|
|
surghits
surghits (sur-ghítsŭ) sn surghitsã (sur-ghí-tsã) –
1: dipãrtarea tsi s-acatsã cu doauãli bratsã teasi dit-unã parti tu-alantã (di la dzeaditili-a unui la-atseali a alãntui brats);
2: furtia tsi poati si s-tsãnã cu un i dauãli bratsã; brats; brãtsat, brãtsatã, bãrtsat; bãltsatã
{ro: distanţa dela degetele unui braţ la degetele celuilalt, când braţele sunt întinse în direcţie opusă; braţ}
{fr: êtendue des deux bras; brassée}
{en: distance between de fingers of one hand to the fingers of the other when the arms are stretched in the opposite direction; armful}
ex: cati ficior s-dutsea la shcoalã cu cãti un surghits di leamni sumsoarã
brats
brats (brátsŭ) sn bratsã (brá-tsã) –
1: mãdularlu-a omlui tsi nchiseashti di la mãnã shi s-dutsi pãnã la umir;
2: furtia tsi poati si s-tsãnã cu un i dauãli aesti mãdulari (bratsã); brãtsat, brãtsatã, bãrtsat, bãltsat;
3: misurã veaclji ca pihea i cotlu (lungã ca di la cot pãnã la mãnã i pãnã la mithca-a dzeadzitilor);
(expr: lu-aprochi cu bratsãli dishcljisi = lu-aprochi cu tutã vrearea, cu inima dishcljisã)
{ro: braţ, cot}
{fr: bras, brassée, coudée}
{en: arm, armful, cubit}
ex: mi doari bratslu; omlu ari doauã bratsã; el lucreadzã cu bratsãli; tsi s-facã mãratlu cu doauã bratsã mash; uhtarea bratslu-nj leagã; dã-nj un brats (furtii) di leamni; doauã bratsã (doauã misuri di brats di la cot la dzeadziti) di pãndzã; un brats (unã misurã) di scutic
§ bratseta (bra-tsé-ta) adv – s-dzãtsi cãndu omlu imnã “di brats” cu cariva; di brats, brats la brats
{ro: la braţ}
{fr: à bras}
{en: holding one’s arm}
ex: noi u-avem tr-arshini s-ljai nveasta bratseta (di brats) shi s-ti priimnji
§ brãtsat (brã-tsátŭ) sn brãtsati/brãtsate (brã-tsá-ti) –
1: dipãrtarea tsi s-acatsã cu doauãli bratsã teasi dit-unã parti tu-alantã (di la dzeaditili-a unui brats la-atseali a alãntui);
2: furtia tsi poati si s-tsãnã cu un i dauãli bratsã; brats; bãrtsat; brãtsatã, bãltsatã; surghits
{ro: distanţa dela degetele unui braţ la degetele celuilalt, când braţele sunt întinse în direcţie opusă; braţ}
{fr: êtendue des deux bras; brassée}
{en: distance between de fingers of one hand to the fingers of the other when the arms are stretched in the opposite direction; armful}
ex: deadi soarli trei brãtsati; un brãtsat di leamni (leamni purtati cu dauã bratsi); bãgai tu pãhnii doauã brãtsati di earbã; misurai un brãtsat di pãndzã
§ brãtsatã (brã-tsá-tã) sf brãtsati/brãtsate (brã-tsá-ti) – (unã cu brãtsat)
§ bãrtsat1 (bãr-tsátŭ) sn bãrtsati/bãrtsate (bãr-tsá-ti) – (unã cu brãtsat)
ex: tradzi funea dauã bãrtsati; noauãdzãtsi-noauã di bãrtsati vrea s-lu hidzearim tu loc
furnu
furnu (fúr-nu) sn furnuri (fúr-nurĭ) – loc ãncljis iu s-fatsi foc trã cutseari pãni, carni, pãtãts, etc. (cãtivãrãoarã di chirimidã i chetri nafoarã tu ubor, ma multili ori ãn casã deadun cu soba di fãtseari mãcãri); fur, furnã, cireap, cirap, cileap, cuptor, cuftor, cãftor, shporet, cãminji
{ro: cuptor}
{fr: four}
{en: oven}
ex: un lai buval, buciunj arucuteashti (angucitoari: furnul); un arap cu gura dishcljisã (angucitoari: furnul); surghits voaha di la furnuri; ashtiptai la furnu pãnã si s-coacã
§ furnãgi (fur-nã-gí) sm furnãgeadz (fur-nã-gĭádzĭ) – atsel tsi tsãni un cireap; atsel tsi coatsi pãni shi alti lucri tu furnu; furnigi, furnuciu, ciripar, cilipar, pãnar, psumã
{ro: brutar}
{fr: boulanger}
{en: baker}
§ furnigi (fur-ni-gí) sm furnigeadz (fur-ni-gĭádzĭ) – (unã cu furnãgi)
§ furnuciu (fur-nu-cíŭ) sm furnucii (fur-nu-cíĭ) – (unã cu furnãgi)
§ furnar (fur-nárŭ) sm, sf, adg furnarã (fur-ná-rã), furnari (fur-nárĭ), furnari/furnare (fur-ná-ri) – (unã cu furnãgi)
ex: furnara nu deadi nica cu agoyi furnul
§ fur4 (fúrŭ) sn fururi (fú-rurĭ) – (unã cu furnu)
ex: furlu (cireaplu) nu easti ninga ghini arsu; li dush tuti siniili la fur (cireap); dush pãnea la fur; apreasi furlu di tahina
§ furnã1 (fúr-nã) sf furni/furne (fúr-ni) – (unã cu furnu)
ex: si zburã la unã furnã ta s-poartã apã cu talarlu; alãgã sh-aflã hiljlu di domnu-mari, cari purta apã la unã furnã
§ furnã2 (fur-nắ) sm furnadz (fur-nádzĭ) – (unã cu furnu)
sorbu2
sorbu2 (sór-bu) vb III, IV, II sorbshu (sórb-shĭu) shi surghii (sur-ghíĭ), surgheam (sur-ghĭámŭ) shi surbeam (sur-beámú), surghitã (sur-ghí-tã), soarbiri/soarbire (sŭár-bi-ri) shi surghiri/surghiri (sur-ghí-ri) shi surbeari/surbeare (sur-beá-ri) – trag (sug) apã (lapti, dzamã, etc.) agonja n gurã shi u-ascapit dinãoarã (multi ori cu vrondu sh-cu budzãli adunati tra s-intrã putsãn cãti putsãn); beau shi ngljit unãshunã cu limãryii; nsorbu, arufsescu;
(expr:
1: sorbu cu ocljilj = mutrescu pri cariva cu vreari sh-mirachi di canda voi s-lu sorbu, s-lu ngljit;
2: u sorbu tu cupã (filigeanã, scafã) = easti ahãntu mushatã cã-nj yini s-u sorbu tu cupã)
{ro: sorbi}
{fr: humer; avaler (d’un trait); boire}
{en: suck in (up); gulp}
ex: u surghii diunãoarã; soarghi un ou nihertu s-tsã si dishcljidã boatsea; l-surgheam dit cofili fureshti; s-bagã (lj-u intrã) cucotlu shi-l soarbi (sh-lu ngljiti); surghea din dzãri niorlji, dit lule cum fumlu-l sorghi (tradz tu plimunj); va-nj mi soarbã
(expr: ngljitã cu ocljilj) di mprostu; shi-l sorbu feati shi niveasti; eara Soarbi-Arãulu; eara mushatã lãita, s-u sorghi tu cupã
(expr: eara multu di multu mushatã); eara mushat-mushat neapcatlu, s-lu sorghi tu cupã!; easti mushatã, s-u sorghi tu filigeanã
§ surghit (sur-ghítŭ) adg surghitã (sur-ghí-tã), surghits (sur-ghítsĭ), surghi-ti/surghite (sur-ghí-ti) – (apã, lapti, dzamã, etc.) tsi easti traptã n gurã cu puteari sh-limãryii (putsãn cãti putsãn) shi ngljitatã unãshunã; arufsit
{ro: sorbit}
{fr: humé; avalé (d’un trait)}
{en: sucked in (up); gulped}
§ soarbiri/soarbire (sŭár-bi-ri) sf soarbiri(?) (sŭár-birĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva soarbi i ngljiti tsiva cu agunjii shi limãryii; surghiri, surbeari, arufsiri
{ro: acţiunea de a sorbi; sorbire}
{fr: action de humer; d’avaler (d’un trait)}
{en: action of sucking in (up); of gulping}
§ surghiri/sur-ghiri (sur-ghí-ri) sf surghiri (sur-ghírĭ) – (unã cu soarbiri)
ex: s-u sorbu amarea cu-unã surghiri (arufsiri)
§ surbeari/surbeare (sur-beá-ri) sf surberi (sur-bérĭ) – (unã cu soarbiri)