DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

misurã2

misurã2 (mi-sú-rã) sf misuri/misure (mi-sú-ri) shi misuri (mi-súrĭ) – soi di pheat arucutos (cu mãrdzinjli niheam sculati sh-cu fundul ãndreptu) dit cari mãcã oaminjlji la measã, di-aradã di fãrfuriu (ma poati s-hibã adrat sh-di yilii, lemnu, etc.); misur, piat, pheat, blid, sãhan, sãhani, san, cãtsin, cãtsãn, cãtsãnã, cãtson, cinac, cinacã, cinachi, talir, tãljur, tas, tasi, tanir, tanirã, tãnir, gãvanã, cingu
{ro: farfurie}
{fr: assiette}
{en: dinner plate}
ex: umpli-nj misura (pheatlu); unã misurã (un pheat) di fãrinã; cari lja misuri, oali!; tuti misurli (pheatili) nu fac trã ciurbã

§ misur2 (mi-súrŭ) sn misuri/misure (mi-sú-ri) – (unã cu misurã2)
ex: un misur (pheat) mplin cu poami

§ misurici (mi-su-rícĭŭ) sn misurici/misurice (mi-su-rí-ci) – misur njic; phitic, pheatac, tas, zarfã
{ro: farfurioară}
{fr: petite assiette}
{en: small dinner plate}
ex: mprumutã-nj un misurici (phitic) di misur (cãlãmbuchi)

§ misurar (mi-su-rárŭ) sm misurari (mi-su-rárĭ) – tsi fatsi pheati, misuri; tsi vindi misuri
{ro: care face sau vinde farfurii}
{fr: qui fai ou qui vend des assiettes}
{en: who makes or who sells dinner plates}
ex: avdzã un misurar tsi grea: cari lja misuri, oali, poaci?; tsi dzãts, misurare, dai misuri cu petali di porcu?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

soari/soare

soari/soare (sŭá-ri) sm sori (sórĭ) – lucrul tsi s-aflã n tser deavãr-liga di cari s-anvãrteashti loclu unãoarã pri an (tsi lunjineadzã shi ngãldzashti dzua, dupã tsi da tahina sh-pãnã seara cãndu ascapitã);
(expr:
1: soari cu dintsã = (i) soarili tu-unã dzuã arcuroasã; (ii) avut scljinciu;
2: soarli a mortsãlor = (i) ascãpitata-a soarilui [adutsem aminti cã laolu pistipseashti cã suflitli a mortsãlor s-duc tu loclu iu ascapitã soarili]; (ii) zbor tsi s-dzãtsi cãndu un aush va si s-aspunã cã easti ninga tinir;
3: easti (mushat, albu) ca soari = easti multu mushat, albu, cum nu-ari altu tu lumi;
4: l-mutream ca soari = lu-aveam ca un lucru di cari aveam mari ananghi;
5: l-vidzui soarli cama ninti di tini = shtiu ma multi, cã hiu cama-aush di tini;
6: va mi scoatã dit soari s-mi bagã tu-aumbrã shi dit aumbrã tu soari? = zbor tsi s-dzãtsi cãndu un ari angãtan di cariva, di la cari nu s-ashteaptã s-veadã nitsiunã hãiri;
7: ti-alas tu soari = ti-alas singur, nu va fats prucuchii;
8: ti bag tu soari = ti bag tu loc bun iu va hii hãrios;
9: mi lja (ardi, aricheashti) soarili = nj-s-arushashti (nji s-ardi) chealea cã stau multu la soari;
10: (easti dip) cãtrã soari = easti scãdzut, trã plãndzeari, tu-unã halã greauã;
11: l-teasirã (l-ved, easti) cãtrã soari = muri, lji ncljisi ocljilj [adutsem aminti cã adetea easti, ca s-lu tindã mortul cu caplu cãtrã partea di cãtã iu da soarili];
12: (fug, mi duc) dupã soari = (mi duc) multu diparti, aclo di iu nu s-toarnã vãrnu, iu nu poati s-mi aflã vãr;
13: iu nu intrã soari, intrã yeatru = soarli easti bun trã sãnãtatea-a omlui sh-tr-atsea, tu horli armãneshti, casili auntu anãltsati tu surin, cãtrã soari;
14: easti cu pãntica la soari = easti agiun shi ftoh; easti dispuljat, recicaman, pãrtãlos, poartã mash stranji arupti; etc.)
{ro: soare}
{fr: soleil}
{en: sun}
ex: dauã s-duc shi dauã sta, dauã giudicatã nu-au (angucitoari: soarili sh-luna); suntu doi frats, s-avinã, s-avinã, shi nu pot si s-adunã (angucitoari: soarili sh-luna); va mi scoatã dit ploai, s-mi bagã tu soari?; dupã ploai, shi soari; soarili da sh-nãinti ca s-cãntã cucotlu; trã tuts da soarili unã; soarili trã tuts da; cãt veadi albul soari; nidatã soarili (ninti ca s-da soarili, neapiritã); shi soarli tsi-i soari, nu poati s-li ncãldzascã tuti; soarli-i soari shi nu ncãldzashti tutã lumea; cãt i soarili di mari, nu poati s-li ncãldzascã tuti; nu s-ascundi soarli cu mutafea; ficiuric mushat ca soari
(expr: multu mushat, cum nu-ari altu); treilji ficiori, ca trei sori
(expr: mushats ca sori); ta s-nã fats nauã ficiori, ca lutseafiri shi ca sori

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sorã

sorã (só-rã) sf surãri (su-rắrĭ) – muljari (featã) tsi ari idyilj pãrintsã (pãrinti) cu-atsel (atsea) di cari easti zborlu, mascur i feaminã; sor, suricã
{ro: soră}
{fr: soeur}
{en: sister}
ex: tsi-s dauã surãri tsi nu pot si s-veadã? (angucitoari: dzua shi noaptea); nj-easti sorã feata-aestã; sorã-sa va si s-mãritã; sh-lo sorã-sa cali di gushi; eara nãoarã un frati cu-unã sorã; s-dutsea la alantã sorã di-lj frimita pãni; unã dzuã ãlj dzãsi a sorã-sai, ca sã-sh spealã mãnjli; aestã dulã eara a atsiljei sorã ma mari; s-dusi di lo trã nveastã sh-sora-atsea di mesi; sora ma njica dishcljisi udãlu; s-u-ai angãtan shi s-vã vrets ca doauã surãri; sh-aistor doauã surãri li-avea datã cãti nã dulã; s-minduea acasã la pãrintsã, la frats, la surãri; dauãli surãri ma mãri, nitsi grai nu scutea

§ sor2 (sórŭ) sf surãri (su-rắrĭ) – (unã cu sorã)
ex: sor-sa shidea plãmtã sh-lãitã; cãndu zbura cu sor-sa-atsea ma njica; featsi cum ãlj dzãsi sor-sa; va yinã sor-mea s-nj-u la; aspuni-nj calea tsi dutsi la sor-ta ma njicã; tu loc di frati sh-sor; mult duruta-lj sor; s-ti duts la marea-nj sor; o, lai sor!; doauã surãri ma njits; sh-avea sh-unã lai sor; suntu cusurinj veri, tãtãnjlji sor cu frati

§ suricã (su-rí-cã) sf suritsi/suritse (su-rí-tsi) – sorã ma njicã; surãritsã
{ro: surioară}
{fr: petite soeur, chère soeur}
{en: little sister, dear sister}
ex: trã bun, suricã, trã bun, ma ndreadzi-ti ma-agonja; sorã-suricã, ndreadzi-ti di fugã; dorlu trã tini mi-adusi, surica-a mea; nu mi-aspar, suricã, unã sutã s-hibã, dzãsi fratili

§ surãritsã (su-rã-rí-tsã) sf surãritsi/surãritse (su-rã-rí-tsi) – (unã cu suricã)
ex: tsintsi surãritsã tu-unã ghiurdinitsã, s-avinã, tut s-avinã shi nu pot sã s-agiungã (angucitoari: cãrlidzli di mpiltiri); trei surãritsã tu-unã cãmishitsã (angucitoari: pirustia n pirã); tsintsi surãritsã, tu-unã cãmishitsã aclo s-avinã, tra si s-acatsã (angu-citoari: atsili di mpiltiri)

§ suratã (su-rá-tã) sf surati/surate (su-rá-ti) – oaspitã (soatsã) multu bunã (tsi unã muljari u-ari dip ca unã sorã); numã cu cari sh-grescu unã cu-alantã dauã soatsi buni sh-nidispãrtsãti; featã tinirã tsi fatsi sutsatã a nveastãljei nauã la numtã; soatsã, oaspitã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn