DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agiun1

agiun1 (a-gĭúnŭ) vb I agiunai (a-gĭu-náĭ), agiunam (a-gĭu-námŭ), agiunatã (a-gĭu-ná-tã), agiunari/agiunare (a-gĭu-ná-ri) – stau nimãcat cã u voi (trã preasinj); stau nimãcat cã nu am mãcari cãtã-nj lipseashti; nj-easti foami shi stau nimãcat; tsãn preasinj
{ro: flămânzi, posti}
{fr: être affamé, faire maigre, jeûner}
{en: starve, fast}
ex: earna aestã vai agiunats (nu va s-avets mãcari cãtã va vã lipseascã); moashili agiunã (tsãn preasini); si-lj vedz cã tut agiunã

§ agiunedz (a-gĭu-nédzŭ) vb I agiunai (a-gĭu-náĭ), agiunam (a-gĭu-námŭ), agiunatã (a-gĭu-ná-tã), agiunari/agiunare (a-gĭu-ná-ri) – (unã cu agiun1)
ex: s-lj-alasã s-agiuneadzã (s-nu mãcã, s-armãnã agiunj); pãreasinjli a Pashtilui agiunãm (tsãnem preasinj); agiuneadzã (tsãni preasinj) cati Vinjiri

§ agiunat (a-gĭu-nátŭ) adg agiunatã (a-gĭu-ná-tã), agiunats (a-gĭu-nátsĭ), agiunati/agiunate (a-gĭu-ná-ti) – nimãcat, tsi lj-easti foami, tsi nu mãcã trã preasinj
{ro: flămânzit, postit}
{fr: affamé, qui fait maigre, jeûné}
{en: starved, fasted}

§ agiunari/agiunare (a-gĭu-ná-ri) sf agiunãri (a-gĭu-nắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu agiunã; nimãcari, aveari foami, tsãneari preasinj
{ro: acţiunea de a flămânzi, de a posti; flămânzire, postire}
{fr: action d’être affamé, de faire maigre, de jeûner}
{en: action of starving, of fasting}

§ agiun2 (a-gĭúnŭ) adg, adv agiunã (a-gĭú-nã), agiunj (a-gĭúnjĭ), agiuni/agiune (a-gĭú-ni) – nimãcat, tsi lj-easti foami, tsi nu-ari mãcatã di multu chiro;
(expr:
1: agiun, suptu di cãtush = multu di multu agiun;
2: inimã agiunã = cari easti nimãcat; nimãcari)
{ro: flămând}
{fr: affamé}
{en: starved}
ex: hiu agiun (nimãcat); di-agiun (cãndu tsã easti multã foami) mãts sh-urdzãts; agiunlu sh-cumãts nyiseadzã; sãtulu nu pistipseashti agiunlu; cum yini seara curmat sh-agiun, cu foami mari, va s-ti mãcã; agiun acasã, mãcã trei cireapuri di pãni; seara-atsea s-culcarã agiunj (nimãcats); cãdzu mpadi di inimã agiunã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

beau1

beau1 (beáŭ) vb II biui (bi-úĭ) shi bii (bíĭ), biam (bi-ĭámŭ) shi beam (beámŭ), biutã (bi-ú-tã) shi bitã (bí-tã), beari/beare (beá-ri) shi biri/bire (bí-ri) – fac s-treacã apã (cafei, yin, dzamã, etc.) prit gurã sh-prit gãrgãlan pãnã tu stumahi; sug, sorbu, tsucuescu;
(expr:
1: beau tutumi, tsigari, ciubuchi, etc. = trag tu plumunj fumlu di la tutumea tsi ardi tu tsigari, etc.;
2: beau = (i) beau yin i arãchii; (ii) fac ziafeti, uspets;
3: beau yitrii = ljau unã yitrii, u ngljit, cã escu lãndzit;
4: (loclu) bea = sudzi, tucheashti, mãcã, hunipseashti, etc.;
5: mi bea di yiu (un cãni, etc.) = mi dinjicã, dizvoacã, arupi, afãnseashti, etc.;
6: nj-beau sãndzili (di fricã) = lãhtãrsescu multu;
7: loclu bea apã = apa intrã tu loc, u sudzi loclu;
8: beau lãcrinj, nu apã = pat lucri greali, nipãtsãtili;
9: nã bea loclu = murim, nã hunipseashti loclu dupã moarti)
{ro: bea; suge}
{fr: boire; sucer}
{en: drink; suck}
ex: biui multu yin; beau unã scafã di yin; ma s-nu beau easti cama ghini; ploaea u biu
(expr: u supsi) loclu; lãcrinj bim (bium), nu apã
(expr: pãtsãm sh-trapsim multi); alãsãm caljlji s-bea apã; sh-noi va nã bea loclu
(expr: va murim, va nã hunipseascã, va nã tucheascã loclu); vrea mi bea
(expr: mi-arupã, mi dinjicã) cãnjlji; s-aurnji s-lu bea
(expr: dinjicã, dizvoacã) di yiu; sãndzili tut shi-l biu di fricã
(expr: lãhtãrsi multu); cara s-nu-ts bea sãndzili!
(expr: cara s-nu-ts hibã fricã, s-nu lãhtãrseshti); sh-bea ciubuchea cu arihati; noi nu bem (nu trãdzem) tsigarã

§ biut (bi-útŭ) adg biutã (bi-ú-tã), biuts (bi-útsĭ), biuti/biute (bi-ú-ti) – (apa, cafelu, yinlu, etc.) tsi easti tricut prit gurã shi gãrgãlan pãnã tu stumahi; (omlu) tsi ari tricutã apã (cafe, yin, etc.) prit gurã shi gãrgãlan pãnã tu stumahi; suptu, surghit, tsucuit
{ro: băut, supt}
{fr: bu, sucé}
{en: drank, sucked}
ex: apa fu biutã; calu easti biut (adãpat, lj-s-ari datã apã s-bea); mini hiu biut
(expr: mbitat); vinjirã biuts
(expr: mbitats, bicrii, dzadã, etc.) di la hani; eara ca biut niheamã di primansus

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cunupi/cunupe

cunupi/cunupe (cu-nú-pi) sf cunuchi (cu-núchĭ) – ma multi turlii di insecti (yetsuri) njits, cu truplu shi cicioarili lundzi shi suptsãri, cu dauã areapiti strimti, tsi bãneadzã cu sãndzi suptu di la oaminj i prãvdzã; mushconj, tsãntsar
{ro: ţânţar}
{fr: moustique}
{en: mosquito}

§ cunupherã (cu-nup-hĭé-rã) sf cunupheri/cunuphere (cu-nup-hĭé-ri) – soi di vurzom (plasã) tsi s-bagã ca unã pãndzã pristi crivati cãndu doarmi omlu, tra s-lu apãrã di mushconj
{ro: apărătoare de ţânţari}
{fr: cousinière, moustiquaire}
{en: mosquito net}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

maramangã

maramangã (ma-ra-mán-gã) sf maramandzi (ma-ra-mán-dzi) – turlii di insecti (yets, bubulits) cu optu cicioari lundzi sh-pãnticã ntreagã (nidispãrtsãtã tu neali ca alti insecti) tsi s-hrãneashti cu sãndzili suptu di la alti insecte njits acãtsati tu-unã pãndzinã suptsãri tsãsutã di nãsã prit locuri ma-ascumti; merimangã, mirimangã, merimagã, mirumagã, pangu, paingu, paeangu
{ro: păianjen}
{fr: araignée}
{en: spider}

§ merimangã (me-ri-má-gã) sf merimãndzi (me-ri-mắndzĭ) – (unã cu maramangã)

§ mirimangã (mi-ri-mán-gã) sf mirimandzi (mi-ri-mán-dzi) – (unã cu maramangã)

§ merimagã (me-ri-má-gã) sf merimãdz (me-ri-mắdzĭ) – (unã cu maramangã)

§ mirumagã (mi-ru-má-gã) sf mirumãdz (mi-ru-mắdzĭ) – (unã cu maramangã)
ex: imna pri tini nã mirumagã (un pangu); calcã-u mirumaga cu ciciorlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

muscã

muscã (mús-cã) sf mushti/mushte (músh-ti) – multi turlii di insecti (yetsuri, rimi) njits, cu gura adratã maxus tra s-poatã s-sugã mãcarea, di cari, atsea ma cunuscuta, bãneadzã shi s-anvãrteashti deavãrliga di casa-a omlui; mushitsã, musitsã;
(expr:
1: aruc (sãrgljescu) mushti = bag zizanj, fac muzavirlãchi (munãflichi), etc.;
2: hiu ca-atsel cu musca pri cãciulã (pri nari) = mi-aduchescu cu stepsu sh-es tu migdani fãrã s-voi;
3: u-ascuchi (u cacã) musca = musca dutsi di-alasã oauã (ascuchi tu-unã mãcari cari, ma nãpoi, s-aspardzi sh-oauãli s-fac yernji, lunjidz);
4: om tsi nu calcã ni musca = om multu bun, multu ndreptu;
5: tuti mushtili nu fac njari = tuts oaminjlji nu suntu bunj;
6: s-adunã ca mushtili la njari (la cãcat) = s-adunã multsã tu-un loc tra s-veadã i s-facã tsiva;
7: acatsã mushti = nu-adarã tsiva, sh-cheari chirolu;
8: cad ca musca tu lapti = agiungu tu-un loc sh-tu oara tsi nu lipseashti, icã dzãc un zbor tsi nu lipseashti;
9: u-agudii ca musca pi cãcat = nu tihisii dip ghini;
10: di muscã u-adarã mulã = tu-alãvdari, lucrili njits li fatsi multu mãri)
{ro: muscă}
{fr: mouche}
{en: fly (insect)}
ex: ahuleashti unã areapitã di muscã shi s-fatsi muscã; mash mushtili zãzãea; lji scrii trei gramati, ta s-facã pulj, muscã shi furnicã; ãlj deadi a muscãljei nã chicutã di sãndzi; nu mi-aflat, cã mi feci muscã; va s-lu apãr di mushti cu-unã dãrmã; s-fãtsea mushtili tuti njari, vrea u mãcã ghiftsãlj cu ciubana; alghina ti dutsi la njari shi musca la cãcat

§ muscami/muscame (mus-cá-mi) sf fãrã pl – numir mari di mushti; lumea-a mushtilor; multimi di mushti; loc cu multi mushti; muscãrii
{ro: mulţime de muşte}
{fr: grand nombre de mouches}
{en: multitude of flies}
ex: vidzum multã muscami adunatã deavãrliga-a mãcariljei

§ muscãrii/muscãrie (mus-cã-rí-i) sf muscãrii (mus-cã-ríĭ) – (unã cu muscami)
ex: nu pot s-bãnedz tu muscãria (muscamea) di la nãsh

§ musconj (mus-cónjĭŭ) sm musconj (mus-cónjĭ) – muscã mari
{ro: muscă mare}
{fr: grande mouche}
{en: big fly}

§ musitsã (mu-sí-tsã) sf musitsã (mu-sí-tsã) – muscã njicã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mutsã

mutsã (mú-tsã) sf mutsã (mú-tsã) – guva (gura) dit caplu-a prãvdzãlor (cu cari mãcã shi prit cari scot bots); gurã di prãvdzã; muts, mutscã, zurnã; (fig: mutsã = (i) partea din fatsã a gurãljei di pravdã cu nari, gurã shi dintsã; (ii) gurã di om)
{ro: bot}
{fr: museau, mufle, extremité du groin}
{en: muzzle, snout}
ex: s-apruche s-u-arapã di mutsã (gurã); mutsã (zurnã) di porcu; tuts portsãlj nã mutsã (un zurnã) au

§ muts1 (mútsŭ) sn mutsã (mú-tsã) – (unã cu mutsã)
ex: mutslu-a calui; cãnili sh-hidzi mutslu (gura) tu pheatlu-a meu; lu strãndzea di muts tra s-nu guitsã; tu-aloat ma sh-hidzi mutslu

§ mutscã (múts-cã) sf mutschi (múts-chi) – (unã cu mutsã)
ex: lji nciupai mutsca; un cãni cu mutsca alãsatã pri cicioarili di dinãinti

§ mutsunã (mu-tsú-nã) sf mutsu-ni/mutsune (mu-tsú-ni) shi mutsunj (mu-tsúnjĭ) – cumatã di pãndzã (mitasi, plasticã, etc.) cu cari sh-acoapirã fatsa omlu tra s-nu hibã cunuscut (sh-alasã mash loc trã oclji tra s-veadã); prusupidã, mascã, surati; (fig: mutsunã = prosup, fatsã)
{ro: mască}
{fr: masque}
{en: mask}

§ muts2 (mútsŭ) vb I mutsai (mu-tsáĭ), mutsam (mu-tsámŭ), mutsatã (mu-tsá-tã), mutsari/mutsare (mu-tsá-ri) – trag tsiva (apã, lapti, sãndzi, etc.) prit budzã n gurã (mutsã) ashi cum pot s-trag sh-vimtul; lingu sh-u tuchescu n gurã unã dultseami; sug, beau, sorbu, trag
{ro: suge}
{fr: sucer, téter, aspirer}
{en: suck}
ex: cu cibuca n gurã, mutsã (sudzi, bea tutumea)

§ mutsat (mu-tsátŭ) adg mutsatã (mu-tsá-tã), mutsats (mu-tsátsĭ), mutsati/mutsate (mu-tsá-ti) – tsi easti traptu n gurã (mutsã) cu sudzearea; suptu, biut, surghit, traptu
{ro: supt}
{fr: sucé, tété, aspiré}
{en: sucked}

§ mutsari/mutsare (mu-tsá-ri) sf mutsãri (mu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-mutsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pangu

pangu (pán-gu) sm pandzi (pán-dzi) – turlii di insecti (yets, rimi) cu optu cicioari lundzi sh-pãnticã ntreagã (nidispãrtsãtã tu neali ca alti insecti) tsi s-hrãneashti cu sãndzili suptu di la alti insecte njits acãtsati tu-unã pãndzinã suptsãri tsãsutã di nãsã prit locuri ma-ascumti; paingu, paeangu, maramangã, merimangã, mirimangã, merimagã, mirumagã; (fig:
1: pangu = pãndzã faptã di pangu, pãndzinã; expr:
2: am hãirea-a pangului = nu prucupsescu, nu-am tihi, nu ved hãiri)
{ro: păianjen}
{fr: araignée}
{en: spider}
ex: taha pangul (maramanga) easti suflitlu-a vãrnui; s-umplu casa di pandzi; pangul fatsi pãndzã; tsã si pãrea, cã nu-i di mãnã, ma pãndzã di pangu; nã fustani minutã ca pãndza di pangu; lja pangul (fig: pãndzina) atsel dit chioshi; hãirea-a pamgului s-ai
(expr: s-nu prucupseshti); vidzu hãirea-a pangului
(expr: nu prucupsi)

§ paingu (pá-in-gu) sm paindzi (pá-in-dzi) – (unã cu pangu)

§ paeangu (pá-ĭan-gu) sm paeandzi (pá-ĭan-dzi) – (unã cu pangu)

§ pãndzinã (pãn-dzí-nã) sf pãndzinj (pãn-dzínjĭ) – pãndzã adratã di pangu; canã;
(expr: ocljilj nj-acãtsarã pãndzinã = ved ca prit unã pãndzã; nu para ved ghini; ocljilj ãnj suntu mintits, tulburats)
{ro: păienjeniş}
{fr: toile d’araignée}
{en: spider’s web}
ex: curã pãndzina dit cohi di tãvani aspindzurã unã pãndzinã (canã)

§ pãnjisescu2 (pã-nji-sés-cu) vb IV pãnjisii (pã-nji-síĭ), pãnjiseam (pã-nji-seámŭ), pãnjisitã (pã-nji-sí-tã), pãnjisi-ri/pãnjisire (pã-nji-sí-ri) – nu para ved ghini cã ocljilj nj-acãtsarã ca unã soi di pãndzinã dininti; ved ca prit unã negurã; nji sã zãvunsescu ocljilj ca di-unã pãndzinã; pãngusescu
{ro: împăienjeni (ochii)}
{fr: voiler les yeux}
{en: grow hazy (eyes)}
ex: nj-si pãnjisirã ocljilj; tsã-l pãnjisea (tsã loa videarea, ti urghea), di nyilciri tsi-lj fãtsea fatsa

§ pãnjisit2 (pã-nji-sítŭ) adg pãnjisitã (pã-nji-sí-tã), pãnjisits (pã-nji-sítsĭ), pãnjisiti/pãnjisite (pã-nji-sí-ti) – tsi veadi ca prit unã negurã cã ocljilj lj-acãtsarã ca unã pãndzinã dininti; pãngusit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sug1

sug1 (súgŭ) vb III shi II supshu (súp-shĭu), sudzeam (su-dzeámŭ), suptã (súp-tã), sudziri/sudzire (sú-dzi-ri) shi sudzeari/sudzeare (su-dzeá-ri) – trag tsiva (apã, lapti, sãndzi, etc.) prit budzã n gurã ashi cum pot s-trag sh-vimtul; (njic, njel, etc.) trag lapti dit tsãtsã (a dadãljei, a oailjei, etc.); lingu sh-u tuchescu n gurã unã dultseami; nsug, muts, beau, sorbu, trag;
(expr:
1: mi sudzi unã lãngoari = slãghescu (mi tuchescu) di lãngoari;
2: mi supsirã cãtushili = escu multu agiun; slãghii di agiunari)
{ro: suge}
{fr: sucer, téter}
{en: suck}
ex: njelu dultsi, di la doauã mumãnj sudzi; njel nu u supsi
(expr: oaea nu-ari fitatã vãrãoarã); agãrshii, sh-nu ded s-sugã a ficiorlui; caplu-l bãga pri sinlu a ljei shi sudzea; dã a ficiorlu s-sugã (s-bea lapti di la tsãtsã); nicã sudzi, nu lj-am tãljatã tsãtsa; multu yin supshu (beau); ocljilj lji-lj supsi; canda nã supsirã cãtushili
(expr: him multu agiunj, nã easti multã foami); vurcolatslji sug sãndzi; nãpoi ãlj supsi fãtsli atseali aroshili shi dultsili ca nutsli; shi supsi-supsi, cã slãghi feata ca cartea

§ suptu (súp-tu) adg suptã (súp-tã), suptsã (súp-tsã), supti/supte (súp-ti) – tsi easti traptu n gurã cu sudzearea; nsuptu, mutsat, biut, surghit, traptu
{ro: supt; slăbit}
{fr: sucé, tété; anémié, amaigri}
{en: sucked; emaciated}
ex: om suptu
(expr: traptu, slãghit) la fatsã

§ sudziri/sudzire (sú-dzi-ri) sf sudziri (sú-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sudzi; sudzeari, nsudziri, nsudzeari, mutsari, beari, surghiri, trãdzeari
{ro: acţiunea de a suge; sugere}
{fr: action de sucer, de téter}
{en: action of sucking}

§ sudzeari/sudzeare (su-dzeá-ri) sf sudzeri (su-dzérĭ) – (unã cu sudziri)

§ nsug (nsúgŭ) vb III shi II nsupshu (nsúp-shĭu), nsudzeam (nsu-dzeámŭ), nsuptã (nsúp-tã), nsudziri/nsudzire (nsú-dzi-ri) shi nsudzeari/nsudzeare (nsu-dzeá-ri) – (unã cu sug1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn