DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

sureti/surete

sureti/surete (su-ré-ti) sf surets (su-rétsĭ) – partea din fatsã a caplui di om (cu oclji, nari, gurã, etc.); vidzuta cu cari s-aspuni un lucru; asuretã, surati, fatsã, prosup, prosupã, opsi, masti, mutrã, figurã, fighiurã, fiutiurã; vidzutã
{ro: faţă, aspect, figură}
{fr: face, aspect, figure}
{en: face, aspect, figure}

§ asuretã (a-su-ré-tã) sf asurets (a-su-rétsĭ) shi asureti/asurete (a-su-ré-ti) – (unã cu sureti)

§ surati/surate (su-rá-ti) sf surãts (su-rắtsĭ) –
1: partea din fatsã a caplui di om (cu oclji, nari, gurã, etc.); vidzuta cu cari s-aspuni un lucru; asuretã, sureti, fatsã, prosup, prosupã, opsi, masti, mutrã, figurã, fighiurã, fiutiurã; vidzutã;
2: cumatã di pãndzã (mitasi, plasticã, etc.) cu cari sh-acoapirã fatsa omlu tra s-nu hibã cunuscut (sh-alasã mash loc trã oclji tra s-veadã); mutsunã, prusupidã, mascã
{ro: faţă, aspect, figură; mască}
{fr: face, aspect, figure; masque}
{en: face, aspect; mask}
ex: cu surãts (prusupidz) sh-cu alti lucri-arali

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

fatsã

fatsã (fá-tsã) sf fãts (fắtsĭ) shi fatsi/fatse (fá-tsi) –
1: partea di nãinti dit caplu-a omlui (cu oclji, nari, gurã, etc.); prosupã, asuretã, sureti, surati, opsi, masti, mutrã, figurã, fighiurã, fiutiurã; vidzutã;
2: partea (vidzuta) cu cari s-aspuni un lucru (fig:
1: fatsã = (i) ashi cum aspuni shi s-veadi fatsa-a omlui (opsea, galbinã, slabã, nidurnjitã, isihã, aspãreatã, etc.); vidzuta-a fatsãljei; hroma-a fatsãljei; (ii) cadru, futugrãfii, futugrafilji; expr:
2: Fatsa-a Loclui2 = featã multu mushatã dit pirmithili armãneshti; Dultsea-a Loclui, Mushata-a Loclui; Mushata-a Mushatilor; etc.;
3: fatsa-a unui lucru; partea din fatsã = partea di dininti, tsi s-veadi a unui lucru (nu atsea di dinãpoi);
4: fatsa-a unui lucru (a muntilui, a cãmpului, a loclui, a laclui, etc.) = partea di nafoarã tsi s-veadi a muntilui i di pisuprã tsi lu-acoapirã (a cãmpului, a loclui, a laclui, etc.);
5: urãt ca fatsa-a loclui = multu urãt, lai, ashi cum easti loclu, tsara;
6: lj-dau fatsã = lu-alas s-facã tsi va, ari izini s-facã un lucru; (hiu) cu fatsa albã, cu fatsa curatã = (hiu) curat, fãrã stepsu, nistipsit;
7: ari nã fatsã mushatã, bunã = hroma-a fatsãljei easti bunã, aspuni ghini, sãnãtos;
8: nu-ari fatsã bunã; easti loat la fatsã = hroma-a fatsãljei, opsea nu lj-easti bunã; nu s-veadi ghini, pari cãrtit, aspuni lãndzit;
9: es cu fatsa albã; es cu fatsa curatã = mi-aspun tinjisit, fãrã stepsu; nu mi fac di-arshini;
10: (hiu, am) unã fatsã lai = (hiu) un om fãrã haractir, fãrã pisti, nearushinat, nitinjisit, arãu, slab, tihilai;
11: am fatsa-aroshi; nji s-arushi fatsa = nj-easti-arshini; mi-arushinai;
12: hiu (am) fatsã groasã = nu-am dip arshini; (hiu) abrashcu, nearushinat, fãrã-arshini;
13: sh-arucã fãtsli mpadi = nu-ari dip arshini; cheari tutã-arshinea tsi u-avea;
14: fatsã di misali = pãndza cu cari s-acoapirã “fatsa” di measã cãndu si ndreadzi misalea;
15: hiu fãts, fãts (fãts-fãts) = hiu cu multi fãts, hiu ipucrit;
16: dzã-u pi/tu fatsã; dzã-u tu fatsa-a lui = dzã-u dishcljis, dzã-lj-u dishcljis tra s-u shtibã di la tini;
17: va-lj fats fatsa di carni = va-lj fats s-aibã fatsa curatã, geaba caftsã s-lu-arushinedz, s-lu fats rizili;
18: ti mãcã fatsa = ai orixi s-tsã dau unã pliscutã)
{ro: faţă}
{fr: face, visage}
{en: face}
ex: patru frats si ved ãn fatsã, shi nu pot tra si s-acatsã (angucitoari: chiushadzlji); mi-aspilai tu mãnj sh-tu fatsã; lji s-arsi fatsa (prosuplu) di soari; ari nã fatsã mushatã; ma ghini s-arushascã dicãt sã ngãlbineascã fatsa; fatsa-a muntilui (partea-lj di nafoarã tsi s-veadi, cu loclu pri cari creashti virdeatsa) eara tutã acupiritã di neauã; arucã nã fatsã di misali; al pap Mitre unã fatsã lj-fudzea, altã-lj yinea (fig: alãxea vidzuta, hroma-a fatsãljei); geamurli din hoarã aruca fãts, fãts (fig: hromi, hromi, arãdz) di lunjinã; Bacola fãts, fãts scutea (fig: sh-alãxea opsea, hroma-a fatsãljei); tu fatsã unã-ts zburashti, shi dinãpoi altã-ts crueashti; om cu doauã fãts

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

figurã1

figurã1 (fi-gú-rã) sf figuri (fi-gúrĭ) shi figuri/figure (fi-gú-ri) – vidzuta cu cari s-aspuni un lucru; partea di nãinti a caplui di om (cu oclji, nari, gurã, etc.); fighiurã, fiutiurã, fatsã, vidzutã; prosup, prosupã, asuretã, sureti, surati, opsi, masti, mutrã
{ro: figură, faţă, imagine}
{fr: figure, face, visage, image}
{en: figure, face, image}
ex: figuri (vidzuti, fãts), surãts di muljeri

§ fighiurã (fi-ghĭú-rã) sf fighiuri (fi-ghĭúrĭ) shi fighiuri/fighiure (fi-ghĭú-ri) – (unã cu figurã1)
ex: omlu cu fighiuri (fãts) sh-cu suflit

§ fiutiurã (fĭu-tĭú-rã) sf fiuturi (fĭu-túrĭ) shi fiutiuri/fiuture (fĭu-tĭú-ri) – (unã cu figurã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

prosup

prosup (pró-supŭ) sn prosupi/prosupe (pró-su-pi) – partea din nãinti dit caplu-a omlui (cu oclji, nari, gurã, etc.); vidzuta cu cari s-aspuni un lucru; prosupã, asuretã, sureti, surati, fatsã, opsi, masti, mutrã, figurã, fighiurã, fiutiurã; vidzutã;
(expr: cu tsi prosup; cum di nu ts-arushashti prosuplu = cum di nu tsã easti (cum di nu-ai) arshini)
{ro: faţă, figură}
{fr: face, visage, figure}
{en: face, figure}

§ prosupã (pró-su-pã) sf prosupi/prosupe (pró-su-pi) – (unã cu prosup)
ex: lu-agudi pisti prosupã (fatsã); cu tsi prosupã
(expr: cum di nu-ai arshini s-) caltsi tu casa-a lor; nu-lj s-arushashti prosupa
(expr: nu s-arushineadzã)

§ prusu-pidã (pru-su-pí-dhã) sf prusupidz (pru-su-pídzĭ) – cumatã di pãndzã (mitasi, plasticã, etc.) cu cari sh-acoapirã fatsa omlu tra s-nu hibã cunuscut (sh-alasã mash loc trã oclji tra s-veadã); mutsunã, mascã, surati; (fig: prusupidã = prosup, fatsã)
{ro: mască}
{fr: masque}
{en: mask}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã