DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

pumoarã

pumoarã (pu-mŭá-rã) sf pumori (pu-mórĭ) –
1: starea tu cari s-aflã lumea tsi shishirdiseashti; shishtamarã, shishtimarã, shi-shirmai, shishirdisiri, shishtisiri;
2: starea tu cari s-aflã atsel tsi easti sumnos (tsi-lj yini multu s-doarmã, tsi-l neacã somnul);
3: yis urut shi mplin di shishirmãi, tu cari mintea-a omlui easti-apitrusitã di glãrinj; apumoarã, morã
{ro: aiureală, zăpăceală, somnolenţă, coşmar}
{fr: ahurissement, désarroi, somnolence, cauchemar}
{en: bewilderment, confusion, drowsiness, nightmare}
ex: lu ncalicã pumoara (lj-yini multu s-doarmã; lu neacã somnul); cara durnjish trei sãhãts dupã prãndzu sh-tsã yini s-dornji eara, aestã nu easti somnu, easti pumoarã (atsea tsi ti fatsi s-aducheshti cã tsã easti somnu, cã hii sumnos); pisti mesi nj-angricã unã cheatrã di pumoarã (yis urut); batã-lj moartea shi pumoara (yislu-urut)

§ apumoarã (a-pu-mŭá-rã) sf apumori (a-pu-mórĭ) – (unã cu pumoarã)
ex: lj-agudi unã-apumoarã (shishtamarã)

§ morã (mó-rã) sf mori(?) (mórĭ) – yis urut shi mplin di shishirmãi, tu cari mintea-a omlui easti-apitrusitã di glãrinj; pumoarã, apumoarã
{ro: coşmar}
{fr: cauchemar}
{en: nightmare}

§ mpumor (mpu-mórŭ) (mi) vb I mpumurai (mpu-mu-ráĭ), mpumuram (mpu-mu-rámŭ), mpumuratã (mpu-mu-rá-tã), mpumurari/mpumurare (mpu-mu-rá-ri) – cihtisescu di cãtã durnjiri fac; mi scol cu caplu ciushuit di multul somnu tsi feci
{ro: se zăpăci de mult somn}
{fr: se sentir désorienté après un long sommeil}
{en: feel disoriented after a long sleep}
ex: scoalã cã ti mpumurash (cihtisish di cãt somnu ai faptã)

§ mpumurat1 (mpu-mu-rátŭ) adg mpumuratã (mpu-mu-rá-tã), mpumurats (mpu-mu-rátsĭ), mpumura-ti/mpumurate (mpu-mu-rá-ti) – tsi ihtiseashti di multu somnu
{ro: zăpăcit de mult somn}
{fr: désorienté après un long sommeil}
{en: who feels disoriented after a long sleep}
ex: easti mpumuratã (ciu-shuitã) dupã-ahãtã durnjiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

somnu

somnu (sóm-nu) sn somnuri (sóm-nurĭ) – starea tu cari s-aflã omlu cãndu doarmi (lja arihati shi nu shtii tsi s-fatsi deavãrliga di el);
(expr:
1: earbã di somnu = earbã dit pãrmitili armãneshti, tsi ti fatsi s-ti-acatsã somnul;
2: somnu greu; somnu di moarti; protlu somnu; somnul di ntãnj = somnu ahãndos dit cari omlu nu s-dishteaptã lishor;
3: somnu lishor = somnu putsãn ahãndos iu itsi zbor, minari, vrondu, etc. l-dishteaptã omlu lishor;
4: lj-trag un oclju di somnu = dormu ahãndos trã putsãn chiro; u ljau niheamã di ureaclji;
5: lj-coapsi un somnu, di dzãtseai, cã-lj bãgarã tsarã di mortu = durnji ahãndos shi greu [adutsem aminti cã laolu pistipseashti cã ma sã-lj badzi tsarã di mortu pri el, va doarmã ca un mortu];
6: mi furã (mi lja, mi-acatsã, l-fur) somnul; agãrshescu tu somnu = mi-acatsã somnul sh-dormu lishor;
7: nu-nj bãgai somnu ntr-oclji = nu putui s-dormu dip; nu ncljish dip ocljilj;
8: nj-easti somnu = aduchescu cã-nj yini s-dormu, nji sã ncljid ocljilj;
9: nji-nj si lo somnul; nj-fudzi somnul = nu mata pot s-dormu;
10: u bag pri somnu = dormu, tu loc ca s-fac altsiva;
11: l-bagã pi somnu = lu-arãdi;
12: lu lo somnul di ntãnj, protlu somnu; lu-acãtsã un somnu di moarti = (i) lu-acãtsã un somnu ahãndos, ca di moarti; (ii) muri)
{ro: somn}
{fr: sommeil}
{en: sleep}
ex: dultsi-i ca njarea, nu-i trã mãcari, sh-fãrã di cari, tut omlu moari (angucitoari: somnul); yinu, soamne!; aide, soamne, yinu-nj crehtu; di dimneatsã somnul easti dultsi; ti lja somnul si stai s-lu-ascultsã; somnul i giumitati di moarti; tuts durnja, canda tu somnul di moarti
(expr: durnja ahãndos, un somnu greu); cãndu ficiorlu-lj cutsea somnu greu
(expr: durnja multu-ahãndos); si-lj coacã un oclju di somnu
(expr: s-doarmã ahãndos ma trã putsãn chiro); greu somnu-lj copshu
(expr: durnjii ahãndos, nj-avui un somnu ahãndos; u loai ghini di ureaclji!); pãnã s-lu furã somnul
(expr: pãnã s-adoarmã); s-deadi pri mãnã sh-agãrshi tu somnu
(expr: lu-acãtsã somnul) dinãoarã; nu-sh bãgã somnu ntr-oclju
(expr: nu putu s-doarmã dip; nu ncljisi dip ocljilj); lji si lo somnul
(expr: ãlj fudzi somnul, nu mata poati s-doarmã); draclu vru s-u bagã pri somnu
(expr: draclu vru tra s-doarmã; draclu vru s-u lja di ureaclji); aestã eara bãgari pri somnu
(expr: aestã eara dealihea durnjiri, eara somnu, nu altutsiva); shi durnji ca tu somnul di ntãnj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn