DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

avin

avin (a-vínŭ) (mi) vb I avinai (a-vi-náĭ), avinam (a-vi-námŭ), avinatã (a-vi-ná-tã), avinari/avinare (a-vi-ná-ri) – alag dupã agru-prãvdzã i agru-pulj tra s-lj-acats tu pãyidã (batsã, lats, princã, etc.) i s-lji vatãm cu tufechea (cu arcul, cu duxarlu); mi duc s-fac chiniyi; alag dupã cariva shi voi s-lu-acats; alag dupã cariva tra s-ved tsi fatsi, lu spiunedz; lu-agunescu (l-surghiunipsescu) pri cariva tra s-fugã dit un loc; lj-pingu (lj-anãngãsãescu) caljlji s-alagã ma-agonja; vinedz, anãngãsãescu, anãngãsescu, pingu, agunescu, azgunescu, aznjescu, agunjisescu, surghiunipsescu, etc.;
(expr:
1: nj-avin lucrul, huzmetea = (i) nj-ved di lucrul a meu, nu mi-ameastic tu lucruli-a altor; (ii) nj-mutrescu ghini lucrul tra s-fac hãiri, s-fac prucuchii;
2: mi-avinã sãndzili = voi s-mi-arãzgãnsescu; voi s-nji scot ahtea pri cariva; voi s-lj-u plãtescu ti-arãulu tsi-nj featsi)
{ro: vâna, goni, alerga după, urmări}
{fr: chasser, pourchasser, courir après, poursuivre}
{en: hunt, run after, chase}
ex: tsintsi surãritsã tu-unã ghiurdinitsã, s-avinã, tut s-avinã shi nu pot sã s-agiungã (angucitoari: cãrlidzli di mpãltiri); el avinã ljepuri; lu-avinai (lu-agunii) dit loclu-a nostru; lu-avinai (mi tsãnui, imnai dupã el) doauã ori di chiro; trei stãmãnj axiti avinam tu curii; adusirã ascherea s-avinã (s-aguneascã, s-lj-acatsã, s-lji vatãmã) furlji; lu-avinarã (alãgarã dupã el) trei mesh noapti sh-dzuã shi nu puturã s-lu-acatsã; ea avinã-l (du-ti dupã el, shpiuneadzã-l) shi vedz tsi fatsi; luplu nu s-avinã lishor; lu-avinã (alagã s-lu-acatsã) furlji; chiragilu avinã (lj-agunjiseashti, lj-anãngãsãeashti) caljlji; s-avinã (s-agunjiseascã) cama multu; avinam ma nyii; tsi zori ti-avinã?

§ avinedz (a-vi-nédzŭ) (mi) vb I avinai (a-vi-náĭ), avinam (a-vi-námŭ), avinatã (a-vi-ná-tã), avinari/avinare (a-vi-ná-ri) – (unã cu avin)

§ avinat (a-vi-nátŭ) adg avinatã (a-vi-ná-tã), avinats (a-vi-nátsĭ), avina-ti/avinate (a-vi-ná-ti) – (agru-pravda) tsi easti cãftatã tra s-hibã vãtãmatã tu-unã chiniyi; tsi easti acãtsat i vãtãmat tu chiniyi; atsel dupã cari alagã cariva tra s-lu-acatsã i s-lu shpiuneadzã; tsi easti agunit dit un loc; tsi easti anãngãsãit (pimtu) s-alagã ma-agonja; vinat, anãngãsãit, anãngãsit, pimtu, agunit, azgunit, aznjit, etc.
{ro: vânat, gonit, urmărit}
{fr: chassé, pourchassé, poursuivi}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pundii/pundie

pundii/pundie (pun-dí-i) sf pundii (pun-díĭ) – locuri goali iu nu creashti aproapea tsiva (icã dip tsiva, multi ori acupiriti mash cu-arinã) di itia cã nu da ploai; singuramea tu cari s-aflã atsel tsi caftã s-bãneadzã singur, diparti sh-ahoryea di-alantã lumi; irnjii, urnjii, irnjiu, erimii, pustilii, pustiliu, chiritã; singureatsã, singurami, singuritati;
(expr: du-ti tu pundii! =du-ti la drats!)
{ro: pustiu}
{fr: désert}
{en: desert}
ex: tu pundii (irnjii, singureatsã) s-ti ved; va s-mi duc tru pundii (irnjii); s-ducã tu pundii
(expr: s-ducã la drats), s-nu-l ved tru oclji; aclo i mash noapti sh-pundii (pustilii); pitrundi noaptea tu pundii; ngrupat ca tru pundii

§ pondu (pón-du) adg pondã (pón-dã), pondzã (pón-dzã), pondi/ponde (pón-di) – tsi ari tuti hãrili a unei pundii (pustilii, irnjii, etc.); tsi easti singur sh-caftã s-bãneadzã diparti di lumi; pundiu, ermu, erim, pustu, axolit, singur, shuncru, cob, manoleac, munolcu; (fig: pondu = nvirinat, blãstimat, etc.)
{ro: solitar}
{fr: solitaire, désert, triste, maudit}
{en: solitary, desert, sad, damned, cursed}
ex: armash pondu (singur); casili n hoarã armasirã pondi (singuri, apãrãtsiti) sh-ermi; s-mi vedz cum armash ermã, cum armash pondã (singurã, apãrãtsitã di lumi); lj-armasirã pondi (ca tu irnjii) pãputsãli tsi tsã li-acumpãrai ti Crãciun; tãsh tu ponda di nã vali; nj-easti dultsi laea pondã (erma) di banã; cãsherli plãngu pondi (singuri, ermi) cã fug tu-arniu cupiili; aurlã pondul (pustul) di cãni; nu-avdzã pondzãlj di cucots?; tu pondili (irnjitili) ljanuri; pondi suntu xeanili; tsi s-caftsã shi tsi s-adari tu pondili di xeani?; cãnticlu atsel pondul (fig: jilos, nvirinat); scoasi un pondu (fig: blãstimat) cutsut; ponda-lj (fig: blãstimata-lj) di tihi lu-avina shi nu-lj dãdea banã; pri-iu va s-intrã ponda di moarti, tra s-lu-aflã?; ditu ponda (fig: blãstimata) di zundani, scoati-nj om, tsi-i ca fidani; lj-astalji calea un pondu (fig: blãstimat) di-arap; cu aestã ascãpã vulpea di pondul (fig: blãstimatlu) di lup; ea sh-ea tsi pat di un pondu di pulj; nu hãrsii nits di ponda (fig: blãstimata) di nipãrtica aestã; ponda (fig: blãstimata) di neaveari u featsi s-lu lja di bãrbat; iu-lj mãcã pondzãlj yernji; iu tu pondu
(expr: iu la drats) ti duts?

§ pundiu (pun-díŭ) adg pundii/pundie (pun-dí-i), pundii (pun-díĭ), pundii (pun-díĭ) – (unã cu pondu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

suryiuni/suryiune

suryiuni/suryiune (sur-yĭú-ni) sf suryiunj (sur-yĭúnjĭ) – aguni-rea-a unui om dit locurli iu s-ari faptã sh-iu bãneadzã di-aradã; loclu iu s-dutsi di bãneadzã omlu tsi easti agunit dit locurli-a lui; catastisea tu cari s-aflã omlu tsi easti agunit dit locurli-a lui; fudzirea tsi sh-u fatsi omlu singur dit locurli-a lui tra si s-ducã shi s-bãneadzã ma ghini tu alti locuri (xeani); nsurghiuni, surghiuni, surguni, surgumi, siurghiuni, ixurii, exurii
{ro: exil, surghiun}
{fr: exil}
{en: exile}

§ suryiunipsescu (sur-yĭu-nip-sés-cu) (mi) vb IV suryiunipsii (sur-yĭu-nip-síĭ), suryiunipseam (sur-yĭu-nip-seámŭ), suryiunipsitã (sur-yĭu-nip-sí-tã), suryiunipsiri/suryiunip-sire (sur-yĭu-nip-sí-ri) – pitrec (l-fac s-fugã) suryiuni pi cariva; agunescu pri cariva s-fugã dit locurli iu bãneadzã; fug dit locurli iu mi-am faptã (iu bãnedz) tra s-mi duc tu alti locuri (xeani), cã hiu agunit, i cã voi si-nj trec unã banã ma bunã; surghiunipsescu, surgunipsescu, siurghiunescu, surghiunescu, nsurghiunescu
{ro: (se) surghiuni, (se) exila, expulza}
{fr: (s’)exiler, (s’)expulser}
{en: exile, expel}

§ suryiunipsit (sur-yĭu-nip-sítŭ) adg suryiunipsitã (sur-yĭu-nip-sí-tã), suryiunipsits (sur-yĭu-nip-sítsĭ), suryiunipsi-ti/suryiunipsite (sur-yĭu-nip-sí-ti) – tsi easti agunit dit locurli iu bãneadzã tra si s-ducã tu alti locuri; tsi easti vgat dit locurli iu s-ari faptã sh-bãneadzã (ti-unã banã ma bunã aljurea); surghiunipsit, surgunipsit, siurghiunit, surghiunit, nsurghiunit
{ro: (se) surghiuni, (se) exila, expulza}
{fr: (s’)exiler, (s’)expulser}
{en: exile, expel}

§ suryiunipsiri/suryiunipsire (sur-yĭu-nip-sí-ri) sf suryiunipsiri (sur-yĭu-nip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti suryiunipsit; surghiunipsiri, surgunipsiri, siurghiuniri, surghiuniri, nsurghiuniri
{ro: (se) surghiuni, (se) exila, expulza}
{fr: (s’)exiler, (s’)expulser}
{en: exile, expel}

§ surghiuni/sur-ghiune (sur-ghĭú-ni) sf surghiunj (sur-ghĭúnjĭ) – (unã cu suryiuni)
ex: lu featsirã surghiuni ti dzatsi anj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

xen

xen (csénŭ) sm, sf, adg xeanã (cseá-nã), xenj (csénjĭ), xeani/xeane (cseá-ni) – om tsi yini dit altu crat (i altu loc) di-atsel iu bãneadzã cariva; om tsi easti di-unã altã mileti dicãt atsea dit cari easti cariva; (lucri, prãvdzã, etc.) tsi suntu a unui alt om (nu a noastri); axen, pataxen, xinãtor, axinãtor, xinit, cãsen, strin, striin
(expr:
1: mãcã pãni xeanã = lucreadzã ca huzmichear;
2: fatsi pãzari xeanã = easti lishor s-facã isapea-a altui;
3: s-nu-l veadã yinlu tu mãnj xeani = (om tsi) sta tut chirolu mbitat)
{ro: străin}
{fr: étranger, qui appartient à quelqu’un d’autre}
{en: foreigner, foreign, which belongs to somebody else}
ex: vidzu om xen; grãdina easti xeanã (a altui om), nu-i a mea; cari, xen (tsi nu easti a lui) cal ãncalicã, n cali discalicã; s-bat caljlji tu pljamitsã xeanã (tsi nu easti a lor, iu nu sta di-aradã); azgunea cucotlu atsel xenlu (tsi nu easti a tãu); aspuni-ts dorlu la omlu-a tãu, sh-nu ti dã a xenlui; lucru xen (a altui), nu tsãni cãldurã; tu mãcari xeanã (tsi nu easti a ta, tsi nu u mãts tini), nu-arucã piper; pãnã s-nu mãts pãni xeanã
(expr: pãnã nu lucredz ca huzmichear), nu-agiundzi domnu vãrãoarã

§ axen (ac-sénŭ) sm, sf, adg axeanã (ac-seá-nã), axenj (ac-sénjĭ), axeani/axeane (ac-seá-ni) – (unã cu xen)
ex: om axen; u mãncarã huzmichearlji shi axenjlji; ca axenlu tsi s-veadi aproapi di hoarã-lj; axenlu ti scarchinã iu nu ti mãcã

§ cãsen (cã-sénŭ) sm, sf, adg cãseanã (cã-seá-nã), cãsenj (cã-sénjĭ), cãseani/cãseane (cã-seá-ni) – (unã cu xen)
ex: cãtse nu saidiseats cãsenlu (nu-l dats di mãnear xenlu)?

§ pataxen (pa-tac-sénŭ) adg pataxeanã (pa-tac-seá-nã), pataxenj (pa-tac-sénjĭ), pataxeani/pataxeane (pa-tac-seá-ni) – tsi easti dip xen
{ro: total străin}
{fr: complètement étranger}
{en: completely foreign}
ex: ca un xen, pataxen, u minteashti hoara; cu-unã limbã axeanã, pataxeanã

§ xeanã (cseá-nã) sf xea-ni/xeane (cseá-ni) – stat tsi s-aflã naparti di sinurli-a statlui iu s-amintã sh-bãnã cariva; locuri diparti di-atseali iu s-amintã sh-criscu cariva (largu di soi sh-fumealji); bana tu locuri dipãrtati namisa di xenj; lucru i hiintsã tsi nu easti-a atsilui tsi zburashti; axeanã, xinãtati, xinitii, xinitilji, strinãtati, curbeti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn