DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aripã

aripã (á-ri-pã) sf arichi (á-richĭ) shi ãrichi (ắ-richĭ) – mãdular tsi lu-au puljlji (mushtili, alghinjli, bubulitslji, etc.) tra s-l-agiutã tu-azbuirari; arpã, areapitã, arapitã, arepitã, areptã, aripitã, arpitã; (fig:
1: aripã = (i) partea dit unã multimi di oaminj i prãvdzã (ascheri, cupii, turmã, gãrdelj, iurdii, etc.) tsi s-aflã tu mardzinea di nandreapta i atsea di nastãnga; (ii) unã parti (buluchi, tãbãbii, ceatã, surii, etc.) dit unã turmã (di oi, njelj, etc.); expr:
2: mi-ari sum aripã (sum aumbrã) = atsea (avigljarea, apãrarea, apanghiul) tsi fatsi un di-atselj cari mi-aveaglji, mi-afireashti, mi apãrã, nj-da apanghiu di lãetsli tsi pot s-nj-aducã dushmanjlji;
3: (mi duc) pri arichi di vimtu = (mi duc) canda azboiru cu vimtul;
4: nu-m arichi = nu pot s-mi duc agonja, cã nu-am putearea s-mi-analtsu tu vimtu, nu pot s-azboiru;
5: iu areapiti di pulj nu-azboairã = locuri ermi)
{ro: aripă}
{fr: aile}
{en: wing}
ex: scoasi puljlu arichi; cucotslji ascuturã arichili; doi vulturi timsirã arichili; puljlji bãturã arichili; vream s-fug pi arichi tu lumi; ishirã pri aripa (fig: partea di) nandreaptã; vãrnã aripã (fig: suro, buluchi) di njali; adunã aripa (fig: partea) di oi; s-lu aibã Dumnidzã sum aripa a lui
(expr: aumbra, avigljarea, apanghiul a lui); easti di sum aripa
(expr: apãrarea) a noastrã

§ arpã (ár-pã) sf arpi/arpe (ár-pi) – (unã cu aripã)
ex: arpili-a schifterlui suntu lundzi; adz ca puljlu fãrã arpi; somnul s-u lja sum arpa-lj lai
(expr: avigljarea, apanghiul, aumbra); Canan-bei vru pri-aljurea arpa-a armãnjlor tra s-disicã (fig: mardzinea di nandreapta i nastãnga-a ascheriljei di-armãnj); unã arpã (fig: suro, buluchi) di oi; nu-ari mãratlu arpi
(expr: nu-ari putearea s-azboairã)

§ areapitã (a-reá-pi-tã) sf areapiti/areapite (a-reá-pi-ti) – (unã cu aripã)
{ro: aripă}
{fr: aile}
{en: wing}
ex: pulj cu unã areapitã; calj cu areapiti; na unã peanã dit areapita-a mea; inima lã trimbura ca areapita di pulj; s-pãrea cã au areapiti la cicioari; ded areapiti a hiljlor a voshtri cã nãsh nã suntu ca nishti areapiti; iu areapiti di pulj nu-azboairã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aroi

aroi (a-róĭŭ) sn aroiuri (a-ró-ĭurĭ) – suro (multimi) di alghini (yeschi) inshiti dit stup deadun cu vãsiloanja-a lor cari alagã sã sh-aflã un altu loc tra sã-sh facã un stup nou; roi; (fig: multimi di oaminj (prici, etc.) tsi fug deadun sã sh-aflã un altu loc iu si sta)
{ro: roi}
{fr: essaim}
{en: swarm (bees, wasps)}
ex: dushmanjlji ca aroi di-alghini; casa a armãnlui easti mplinã ca aroilu

§ roi (róĭŭ) sn roiuri (ró-ĭurĭ) – (unã cu aroi)
ex: fumealja ca roilu vinji unã dupã-alantã; feati yin ca roi di-alghini; agalea, ca roiuri di albi lilici

§ aruescu (a-ru-ĭés-cu) (mi) vb IV aruii (a-ru-íĭ), arueam (a-ru-ĭámŭ), aruitã (a-ru-í-tã), aruiri/aruire (a-ru-í-ri) – (suro di alghini, yeschi, deadun cu vãsiloanja-a lor) es dit stup shi alagã sã sh-aflã un altu loc tra sã-sh facã un stup nou; n-adunãm sh-n-arãspãndim ca un aroi di-alghinj; arãescu, ruescu, rãescu; mi-arãspãndescu, mi versu, anãpãdescu, etc.
{ro: roi, răspândi, revărsa, emigra (în grup)}
{fr: essaimer; répandre, déborder}
{en: swarmed, emigrated}
ex: armãnjlji s-aruirã

§ aruit (a-ru-ítŭ) adg aruitã (a-ru-í-tã), aruits (a-ru-ítsĭ), aruiti/aruite (a-ru-í-ti) – (alghinj) tsi ishirã dit stup sh-fudzirã deadun sã-sh aflã un altu loc iu sã-sh facã un stup nou; (suro di oaminj, oi, etc.) tsi fudzirã deadun (s-virsarã, s-arãspãndirã) tu-un loc nou iu si sta; ruit, arãit, rãit
{ro: roit, răspândit, revărsat, emigrat (în grup)}
{fr: essaimé; répandu, débordé}
{en: swarm, emigrate}

§ aruiri/aruire (a-ru-í-ri) sf aruiri (a-ru-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã multimi di alghinj (oaminj, oi, etc.) aruescu; ruiri, arãiri, rãiri
{ro: acţiunea de a roi, de a răspândi, de a (se) revărsa, de a emigra (în grup); roire, răspândire, revărsare, emigrare (în grup)}
{fr: action d’essaimer; de (se) répandre, de déborder, d’émigrer}
{en: action of swarming, of emigrating}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

asimi/asime

asimi/asime (a-sí-mi) sf asinj (a-sínjĭ) shi asimuri (a-sí-murĭ) – metal di-atseali scumpili (cu-unã hromã albã lutsitoari sh-mushatã) dit cari s-fac giuvairi (cu cari si stulusescu muljerli), lucri di casã (tãvi, linguri, furculitsi, etc.), etc.;
(expr: di-asimi = mushat, albu, cu-unã hromã ca di-asimi)
{ro: argint}
{fr: argent}
{en: silver}
ex: tavã di asimi; asimea easti albã; nj-acumpãrã un nel di-asimi; easti curatã ca asimea; armili di-asimi; om fãrã arushini, banã di asimi; lutseafirlu di-asimi
(expr: albu, ca di-asimi); cloputli virsati tu-asimi; Muscopulea tu asimuri ãncljigatã; cali ashtirnutã mash cu-asimi; sh-umplu supãnjli-a lui di-asinj

§ asimco (a-sim-có) sm asimcadz (a-sim-cádzĭ) shi sn asimcali/asimcale (a-sim-cá-li) – suro di lucri fapti di-asimi tsi s-aflã tu-un loc (tu-unã casã, tu-nã ducheani trã vindeari, etc.); asimico, asimicãturã
{ro: argintărie}
{fr: argenterie}
{en: silverware}
ex: nveasti cu asimcadz pri eali; tsã da grosh, liri, asimcadz, yeamãndzã

§ asimico (a-si-mi-có) sm asimicadz (a-si-mi-cádzĭ) shi sn asimicali/asimicale (a-si-mi-cá-li) – (unã cu asimco)
ex: adusi pai, multu-asimico; cu asimicolu tsi mi miscurã la nuntã, nj-feci piculj; vinj s-alas pãn tu turnatã sinduchea cu asimicadz; cu tuti neali, cu tut asimicali

§ asimicãturã (a-si-mi-cã-tú-rã) sf asimicãturi (a-si-mi-cã-túrĭ) – (unã cu asimco)

§ asimusescu (a-si-mu-sés-cu) vb IV asimusii (a-si-mu-síĭ), asimuseam (a-si-mu-seámŭ), asimusitã (a-si-mu-sí-tã), asimusiri/asimusire (a-si-mu-sí-ri) – tindu un petur suptsãri di-asimi (dau cu-asimi) pristi un lucru di metal; bag pi mini (mi stulsescu cu) lucri adrati di-asimi (dati cu-asimi);
(expr: asimusescu calea = imnu tut chirolu pri idyea cali)
{ro: arginta}
{fr: argenter; revêtir d’une couche d’argent}
{en: silver; coat with a thin layer of silver}
ex: dauã veri asimusii calea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bandã1

bandã1 (bán-dã) sf bãndzã (bắn-dzã) – multimi di oaminj (ficiori, prãvdzã, pulj, etc.) tsi s-aflã tu idyiul loc shi au un idyiu scupo; buluchi, bluchi, ceatã, taifã, cãlãbãlãchi, gloatã, tãbãbii, surii, suro, gamã, tavabii, tavambii, chindrã, jurdunã, etc.
{ro: bandă, mulţime}
{fr: bande, troupe}
{en: band, throng, gang (of thieves)}
ex: videai bãndzã, bãndzã (gãrdelj) di pulj; sh-a rumãnjlor njicã-i banda (ceata, tãbãbia); cãti cãrvãnj s-eara nãinti di bandã (ceatã), bandã (stog) li-alãsa pri tuti nãpoi; tricu nã bandã (buluchi, ceatã) di gionj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

buluchi/buluche

buluchi/buluche (bu-lú-chi) sf buluchi (bu-lúchĭ) – multimi di lucri (prãvdzã, planti, etc.) tsi s-aflã deadun tu idyiul loc; bluchi, ceatã, bandã, taifã, cãlãbãlãchi, gloatã, surii, suro, multimi, multeami, multeatsã, multsãmi, flumin, nãfamã, lumi, lao, plitizmo, plod, popul, pupul, gamã, tavabii, tavambii, tãbãbii, tubãbii, chindrã, jurdunã, etc.
{ro: grup, ceată}
{fr: groupe, troupeau, harde}
{en: group, herd, flock}
ex: pascu buluchi di tserghi; buluchi (gãrdelj) di pulj azboairã prisupra-a noastrã; unã buluchi di feati yinea calea sh-cãnta; mari buluchi (multimi di oaminj) s-avea adunatã misuhori; eara buluchi tuti (tuti eara bolcu)

§ bluchi/bluche (blú-chi) sf bluchi (blúchĭ) – (unã cu buluchi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãlãbãlãchi/cãlãbãlãche

cãlãbãlãchi/cãlãbãlãche (cã-lã-bã-lắ-chi) sf cãlãbãlãchi (cã-lã-bã-lắchi) –
1: lucrili di casã sh-di cati dzuã (multi di eali adunati stog sh-fãrã aradã) tsi li poartã omlu cu el cãndu s-mutã dit unã casã tu altã; lucrili tsi li poartã omlu tu baulã (sfinduchi, validzã, etc.) cãndu s-dutsi iuva cali; pleacicã, catrafusi, cãrcãndã, cãrãndii, sartsinã, furtii;
2: adunãturã di oaminj (prãvdzã, cãnj, etc.) tsi s-aflã deadun tu idyul loc; multimi, flumin, nãfamã, lao, lumi, dunjai, buluchi, bluchi, ceatã, gloatã, taifã, chindrã, jurdunã, suro, etc.
{ro: calabalâc, catrafuse, bagaj, nulţime}
{fr: bagages, foule}
{en: baggage, crowd}
ex: cãlãbãlãchi (multimi) di oaminj adunats tu misuhori; eara mari cãlãbãlãchi (multimi di oaminj) la cireap; iu s-dutsi cãlãbãlãchea (lumea)?

§ cãlãbãlãc (cã-lã-bã-lắcŭ) sm pl(?) – (unã cu cãlãbãlãchi)
ex: du-nj cãlãbãlãclu (lucrili, baula) la hani

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ceatã

ceatã (cĭá-tã) sf ceti/cete (cĭé-ti) – adunãturã (multimi) di oaminj (prãvdzã, cãnj, etc.) tsi s-aflã tu idyiul loc sh-au un idyiu scupo; buluchi, bluchi, bandã, taifã, cãlãbãlãchi, gloatã, surii, suro, mul-timi, multeami, multeatsã, multsãmi, flumin, nãfamã, lumi, lao, plitizmo, plod, popul, pupul, gamã, tavabii, tavambii, tãbãbii, tubãbii, chindrã, jurdunã, etc.
{ro: bandă, grup, ceată}
{fr: bande, groupe, troupeau, harde}
{en: band, group, herd, flock}
ex: ceatã (multimi) mari di oaminj s-avea adunatã n pãzari; ceatã (bandã, taifã) di furi; vidzurã cetili (bluchili) di cãnj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chendic

chendic (chĭén-dicŭ) sn chenditsi/chenditse (chĭén-di-tsi) – lãnã di-aradã, tsi-alicheashti, ascurã sh-cu perlu shcurtu; chiondic, lãnã
{ro: lână ordinară}
{fr: laine à poils court, rude et poissée, gluante; laine ordinaire qu’on ne peut pas carder avec les mains}
{en: ordinary wool}

§ chiondic (chĭón-dicŭ) sn chionditsi/chionditse (chĭón-di-tsi) – (unã cu chendic)
ex: lãna s-featsi chiondic (ca lãnã tsi-alicheashti)

§ chindicos (chin-di-cósŭ) adg chindicoasã (chin-di-cŭá-sã), chindicosh (chin-di-cóshĭ), chindicoasi/chindicoase (chin-di-cŭá-si) – (lãnã bãtutã, peri, lucru) tsi easti unsuros shi alicheashti ca chendiclu
{ro: (soios) ca lâna ordinară}
{fr: (gluant) comme la laine ordinaire}
{en: (greasy, sticky) like the ordinary wool}
ex: percea chindicoasã (murdarã, ncãrshiljatã sh-tsi-alichea ca chendiclu); uvreu cu barba chindicoasã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chindrã

chindrã (chín-drã) sf chindri/chindre (chín-dri) – adunãturã mari di oaminj (prãvdzã, cãnj, etc.) tsi s-aflã deadun tu idyiul loc; multimi di oaminj dit unã parataxi di numtã; buluchi, bluchi, ceatã, bandã, taifã, cãlãbãlãchi, gloatã, surii, suro, multimi, multeami, multeatsã, multsãmi, flumin, nãfamã, lumi, lao, plitizmo, plod, popul, pupul, gamã, tavabii, tavambii, tãbãbii, tubãbii, jurdunã, etc.
{ro: mulţime}
{fr: foule, multitude}
{en: crowd, multitude}
ex: tsi nchisi nã chindrã (parataxi di numtã) mari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cundilj

cundilj (cun-díljĭŭ) sn cundilji/cundilje (cun-dí-lji) –
1: hãlati suptsãri shi lungã cu cari si ngrãpseashti (pi-acoalã, di-aradã, pri pinatsi, tu sculiili dit chirolu-atsel veclju);
2: hãlati suptsãri shi lungã tsi ari un suro di peri tu-un capit, cu cari s-zugrãpseashti cu bueauã un lucru (acoalã, pãndzã, lemnu, fatsa, ocljilj, etc.); peanã, apeanã; (fig: cundilj = (i) scriari; (ii) cundiljauã, ipugrãfii)
{ro: condei, creion, pensulă}
{fr: plume à écrire, pinceau}
{en: pen, paint brush}
ex: njic escu, drac escu, tutã lumea u zburãscu (angucitoari: cundiljlu); mut escu, nu grescu, cu tutã lumea zburãscu (angucitoari: cundiljlu); cãnd fet io, trei mi tsãn, sh-puljlj-a mei nãpoi nj-armãn (angucitoari: cundiljlu cu gramatili); cum nu s-aspuni cu cundiljlu; nveasta-lj scumpã shi mushatã, cu cundiljlu canda-adratã; nu-i cundiljlu-a lui (fig: ipugrãfia-a lui); ari bun cundilj (fig: scriari); ari cundilj (fig: scriari) mushat; nj-tricui cundiljlu (fig: ipugrãfia)

§ cundiljauã (cun-di-ljĭá-ŭã) sf cundiljei (cun-di-lĭéĭ) – numa-a omlui scriatã cu mãna-a lui tu-unã carti ca semnu cã-atseali aspusi tu carti suntu scriati (aspusi, pricunuscuti, shtiuti cã suntu) dealihea di el; cundilj, ipugrãfii
{ro: iscălitură}
{fr: signature}
{en: signature}
ex: nj-bãgai cundiljaua (ipugrãfia)

§ cundiljedz (cun-di-ljĭédzŭ) vb I cundiljai (cun-di-ljĭáĭ), cundiljam (cun-di-ljĭámŭ), cundiljatã (cun-di-ljĭá-tã), cundiljari/cundiljare (cun-di-ljĭá-ri) – ngrãpsescu i zugrãpsescu cu cundiljlu; dau cu cundiljlu; stulsescu, cundiljisescu, cundiljusescu
{ro: încondeia, desena}
{fr: dessiner un trait, consigner}
{en: draw (sketch or paint) with a pen (brush)}
ex: cundiljai (zugrãfsii) tutã frãndza aestã

§ cundiljat (cun-di-ljĭátŭ) adg cundiljatã (cun-di-ljĭá-tã), cundiljats (cun-di-ljĭátsĭ), cundiljati/cundiljate (cun-di-ljĭá-ti) – tsi easti ngrãpsit i zugrãpsit cu cundiljlu; tsi easti dat cu cundiljlu; stulsit, cundiljisit, cundiljusit;
(expr:
1: (ficior, featã) cundiljatã = (ficior, featã) gioni, livendu, mushat, etc. canda easti zugrãfsit;
2: dzeana cundiljatã = buisitã, scriatã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn