DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

supani/supane

supani/supane (su-pá-ni) sf supãnj (su-pắnjĭ) – gepi tsi s-aflã nãuntru di-un stranj (cãndushi, palto, cãmeashi, etc.); sãpani, gepi, geapi, giopi, buzunar
{ro: buzunar interior}
{fr: poche à l’interieur d’un habit}
{en: pocket in the interior of a dress}
ex: u lja yilia, u bagã tu supani; scoasi flueara dit supani shi ahurhi s-batã cu ea; sh-umplu supãnjli tuti di asinj; s-u bãgãm sh-aestã a cãnjlor di frats tu supani

§ sãpani/sãpane (sã-pá-ni) sf sãpãnj (sã-pắnjĭ) – (unã cu supani)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

buzunar

buzunar (bu-zu-nárŭ) sn buzunari/buzunare (bu-zu-ná-ri) – unã soi di pungã cusutã (cãtrã nuntru) tu un stranj, iu s-poatã omlu si-sh bagã njits lucri, tra s-li poartã cu el aclo iu s-dutsi; gepi, geapi, giopi, supani
{ro: buzunar}
{fr: poche}
{en: pocket}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

gepi/gepe

gepi/gepe (gé-pi) sf gechi (géchĭ) shi gepuri (gé-purĭ) – unã soi di pungã cusutã tu un stranj iu s-poatã omlu s-bagã njits lucri, tra s-li poartã cu el aclo iu s-dutsi; geapi, giopi, buzunar, supani;
(expr:
1: mi priimnu cu mãnjli n gechi = nu fac tsiva, nj-amintu bana fãrã s-lucredz;
2: nu stau cu mãnjli n gepi = nu shed fãrã s-fac tsiva;
3: u bag sh-aestã cuvendã ghini n gepi = nj-u bag ghini tu minti aestã cuvendã tra s-nu u-agãrshescu;
4: tut chirolu hiu cu mãna n gepi = hiu multu cuvãrdã, hiu multu spatal, agiut lumea sh-lã dau dipri-unã paradz;
5: dau dit gepea-a mea = pãltescu mini;
6: l-bag tu gepi = (i) l-vindu (un lucru); (ii) (pot s-)lu-arãd lishor pri cariva;
7: lu-am tu gepi = lu-am tu putearea-a mea sh-pot s-lji dzãc s-facã tsi voi mini)
{ro: buzunar}
{fr: poche}
{en: pocket}
ex: un ficior, ficiuric, tut cu mãnjli n gepi sta (angucitoari: budiclu); cofa cu mini u trag, mãnjli tu nãsã u bag (angucitoari: gepea); nã featã cu mãnjli n gechi, u ljai mbratsã fãr s-u ntreghi, cu seati mari u bash ãn gurã, sh-ti saturi di laptili tsi-lj curã (angucitoari: plosca); feata scoasi dit gepi unã mãndilã albã; bãgã mãna n gepi shi vidzu cã li-avea gepurli mplini di cufeti; pi tu gepuri ea mutreashti; lj-easti-aruptã gepea; truoarã shuirã sharpili din gepi-lj; l-bãgãm ãn gepi
(expr: l-vindum) agrul; ma sh-dratslji nu shidea cu mãnjli n gepi
(expr: nu shidea fãrã s-facã tsiva) shi s-loarã dupã nãsh unãshunã

§ geapi/geape (gĭá-pi) sf gechi (géchĭ) shi gepuri (gé-purĭ) – (unã cu gepi)
ex: scoasi lucrili din geapi, cãndu durnja hrisiclu, sh-li bãgã n geapi alanti; ciraclu scoasi dit geapi lucrili a featãljei di flurii

§ giopi/giope (gĭó-pi) sf giochi(?) (gĭóchĭ) shi giopuri(?) (gĭó-purĭ) – (unã cu gepi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã