|
|
cocalã
cocalã (có-ca-lã) sf cocali/cocale (có-ca-li) – partea dit unã yimishi (di-aradã tu mesi) cari easti durã (scliro, corcanã) sh-cari siminatã tu loc fatsi s-creascã un altu pom tsi fatsi idyea soi di yimishi; os, oasã, sãmbur, sãmburi, sãmburã, sumbur, sumbru, sumburi, simintsã
{ro: sămbure}
{fr: noyau, pépin}
{en: pit (of fruit), stone (of cherry, grape)}
ex: mãcarã prunili cu tuti coji shi cocali (oasi)
mpumurat2
mpumurat2 (mpu-mu-rátŭ) adg mpumuratã (mpu-mu-rá-tã), mpu-murats (mpu-mu-rátsĭ), mpumurati/mpumurate (mpu-mu-rá-ti) – tsi easti ntunicat shi scutidos ca dzua cu tserlu mplin di niori grei; ãmpumurat, ncernu, cernu, ndzernu, ngernu, mundo; (fig: mpumurat = (i) tsi easti lipsit di hãrãcupilji, harauã; tsi nu lj-arãdi gura dip shi sta ntunicat la fatsã)
{ro: mohorât, sumbru}
{fr: sombre, obscursi par les nuages}
{en: somber, dark, gloomy, overcast}
ex: om, totãna mpumurat (fig: ntunicat la fatsã, tsi nu lj-arãdi gura dip)
§ ãmpumurat (ãm-pu-mu-rátŭ) adg ãmpumuratã (ãm-pu-mu-rá-tã), ãmpumurats (ãm-pu-mu-rátsĭ), ãmpumura-ti/ãmpumurate (ãm-pu-mu-rá-ti) – (unã cu mpumurat2)
mundo
mundo (mun-dó) invar – tsi ari unã hromã murnã ca-aspilatã; ntunicat, ncernu, mpumurat
{ro: mohorât, închis la culoare, sumbru}
{fr: brun, foncé, sombre}
{en: dark, gloomy, brown, somber}
ex: bueauã mundó (murnã, ntunicatã)
ncernu
ncernu (ncér-nu) adg ncernã (ncér-nã), ncernji (ncér-nji), ncer-ni/ncerne (ncér-ni) – tsi easti ntunicat shi scutidos ca dzua cu tserlu mplin di niori grei; tsi sta ntunicat la fatsã shi nu lj-arãdi gura dip; tsi nu para zburashti shi easti chirut tu minduiri; tsi nu poati s-aflã tsiva tsi s-lu hãriseascã tu banã; tsi easti lipsit di tihi (hãrãcupilji, harauã); tsi s-aflã tu jali; cernu, mpumurat, ãmpu-murat, mundo; marat, curbisit, cacomir, pustu, etc.
{ro: mohorât, sumbru; nenorocit}
{fr: sombre, obscursi par les nuages, malheureux}
{en: somber, dark, gloomy, overcast; unfortunate, miserable}
ex: aman, aman zghilea lailu ncernu (corbul); s-ma bat cu turcul ncernu (tihilai); o, ncerna (tihilaea)-atsea di mirã!; ncerna pirifanji!; eu, ncernul (corbul di mini) mi tuchescu; ncernu shi corbu
§ cernu (cér-nu) adg cernã (cér-nã), cernji (cér-nji), cerni/cerne (cér-ni) – (unã cu ncernu)
ex: toamna cernã (ntunicatã, cu ploi sh-fãrã soari) cãndu s-yinã
§ nciurnichedz (ncĭur-ni-chĭédzŭ) (mi) vb I nciurnicai (ncĭur-ni-cáĭ), nciurnicam (ncĭur-ni-cámŭ), nciurnicatã (ncĭur-ni-cá-tã), nciurnicari/nciur-nicare (ncĭur-ni-cá-ri) – fac tra s-hibã ca ntunearic cu putsãnã lunjinã; (chirolu) sã ntunicã ca atumtsea cãndu tserlu easti mplin di niori icã acatsã s-cadã noaptea; (mi) ntunic la fatsã, niuredz, fatsa nj-easti ncernã shi nu-aspuni nitsiunã harauã, nji sã ntunicã videarea, nciornic, ãnciornic, ntunic
{ro: întuneca}
{fr: (s’)obs-curcir}
{en: darken}
ex: ocljilj nã si nciurnicarã (ntunicarã)
§ nciornic (ncĭór-nicŭ) (mi) vb I nciurnicai (ncĭur-ni-cáĭ), nciurnicam (ncĭur-ni-cámŭ), nciurnicatã (ncĭur-ni-cá-tã), nciurnicari/nciurnicare (ncĭur-ni-cá-ri) – (unã cu nciurnichedz)
§ nciurnicat (ncĭur-ni-cátŭ) adg nciurnicatã (ncĭur-ni-cá-tã), nciurnicats (ncĭur-ni-cátsĭ), nciurnicati/nciurnicate (ncĭur-ni-cá-ti) – (chirolu, fatsa, etc.) tsi sã ntunicã shi s-niurã; ãnciurnicat, ntunicat, niurat, ncljis, etc.
{ro: întunecat}
{fr: obscurci}
{en: darkened}
§ nciurnicari/nciurnicare (ncĭur-ni-cá-ri) sf nciurnicãri (ncĭur-ni-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva sã ntunicã; ãnciurnicari, ntunicari
oasã
oasã (ŭá-sã) sf oasi/oase (ŭá-si) – partea dit unã yimishi a unui pom, di-aradã tu mesi, cari easti durã (scliro, corcanã) sh-cari siminatã tu loc fatsi s-creascã un altu pom tsi fatsi idyea soi di yimishi; partea di nãuntru di la nãscãnti fructi, cu anvãliturã limnoasã, tu cari s-aflã simintsa; os, cocalã, sãmbur, sãmburi, sãmburã, sumbur, sumbru, sumburi, simintsã, puponj
{ro: săm-bure}
{fr: noyau, pépin}
{en: pit (of fruit), stone (of cherry, grape)}
ex: nu tsãni oasa (sãmburile) di cireashi n gurã, ta s-nu tsiva di u-ascapits fãrã s-vrei
§ os2 (ósŭ) sn oasi/oase (ŭá-si) – (unã cu oasã)
puponj2
puponj2 (pu-pónjĭŭ) sm puponj (pu-pónjĭ) – partea (di-aradã tu mesi) dit unã yimishi tsi creashti pi-un pom, tsi easti durã (scliro, corcanã), sh-cari siminatã tu loc, fatsi s-creascã un altu pom tsi fatsi idyea soi di yimishi; os, oasã, cocalã, sãmbur, sãmburi, sãmburã, sumbur, sumbru, sumburi, simintsã
{ro: sămbure}
{fr: noyau, pépin}
{en: pit (of fruit), stone (of cherry, grape)}
sãmburi/sãmbure
sãmburi/sãmbure (sắm-bu-ri) sm sãmburi (sắm-burĭ) – partea dit unã yimishi (di-aradã tu mesi) cari easti durã (scliro, corcanã) sh-cari siminatã tu loc fatsi s-creascã un altu pom tsi fatsi idyea soi di yimishi; os, oasã, cocalã, sãmbur, sãmburã, sumbur, sumbru, sumburi, simintsã
{ro: sămbure}
{fr: noyau, pépin}
{en: pit (of fruit), stone (of cherry, grape)}
ex: ma tini n suflit portsã, ca sãmburi, tut tserlu
§ sãmbur (sắm-burŭ) sm sãmburi (sắm-burĭ) – (unã cu sãmburi)
ex: lj-fatsi-arãu si ngljitã sãmburlji
§ sãmburã (sắm-burŭ) sf sãmburi (sắm-burĭ) – (unã cu sãmburi)
§ sumbur (súm-burŭ) sm sumburi (súm-burĭ) – (unã cu sãmburi)
ex: ca di nucã sumburi
§ sumburi/sumbure (súm-bu-ri) sm sumburi (súm-burĭ) – (unã cu sãmburi)
§ sumbru (súm-bru) sm sumbri (súm-bri) – (unã cu sãmburi)