac deavãrliga di mini; nj-am cãshtigã; escu cu cãshtigã;
3: lj-am frundida (cãshtiga, ngãtanlu) a unui; muntrescu, mbrescu, brescu, bruescu, burescu, cãshtighedz, cãtãndisescu, frundisescu, frundixescu; (fig:
1: mutrescu = fac siryeani, siryinsescu; expr:
2: nj-mutrescu lucrul (huzmetea, urfanja, irnjia); nj-mutrescu calea nãinti = (i) nu-am ananghi, nu mi mealã; (ii) nj-ved di lucrul a meu, nu mi-ameastic tu lucri xeani;
3: nj-mutrescu gustul = fac cum ãnj va chefea;
4: mutrescu ghini, cu cãshtigã, cu patru oclji = nj-am cãshtiga, nj-bag ghini oara, patru lj-fac ocljilj;
5: mi mutrescu la yeatru = mi duc s-mi veadã yeatrul ma s-hiu lãndzit, tra sã-nj da vãrã yitrii;
6: l-mutrescu ca soari = l-tsãn ca un lucru (i) tsi-l voi multu, (ii) di cari am mari ananghi;
7: nj-lu mutrescu suflitlu = am multu-angãtan di bana sh-lucrili-a meali;
8: nj-mutrescu di suflit = tsi fac, u fac trã mini, trã sinferlu a meu;
9: l-mutrescu cu agrili = l-mutrescu urut, agru;
10: mutrescu cãtrã tu Ascãpitatã = nu-ashteptu s-mata bãnedz multu chiro;
11: calu tsi-i pishchesi nu s-mutreashti la dintsã = nu va s-lji aflji cusuri a lucrului tsi tsã si da geaba, pishchesi;
12: mãcash prãndzu, mutrea sh-trã astarã = nu-aspardzi tut tsi ai tora, bagã di-unã parti sh-ti ma nãpoi, ti dzua di mãni)
{ro: privi, observa, îngriji}
{fr: regarder, observer, soigner}
{en: look at, observe, take care of}
ex: mutrea (arucã-ts ocljilj) nsus, mutrea nghios; sh-mutri calea nãinti
(expr: sh-mutri di lucrul a lui, fãrã s-lji da vãrã simasii); cãtse nu mutreats lãndzitlu (nu-aveats frundida-a lãndzitlui)?; mutrea ghini
(expr: s-ts-ai cãshtiga) s-nu ti-alash s-ti bashi; s-nã fudzim shi s-nã mutrim lucrul
(expr: s-nu-avem ananghi); Fulga treamburã sh-mutreashti; mutrea-ti cu yeatrul (du-ti s-ti veadã tsi ai di eshti lãndzit); nu-lj mutrea narea, ma mutrea-lj harea; mutrea-u pravda, s-ti mutreascã; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios
(expr: atsel tsi u-ari pãtsãtã cã nu sh-avea angãtanlu, sh-ari angãtan sh-di-aclo iu nu lipseashti); gãljina, tsi-i gãljinã, bea apã sh-mutreashti la Dumnidzã; mutrea-lj hrana si-lj cunoshti bana

§ mutrit (mu-trítŭ) adg mutritã (mu-trí-tã), mutrits (mu-trítsĭ), mutriti/mutrite (mu-trí-ti) – (atsel, atsea) pri cari sh-arucã ocljul cariva s-lu veadã cum aspuni; tsi easti bãgat oarã; tsi lj-ari cãshtiga (ngãtanlu, frundida) cariva; muntrit, mbrit, brit, bruit, burit, cãtãndisit, frundisit, frundixit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

surafi/surafe

surafi/surafe (su-rá-fi) sf surãhi (su-rắhĭ) – unã soi di cutsut tsi talji multu sh-lishor, faptu maxus trã sursiri; cusurafi, xurafi
{ro: brici}
{fr: rasoir}
{en: rasor}
ex: seavirlu tãlja ca surafea (xurafea)

§ xurafi/xurafe (csu-rá-fi) sf xurãhi (csu-rắhĭ) – (unã cu surafi)
ex: unã virviritsã, tuti pãdzli li imnã, pri munti nu s-alinã (angucitoari: xurafea); nturyisii cãtsutlu sh-tora talji ca unã xurafi

§ cusurafi/cusurafe (cu-su-rá-fi) sf cusurãhi (cu-su-rắhĭ) – (unã cu surafi)

§ sursescu (sur-sés-cu) (mi) vb IV sursii (sur-síĭ), surseam (sur-seámŭ), sursitã (sur-sí-tã), sursiri/sursire (sur-sí-ri) – talj (di la-arãdãtsinã, arad) cu surafea i cu machina di sursiri perlu (di pi fatsã, trup i cap); xursescu, arad, bãrbirisescu, bãrbirsescu
{ro: rade, bărbieri}
{fr: raser, faire la barbe}
{en: shave}
ex: barba si-lj sursits (s-lj-aradits)

§ sursit (sur-sítŭ) adg sursitã (sur-sí-tã), sursits (sur-sítsĭ), sursiti/sursite (sur-sí-ti) – tsi-lj s-ari tãljatã (cu surafea i machina di-arãdeari) perlu, barba i mustatsa; xursit, aras, bãrbirisit, bãrbirsit
{ro: ras, bărbierit}
{fr: rasé}
{en: shaved}

§ sursiri/sursire (sur-sí-ri) sf sursiri (sur-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sh-surseashti barba; xursiri, arãdeari, aradiri, bãrbirisiri, bãrbirsiri
{ro: acţiunea de a rade, de a bărbieri; radere, bărbierire}
{fr: action de raser}
{en: action of shaving}

§ nisursit (ni-sur-sítŭ) adg nisursitã (ni-sur-sí-tã), nisursits (ni-sur-sítsĭ), nisursiti/nisursite (ni-sur-sí-ti) – tsi nu easti sursit; nixursit, nearas, nibãrbirisit, nibãrbirsit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn