|
|
sumigos
sumigos (su-mi-gósŭ) adg – vedz tu sumig
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: sumigsumig
sumig (su-mígŭ) sn sumidzi/sumidze (su-mí-dzi) – capitlu (ma multili ori chipitos) a unui lucru lungu shi suptsãri; sumigã, si-migã, chipitã, chirchinedz, mitcã, tsutsuleu, tsutsulic
{ro: vârf (munte, ac)}
{fr: sommet, faîte, bout, pointe (aiguille)}
{en: summit, top, end, tip, (needle) point}
§ sumigã (su-mí-gã) sf sumidzi/su-midze (su-mí-dzi) – (unã cu sumig)
§ simigã (si-mí-gã) sf simidz (si-mídzĭ) – (unã cu sumig)
ex: mi ntsãpai cu simiga (chipita, mitca) di ac; aclu-aestu nu-ari simigã (mitcã); di tutã avearea armasã di la pãrintsã nu s-aleapsi cu tsiva, ni cu-unã simigã di ac
§ sumigos (su-mi-gósŭ) adg sumigoasã (su-mi-gŭá-sã), sumigosh (su-mi-góshĭ), sumigoasi/sumigoase (su-mi-gŭá-si) – tsi easti cu sumigã shi poati si ntsapã; simigos, ãntsãpulicos, ntsãpãlicos, ntsãpulicos, chipitos, surlutos, turyisit
{ro: ascuţit, vârfuit}
{fr: aigu, pointu}
{en: sharp, pointed}
ex: pishtirei sumigoasi (ntsãpãlicoasi) ca sãita; chinj zveltsã shi sumigosh (chipitosh); Elimbul cu ciuciulili sumigoasi (surlutoasi)
§ simigos (si-mi-gósŭ) adg simigoasã (si-mi-gŭá-sã), simigosh (si-mi-góshĭ), simigoasi/simigoase (si-mi-gŭá-si) – (unã cu sumigos)
§ nsimig (nsi-mígŭ) vb I nsimigai (nsi-mi-gáĭ), nsimigam (nsi-mi-gámŭ), nsimigatã (nsi-mi-gá-tã), nsimigari/nsimigare (nsi-mi-gá-ri) – l-fac un lucru lungu shi suptsãri (par, cundilj, etc.) s-hibã cama simigos; nturyisescu
{ro: ascuţi (creion, par, etc.)}
{fr: aiguiser (crayon, pieu, etc.)}
{en: sharpen (pencil, stake, etc.}
ex: nsimiga (nturyisea) parlji; nu putui s-lu nsimig ghini (s-lji fac s-aibã nã mitcã bunã)
alaz
alaz (a-lázŭ) sn alazi/alaze (a-lá-zi) shi alazuri (a-lá-zurĭ) – armã shcurtã shi sumigoasã di mãnã (tsi sh-u-adutsi cu un cãtsut tsi easti adrat ashi ca si s-higã lishor tu truplu-a omlui); laz, acamã, camã, shish
{ro: pumnal, stilet}
{fr: poignard}
{en: dagger}
ex: lj-arucã alazlu (acama) arosh dit mãnj
§ laz (lázŭ) sn lazi/laze (lá-zi) shi lazuri (lá-zurĭ) – (unã cu alaz)
ex: hidzi un laz tu shileahi
angheauã1
angheauã1 (an-ghĭa-ŭã) sf anghei (an-ghĭéĭ) – partea di nai ma nsus a unui lucru (arburi, pom, etc.); cãrciliu, creashtit, creashtic, gucilii, gugiulii, chipitã, mãyeauã, mitcã, sumig, sumigã, tsutsuleu, tsutsulic, etc.
{ro: creştet}
{fr: sommet d’un arbre}
{en: summit (top of tree}
ex: trup ca angheaua (carciliulu, gugiulia) di mãniclji
arobul
arobul (a-ró-bulŭ) sm arobulj (a-ró-buljĭ) – unã soi di arburi di pãduri cu arucinã (tsi sh-u-adutsi multu cu bradlu), cari creashti tu locurili vlãngoasi di la munti, cu truplu ndreptu shi analtu, cu lemnul moali, cu frãndzãli njits shi suptsãri ca atsi, sumigoasi, cari au patru muclji, sta daima verdzã sh-nu cad earna, sh-cu lilici shi simintsã tsi s-aflã ncljisi tu cuculici; mãniclju, mãnuclju, arob, robul, muliftu, giuneapini
{ro: molid}
{fr: épicéa}
{en: spruce}
§ robul (ró-bulŭ) sm robulj (ró-buljĭ) – (unã cu arobul)
§ arob (a-róbŭ) sm aroghi (a-róghĭ) – (unã cu arobul)
ex: arshu un arob (mãnuclju)
§ aroabã (a-rŭá-bã) sf aroabi/aroabe (a-rŭá-bi) – fructul (cuculicilu) a arobului, faptu di-unã soi di alumachi tu mesi, di cari suntu acãtsats unã soi di soldzã limnosh, tsi pãrãstisescu lãludzli mascuri sh-feamini a arburilui; aroabulã, cuculici, cucuci, bushulii, mãrulã
{ro: con de molid}
{fr: cône d’épicea}
{en: spruce cone}
§ aroabulã (a-rŭá-bu-lã) sf aroabuli/aroabule (a-rŭá-bu-li) – (unã cu aroabã)
ex: aroabuli (cuculici) di Zmolcu
bish
bish (bíshĭŭ) sm pl(?) – hãlati di cilichi, sumigoasã la un capit, cu cari s-fac guvi tu curali (tu pãputsã, tu tsãruhi, tu urecljili-a oilor, etc.); guva faptã di-aestã hãlati; sulã, tsãngãrsulã, tsungursulã
{ro: potricală}
{fr: alêne}
{en: awl}
brad
brad (brádŭ) sm bradz (brádzĭ) – arburi cu arucinã di pãduri (tsi sh-u-adutsi multu cu muliftul, aroblu), tsi creashti multu-analtu (pãnã la 40m), cu truplu ndreptu, cu lemnul moali, cu frãndzãli njits shi suptsãri ca atsili sumigoasi, verdzã tut anlu, tsi nu cad earna, shi simintsã tsi crescu nuntru tu cuculici (tu aroabuli); ehlã;
(expr: brad = meturã faptã dit alumãchi di brad)
{ro: brad}
{fr: sapin}
{en: fir}
ex: bradlu sta totna veardi; un gioni cãt bradlu; ca bradlu di munti, cãdzu pi frumti
§ brãdic (brã-dícŭ) sm brãdits (brã-dítsĭ) – brad njic
{ro: brăduţ}
{fr: petit sapin}
{en: small fir tree}
§ brãdet (brã-détŭ) sn brãdeturi (brã-dé-turĭ) – pãduri di bradz; multimi di bradz
{ro: brãdet}
{fr: sapinière}
{en: fir forest}
camã1
camã1 (cá-mã) sf cami/came (cá-mi) –
1: armã shcurtã shi sumigoasã di mãnã (tsi sh-u-adutsi cu un cãtsut tsi ari unã lipidã tsi talji di dauãli pãrtsã, adrat maxus ca si s-higã lishor tu truplu-a omlui); acamã, laz, alaz, shish;
2: cãtsut
{ro: stilet, pumnal; cuţit}
{fr: grand poignard; couteau}
{en: big dagger; knife}
ex: s-hiumuseashti cu cama (alazlu) tu mãnã; lj-plãntã cama tu ilji; mash mãnerlu a camãljei armasi nafoarã
§ acamã (a-cá-mã) sf acami/acame (a-cá-mi) – (unã cu camã1)
cãmac
cãmac (cã-mácŭ) sf cãmatsi/cãmatse (cã-má-tsi) – armã di-alumtã adratã dit unã pãrjinã lungã cu un chipit di her, multu sumigos (ãntsãpãlicos), adãvgat la un capit; gilit, cãmachi, harbã, mastrac, mãzdrac, lantsi, condar, cundar
{ro: suliţă}
{fr: javelot, lance}
{en: spear, lance, javelin}
§ cãmachi/cãmache (cã-má-chi) sf cãmãchi (cã-mắchĭ) – (unã cu cãmac)
cãrinti/cãrinte
cãrinti/cãrinte (cã-rín-ti) sm cãrintsã (cã-rín-tsã) – un di dintsãlj lundzã shi sumigosh tsi s-aflã di-unã parti sh-di-alantã di dintsãlj tãljitosh din fatsa-a gurãljei; dintsãlj tsi es niheamã nastãnga sh-nandreapta dit gura-a agruporcului; (fig:
1: cãrinti = agiutor, aradzim, apanghiu; expr:
2: lj-aspun cãrintsãlj = l-fuvirsescu cã va-l mãshcu cu dintsãlj, cu cãrintsãlj; l-cãrintedz;
3: lj-bag un cãrinti = l-mãshcu cu cãrintsãlj, cu dintsãlj; l-cãrintedz;
4: lj-am trã dari un cãrinti; lj-portu un cãrinti; lj-am un cãrinti = voi s-lj-u tornu tr-atseali lucri slabi tsi nj-ari faptã; voi s-lj-u pãltescu; lj-u voi;
5: lj-trag un cãrinti = lu-aurlu, l-bag dinãpoi, l-cãtigursescu;
6: hiu vãrtos, sãnãtos tu cãrinti = am putearea s-tsã u fac, s-tsã u pãltescu, sã-nj scot ahtea tsi tsã u-am)
{ro: canin; colţ de mistreţ}
{fr: dent canine; broche de sanglier}
{en: canine tooth; “tooth” of the wild boar (showing out of his mouth)}
ex: tradzi mãnã, s-nu-ts bagã vãrnu cãrinti
(expr: s-nu tsã facã tsiva tsi nu ti-ariseashti); nã ursã acãtsã s-lj-aspunã cãrintsãlj
(expr: s-lu fuvirseascã); lj-trapsi un cãrinti
(expr: lu-aurlã, l-bãgã dinãpoi, l-cãtigursi); cãnili lu-avinã luplu, di cãrinti nu-lj da; cãrintsãlj di porcu s-ved fuvirosh; am cãrinti (fig: agiutor, aradzim), nu mi-aspar; ma ghini-i cãrintili (fig: atsel tsi ti-agiutã, ti apãrã) di pãrintili; avu zori pãnã scoasi cãrintili; ari un cãrinti pi tini
(expr: ts-u va, el va s-ts-u pãlteascã)
§ crinti/crinte (crín-ti) sm crintsã (crín-tsã) – (unã cu cãrinti)
ex: ursa-lj bãgã mash un crinti
(expr: l-mãshcã mash cu-un cãrinti); di multu-lj poartã a ljei un crinti
(expr: di multu lj-u va, lj-ari ahti, va s-lj-u pãlteascã); vãrtos hiu eu tu crinti
(expr: am putearea s-tsã fac tsiva, sã-nj scot ahtea pri tini)
§ cljinti/cljinte (cljín-ti) sm cljintsã (cljín-tsã) – (unã cu cãrinti)
§ cãrintsos (cã-rin-tsósŭ) adg cãrintsoasã (cã-rin-tsŭá-sã), cãrintsosh (cã-rin-tsóshĭ), cãrintsoasi/cãrintsoase (cã-rin-tsŭá-si) – tsi ari cãrintsãlj mãri sh-ishits cãtã nafoarã
cãzmã
cãzmã (cãz-mắ) sm cãzmadz (cãz-mádzĭ) – hãlati trã sãpari loclu, cu-unã cumatã di cilichi vãrtoasã, sumigoasã tu-unã parti shi tãljitoasã di-alantã, bãgatã tu-unã coadã lungã di lemnu tsi s-acatsã cu dauãli mãnj tra s-agudeascã loclu sh-chetsrãli dit loc; dicheli
{ro: cazma, târnăcop}
{fr: pic, pioche}
{en: pick, pickax, mattock}
ex: nu-apucai s-dau cu cãzmãlu di dauã-trei ori sh-aflai aestã oalã
ceacal
ceacal (cĭá-calŭ) sm ceacalj (cĭá-caljĭ) – agruprici di pãduri, tsi sh-u-adutsi multu cu luplu (mash cã easti ma njic, cu coada ma shcurtã sh-cu mutsca sumigoasã) sh-cari s-hrãneashti cu leshuri (mãrshi, cufumi) alãsati di alti prici icã cu agruprici ma njits tsi poati s-li-avinã
{ro: şacal}
{fr: chacal}
{en: jackal}
ex: ceacalu nã lo un njel; ceacaljlji s-ti mãcã
§ cicali/cicale (ci-cá-li) sf cicãlj (ci-cắljĭ) – (unã cu ceacal)