DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cãmac

cãmac (cã-mácŭ) sf cãmatsi/cãmatse (cã-má-tsi) – armã di-alumtã adratã dit unã pãrjinã lungã cu un chipit di her, multu sumigos (ãntsãpãlicos), adãvgat la un capit; gilit, cãmachi, harbã, mastrac, mãzdrac, lantsi, condar, cundar
{ro: suliţă}
{fr: javelot, lance}
{en: spear, lance, javelin}

§ cãmachi/cãmache (cã-má-chi) sf cãmãchi (cã-mắchĭ) – (unã cu cãmac)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãrinti/cãrinte

cãrinti/cãrinte (cã-rín-ti) sm cãrintsã (cã-rín-tsã) – un di dintsãlj lundzã shi sumigosh tsi s-aflã di-unã parti sh-di-alantã di dintsãlj tãljitosh din fatsa-a gurãljei; dintsãlj tsi es niheamã nastãnga sh-nandreapta dit gura-a agruporcului; (fig:
1: cãrinti = agiutor, aradzim, apanghiu; expr:
2: lj-aspun cãrintsãlj = l-fuvirsescu cã va-l mãshcu cu dintsãlj, cu cãrintsãlj; l-cãrintedz;
3: lj-bag un cãrinti = l-mãshcu cu cãrintsãlj, cu dintsãlj; l-cãrintedz;
4: lj-am trã dari un cãrinti; lj-portu un cãrinti; lj-am un cãrinti = voi s-lj-u tornu tr-atseali lucri slabi tsi nj-ari faptã; voi s-lj-u pãltescu; lj-u voi;
5: lj-trag un cãrinti = lu-aurlu, l-bag dinãpoi, l-cãtigursescu;
6: hiu vãrtos, sãnãtos tu cãrinti = am putearea s-tsã u fac, s-tsã u pãltescu, sã-nj scot ahtea tsi tsã u-am)
{ro: canin; colţ de mistreţ}
{fr: dent canine; broche de sanglier}
{en: canine tooth; “tooth” of the wild boar (showing out of his mouth)}
ex: tradzi mãnã, s-nu-ts bagã vãrnu cãrinti
(expr: s-nu tsã facã tsiva tsi nu ti-ariseashti); nã ursã acãtsã s-lj-aspunã cãrintsãlj
(expr: s-lu fuvirseascã); lj-trapsi un cãrinti
(expr: lu-aurlã, l-bãgã dinãpoi, l-cãtigursi); cãnili lu-avinã luplu, di cãrinti nu-lj da; cãrintsãlj di porcu s-ved fuvirosh; am cãrinti (fig: agiutor, aradzim), nu mi-aspar; ma ghini-i cãrintili (fig: atsel tsi ti-agiutã, ti apãrã) di pãrintili; avu zori pãnã scoasi cãrintili; ari un cãrinti pi tini
(expr: ts-u va, el va s-ts-u pãlteascã)

§ crinti/crinte (crín-ti) sm crintsã (crín-tsã) – (unã cu cãrinti)
ex: ursa-lj bãgã mash un crinti
(expr: l-mãshcã mash cu-un cãrinti); di multu-lj poartã a ljei un crinti
(expr: di multu lj-u va, lj-ari ahti, va s-lj-u pãlteascã); vãrtos hiu eu tu crinti
(expr: am putearea s-tsã fac tsiva, sã-nj scot ahtea pri tini)

§ cljinti/cljinte (cljín-ti) sm cljintsã (cljín-tsã) – (unã cu cãrinti)

§ cãrintsos (cã-rin-tsósŭ) adg cãrintsoasã (cã-rin-tsŭá-sã), cãrintsosh (cã-rin-tsóshĭ), cãrintsoasi/cãrintsoase (cã-rin-tsŭá-si) – tsi ari cãrintsãlj mãri sh-ishits cãtã nafoarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chipitã1

chipitã1 (chí-pi-tã) sf chipiti/chipite – partea di nai ma nsus a unui lucru (munti, arburi, casã, pirgu, etc.), multi ori (ma nu totna) surlutoasã (chipitoasã, ntsãpãlicoasã); angheauã, cacealiu, cãrciliu, creashtic, creashtid, creashtit, ciuciulã, cuculj, culmã, chiscu, chirchinedz, cingãrliu, cipit, ciucã, ciulubet, ciumã, ciungani, huhutã, pic, pifilic, tãmpã, tsãpãlic, tsipilic, tsulubet, chirchinedz, mitcã, mãyeauã, gucilii, gugiulii
{ro: pisc, creştet}
{fr: pic, cime, sommet, faîte}
{en: (mountain) peak, summit (of mountain, of house), top}
ex: unã culã analtã, tsi nu pots s-lji vedz chipita; chipiti (cãrcilii) di muntsã; alagã prit chipiti (creashtiti) chitroasi; mi-alinai trãsh tu chipita-a cireshlui; murarlu s-alina ma tu chipita-a pluplui; unã noapti s-alinã pri chipita a muntilui; s-acumtinã trãsh pi chipita di culã; lu-aruca fãrã njilã di pi chipita-a unui munti analtu; unã culã analtã, analtã, tsi nu pots s-lji vedz chipita

§ cipit1 (cí-pitŭ) sn cipiti/cipite (cí-pi-ti) – (unã cu chipitã1)
ex: nsus, pri-un cipit (creashtit, cingãrliu), easi sh-luna

§ chiscu (chís-cu) sn chiscuri (chís-curĭ) – (unã cu chipitã1)
ex: un munti cu chiscuri chipitoasi

§ chirchinedz1 (chir-chi-nédzŭ) sm chirchinedz (chir-chi-nédzĭ) – (unã cu chipitã1)

§ chicerã (chí-ce-rã) sf chiceri/chicere – (unã cu chipitã1)

§ chipitã2 (chí-pi-tã) sf chipiti/chipite – capitlu (ma multili ori ntsãpãlicos) a unui lucru lungu shi suptsãri; chirchinedz, mitcã, mãyeauã, sumig, sumigã, tsutsuleu, tsutsulic
{ro: vârf}
{fr: bout, pointe}
{en: end, tip, point}
ex: cãt chipita (mithca) di ac; chipita di nari; am cun-diljlu cu chipita (mitca) bunã; chipita di cundilj nu ngrãpseashti; chipita di coardã sum nã guvã tu fundul a amariljei; tradzi di chipita di coardã, coarda nu s-mina dit loc!; easi nafoarã fãrã si-lj si udã nitsi chipitli di cicioari

§ chirchinedz2 (chir-chi-nédzŭ) sm chirchinedz (chir-chi-nédzĭ) – (unã cu chipitã2)

§ chipitos1 (chi-pi-tósŭ) adg chipitoasã (chi-pi-tŭá-sã), chipitosh (chi-pi-tóshĭ), chipitoasi/chipitoase (chi-pi-tŭá-si) – tsi easti cu chipitã shi poati si ntsapã; sumigos, simigos, surlutos, ãntsãpãlicos, ntsã-pãlicos, ãntsãpulicos, ntsãpulicos, turyisit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ciupor

ciupor (cĭu-pórŭ) sn ciupoari/ciupoare (cĭu-pŭá-ri) –
1: nod njic sh-arucutos dit un lemnu (scãndurã, grendã, etc.) tsi-aspuni loclu di-iu avea nchisitã s-creascã unã-alumachi dit truplu-a arburilui; nod di arburi, aroz, cluj, jongu;
2: schin tsi s-aflã pi ponj;
3: par sumigos (chipitos, ãntsãpãlicos);
4: trup di arburi uscat dit cari cãdzurã chipita shi tuti-alumãchili (di uscati tsi s-avea faptã)
{ro: nod de arbore; spin; ţeapă; trunchi de arbore uscat şi fără crengi}
{fr: noeud d’arbre; piquant; pal; chicot}
{en: tree knot; prickle; stake; part of a dry tree trunk still standing up}
ex: mi ntsãpai di un ciupor (schin); gortsul aestu ari ciupoari (schinj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

crucudil

crucudil (cru-cu-dílŭ) sm crucudilj (cru-cu-díljĭ) – prici tsi bãnea-dzã prit apili dit locurli caldi, multu mari, ca unã gushtiritsã ghigantã (easti di soea-a ljei) tsi poati s-aibã suti di chiladz, cu truplu lungu di vãrã 4-5 metri (sh-ma multu poati) acupirit di ploci usoasi, cu-unã coadã lungã, cu-un cap mari sumigos sh-cu dintsã mãri vãrtosh cari pot s-disicã pãnã sh-oaminj
{ro: crocodil}
{fr: crocodile}
{en: crocodile, alligator}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cundar

cundar (cun-dárŭ) sn cundari/cundare (cun-dá-ri) – armã di-alumtã adratã dit unã pãrjinã lungã cu un chipit di her multu sumigos (ãntsãpãlicos); condar, gilit, cãmac, cãmachi, harbã, mastrac, mãzdrac
{ro: suliţă}
{fr: lance, javelot}
{en: spear, lance, javelin}

§ condar (con-dárŭ shi cón-darŭ) sn condari/condare (con-dá-ri shi cón-da-ri) – (unã cu cundar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

gilit1

gilit1 (gi-lítŭ) sn giliti/gilite (gi-lí-ti) shi gilituri (gi-lí-turĭ) shi gilidz (gi-lídzĭ) –
1: armã (di-alumtã tu chirolu veclju) adratã dit unã pãrjinã lungã cu un chipit di her multu sumigos (ãntsãpãlicos); cãmac, cãmachi, harbã, mastrac, mãzdrac, condar, cundar, lantsi;
2: par lungu shi chipitos la un capit, sh-hiptu tu loc cu-alantu capit, sh-cu cari, tu chirolu-atsel veclju, lji ntsãpa oaminjlji (sh-lj-alãsa ntsãpats tu par pãnã la moarti) tra s-lji vatãmã cu mãri munduiri
{ro: suliţă, ţeapă}
{fr: lance, pique}
{en: lance, spear, javelin, pike}
ex: gilitili (cundarli) cãdzurã, nu puturã s-pitrundã; tutã veara s-au agiucatã cu gilitili; nj-tricu ca un gilit (ca unã sulã, giunglju) prit ureaclji; tricu ca un gilit (agonja, ca un fuldzir) piningã noi; gilitili nu nã pitrumsirã; canda un gilit (mastrac, hior) aratsi ãlj tricu pit trup

§ giliturã1 (gi-li-tú-rã) sf gilituri (gi-li-túrĭ) [bãgats oarã cã actsentul di la pluralu “gilituri” a zborlui “gilit1” cadi pi silaba dit mesi “li”, earã actsentul di la pluralu “gilituri” a zborlui “giliturã1” cadi pi silaba dit soni “turi”] – armã (di-alumtã tu chirolu veclju) adratã di-unã veargã shcurtã sh-lishoarã (di-aradã di lemnu) tsi ari chipitlu sumigos (multi ori sh-cu-unã peanã la coadã) cari easti arcatã cu puteari di un arcu (duxar) stres; sãdzeatã, sudzeatã, suzeatã, sãitã, sãyitã
{ro: săgeată}
{fr: flèche}
{en: arrow}
ex: gilitura (sãita) a ta fudzea ma agonja di vimtul; gilituri (sãdzets) arushiti n foc

§ gilitipsescu (gi-li-tip-sés-cu) (mi) vb IV gilitipsii (gi-li-tip-síĭ), gilitipseam (gi-li-tip-seámŭ), gilitipsitã (gi-li-tip-sí-tã), gilitipsiri/gilitipsire (gi-li-tip-sí-ri) – vatãm (cu apala, tufechea, etc.) unã multimi di hiintsi (oaminj, prãvdzã, etc.), multi ori hiintsi tsi nu-au apãrari icã nu para pot si s-apãrã eali singuri; fac mãchelj; trec prit lipidã (cutsut, apalã, etc.); mãchilipsescu
{ro: masacra}
{fr: massacrer}
{en: slaughter, massacre}
ex: s-gilitipsea (eara mãchilipsits) di mãnj pãngãni

§ gilitipsit (gi-li-tip-sítŭ) adg gilitipsitã (gi-li-tip-sí-tã), gilitipsits (gi-li-tip-sítsĭ), gilitipsiti/gilitipsite (gi-li-tip-sí-ti) – tsi easti vãtãmat (tricut prit lipidã); mãchilipsit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

grãtsãnsescu

grãtsãnsescu (grã-tsãn-sés-cu) vb IV grãtsãnsii (grã-tsãn-síĭ), grãtsãnseam (grã-tsãn-seámŭ), grãtsãnsitã (grã-tsãn-sí-tã), grãtsãnsiri/grãtsãnsire (grã-tsãn-sí-ri) – adar un vrondu (sumigos, tsi cãrteashti ureaclja) ca-atsel faptu di dauã lucri tsi s-freacã un di-alantu, di-un lucru tsi easti zgrãmat, di-unã ushi cãndu s-minã (s-dishcljidi i sã ncljidi), di pãputsãli nali pi scãndura-a pãtuniljei, etc.
{ro: scârţâi, zgâria}
{fr: grincer, égratigner}
{en: creak, squeak, scratch, grate}
ex: nitsi scamnili nu grãtsãnsescu

§ grãtsãnsit (grã-tsãn-sítŭ) adg grãtsãnsitã (grã-tsãn-sí-tã), grãtsãnsits (grã-tsãn-sítsĭ), grãtsãnsiti/grãtsãnsite (grã-tsãn-sí-ti) – vrondul tsi s-avdi cãndu dauã lucri s-freacã un di-alantu, un lucru easti zgrãmat, etc.
{ro: scârţâit, zgâriat}
{fr: grincé, égratigné}
{en: creaked, squeaked, grated, scratched}

§ grãtsãnsiri/grã-tsãnsire (grã-tsãn-sí-ri) sf grãtsãnsiri (grã-tsãn-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva grãtsãnseashti
{ro: acţiunea de a scârţâi, de a zgâria; scârţâire, zgâriere}
{fr: action de grincer, d’égratigner}
{en: action of creaking, of squeaking, of scratching, of grating}

§ grãts3! (grắtsŭ) inter – zbor tsi caftã s-aspunã cum s-avdi vrondul faptu, cãndu cariva zgrãmã i aroadi, cãndu tsiva grãtsãnseashti
{ro: interjecţie care imită sunetul de roadere, a unei scârţâituri}
{fr: interjection qui imite le son d’un rongement, d’un grincement}
{en: interjection imitating the sound of gnawing, of nibbling, of a scratch, of a squeak}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

harbã2

harbã2 (hár-bã) sf harbi/harbe (hár-bi) – armã di-alumtã adratã dit unã pãrjinã lungã cu un chipit di her multu sumigos (ãntsãpãli-cos); gilit, cãmac, cãmachi, mastrac, mãzdrac, lantsi, condar, cundar
{ro: suliţă}
{fr: lance, javelot}
{en: spear, lance, javelin}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

hig

hig (hígŭ) (mi) vb III shi II hipshu (híp-shĭu), hidzeam (hi-dzeámŭ), hiptã (híp-tã) shi hipsã (híp-sã), hidziri/hidzire (hí-dzi-ri) shi hidzeari/hidzeare (hi-dzeá-ri) – fac (bag) un lucru (di-aradã chipitos, sumigos, cu mitcã) s-intrã cu zorea sh-ahãndos tu tsiva; bag tsiva tu-un lucru chipitos (tu apã, loc, etc.); plãntu, afundu, bag, etc.; (fig:
1: l-hig = l-bag ghini un lucru iuva, lu-ascundu;
2: expr: mi hig tu guvã di sharpi (di fricã, di-arshini) = mi-ascundu tu-un loc iu nu poati s-mi aflã vãrnu)
{ro: înfige}
{fr: enfoncer, ficher, planter}
{en: drive in (stake, nail); plunge, sink (into mud, water)}
ex: s-hipsirã (s-afundarã) doilji tu valtu; hidzi-lj (bagã-lj, plãnteadzã-lj) cutsutlu tu cheptu; hipshu (plãntai) ghini parlu tu loc; lj-hipsi (lj-plãntã) cutsutlu pãnã tu mãner; hidzi arãdãtsinjli tu loc; s-hipsi tu guvã di sharpi
(expr: s-ascumsi) di arshini

§ hiptu (híp-tu) adg hiptã (híp-tã), hiptsã (híp-tsã), hipti/hipte (híp-ti) – tsi easti faptu s-intrã tu tsiva; plãntat, bãgat
{ro: înfipt}
{fr: enfoncé, fiché, planté}
{en: driven in (stake, nail); plunged, sunk (into mud, water)}
ex: eara hiptu (fig: bãgat ghini, ascumtu) tu guvã; easti hiptu tu guvã, nu pot s-lu vatãm; iu earai hiptu (fig: bãgat ghini, ascumtu) di nu ti vidzui?; di-iu eara hiptu, dizleagã calu di cãpestru

§ hipsu (híp-su) adg hipsã (híp-sã), hipshi (híp-shi), hipsi/hipse (híp-si) – (unã cu hiptu)

§ hidziri/hidzire (hí-dzi-ri) sf hidziri (hí-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-hidzi i easti hiptu iuva; plãntari, bãgari
{ro: acţiunea de a înfige; înfigere}
{fr: action d’enfoncer, de ficher, de planter}
{en: action of driving in (stake, nail); of plunging, of sinking (into mud, water)}

§ hidzeari/hidzeare (hi-dzeá-ri) sf hidzeri (hi-dzérĭ) – (unã cu hidziri)

§ nhig (nhígŭ) (mi) vb III shi II nhipshu (nhíp-shĭu), nhidzeam (nhi-dzeámŭ), nhiptã (nhíp-tã) shi nhipsã (nhíp-sã), nhidziri/nhidzire (nhí-dzi-ri) shi nhidzeari/nhidzeare (nhi-dzeá-ri) – (unã cu hig)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn