DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cup

cup (cúpŭ) sm cuchi (cúchĭ) – multimi di lucri bãgati unã pisti-alantã fãrã nitsiunã aradã (cãtivãrãoarã cu-aradã); stog di chetri (dit unã urvalã) armasi dupã cãdearea-a unei casã; culeu, grãmadã, gumaradã, stog, stoc, stivã, grumbã, grumbur, grumur, suro, surii, sumãreauã
{ro: grămadă}
{fr: amas, monceau}
{en: heap, pile}

§ culeu2 (cu-léŭ) sm culei (cu-léĭ) – (unã cu cup)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

grãmadã

grãmadã (grã-má-dã) sf grãmãdz (grã-mắdzĭ) – multimi di lucri bãgati unã pisti-alantã fãrã nitsiunã aradã (cãtivãrãoarã cu-aradã); stog di chetri (dit unã urvalã) armasi dupã cãdearea-a unei casã; gumaradã, stog, stoc, stivã, cup, culeu, grumbã, grumbur, grumur, suro, surii, sumãreauã
{ro: grămadă}
{fr: amas, amoncellement; ruine}
{en: heap, pile, cluster}
ex: grãmãdzli (stogurli) mash di chetri grescu; dit aryi njirdzeam tu grãmadã; pãnã tu-apiritã, grãnuts di grãnuts ãl curarã, grãmãdz-grãmãdz

§ gumaradã (gu-ma-rá-dã) sf gumarãdz (gu-mã-rắdzĭ) – (unã cu grãmadã)

§ grumbã (grúm-bã) sf grumburi/grumbure (grúm-bu-ri) – (unã cu grãmadã)
ex: aveam tu agru unã gumaradã mari (stog mari di chetsrã)

§ grumbur (grúm-burŭ) sf grumbi/grumbe (grúm-bi) – (unã cu grãmadã)

§ grumur (grú-murŭ) sn grumuri (grú-murĭ) –
1: multimi di pulj tsi-azboairã deadun; bandã, gãrdelj, surii, trãmbã, tãbãbii, tubãbii;
2: multimi di lucri bãgati unã pisti-alantã fãrã nitsiunã aradã (cãtivãrãoarã cu-aradã); grãmadã, gumaradã, stog, stoc, stivã, cup, culeu, grumbã, grumbur, suro, sumãreauã
{ro: cârd; grămadă}
{fr: volée; tas, amas}
{en: flock (of birds, animals); heap, pile, cluster}
ex: sfinduchili adunati grumur (stog); u vãtãmai… mutrii grumurlu moali; di frica a lor, grumur (stog) di leamni; gãili imnã ãn grumuri (surii, trãmbi), multi deadun

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

murmani/murmane

murmani/murmane (mur-má-ni) murmãnj (mur-mắnjĭ) – multimi di lucri bãgati unã pisti-alantã (multili ori fãrã aradã, cãtivãrãoarã cu-aradã); stog, stoc, stivã, grãmadã, gumaradã, cup, culeu, grumbã, grumbur, grumur, suro, surii, sumãreauã
{ro: morman, grămadă}
{fr: tas, amas}
{en: heap, pile, cluster}
ex: catiun arucã cãti un brats di leamni shi s-featsi nã murmani (stog, grãmadã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

stivã

stivã (stí-vã) sf stivi/stive (stí-vi) – multimi di lucri bãgati unã pisti-alantã (multili ori fãrã aradã, cãtivãrãoarã cu-aradã); stoc, stog, grãmadã, gumaradã, cup, culeu, grumbã, grumbur, grumur, suro, surii, sumãreauã
{ro: grămadă}
{fr: tas, amas}
{en: heap, pile, cluster}
ex: stivã di leamni

§ stivãsescu (sti-vã-sés-cu) (mi) vb IV stivãsii (sti-vã-síĭ), stivãseam (sti-vã-seámŭ), stivãsitã (sti-vã-sí-tã), stivãsiri/stivãsire (sti-vã-sí-ri) – adun lucri tu-unã stivã
{ro: îngrămădi}
{fr: (en)tasser, amasser}
{en: pile up, stack}

§ stivãsit (sti-vã-sítŭ) adg stivãsitã (sti-vã-sí-tã), stivãsits (sti-vã-sítsĭ), stivãsiti/stivãsite (sti-vã-sí-ti) – tsi easti adunat stog tu-unã stivã
{ro: îngrămădit}
{fr: entassé, amassé}
{en: piled up, stacke}

§ stivãsiri/stivãsire (sti-vã-sí-ri) sf stivãsiri (sti-vã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si stivãseashti
{ro: acţiunea de a îngrămăd; îngrămădire}
{fr: action de (en)tasser, d’amasser}
{en: action of piling up, of stacking}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

stog

stog (stógŭ) sn stoguri (stó-gurĭ) shi stoazi(?) (stŭá-zi) – multimi di lucri bãgati unã pisti-alantã (multili ori fãrã aradã, cãtivãrãoarã cu-aradã); stoc, stivã, grãmadã, gumaradã, murmani, cup, culeu, grumbã, grumbur, grumur, suro, surii, sumãreauã;
(expr: cu stog = mplin (di lucri) di nu mata ncapi altutsiva)
{ro: grămadă}
{fr: tas, amas}
{en: heap, pile, cluster}
ex: nã featã-adunatã stog sh-cu cusitsãli tru loc (angucitoari: tseapa); yini cu un stog (stivã, grãmadã) di leamni dinanumirea; cu bratsili shi mãnjli ncurtsiljati pi nãsi sh-adunati stog (deadun, grãmadã); di tuti luguriili din casã featsirã dauã stoguri shi deapoea arcarã shcurtica, un lo un stog, alantu altu; deadi foc la stoglu di palji; ãlj vinji arãu shi cãdzu stog (ca tu-unã grãmadã) ãmpadi; ca stoguri (un suro) di flurii; flurii di frãndzã stoguri (grãmãdz); turmi… nã dau di lãnã stoazi (stoguri); s-adunarã furlji stog (tuts deadun, un ningã-alantu) di bãgarã Steryea ntroc; sãdii nã parti di-ayinji cu sãrmets dit Amirichii; adusi di la-ayinji sãrmets nã cherã cu stog
(expr: mplinã pãn di budza-a cherãljei)

§ stoc (stócŭ) sn stocuri (stó-curĭ) – (unã cu stog)
ex: stocuri (suro) di liri; li-adunai mearili di pri pom sh-li alãsai stocuri, stocuri tu ubor; aveam tu udã un stoc di lucri

§ nstog1 (nstógŭ) (mi) vb I nstugai (nstu-gáĭ), nstugam (nstu-gámŭ), nstugatã (nstu-gá-tã), nstugari/nstugare (nstu-gá-ri) – adun lucri stog (fãrã nitsiunã aradã, un pisti-alantu, ashi cum s-tihiseashti sã-nj cadã tu mãnã); (mi-)adun stog; (mi-)adun guzmolj; nguzmuljedz, cuculescu
{ro: îngrămădi; (se) ghemui}
{fr: empiler; pelotonner}
{en: pile up; curl up}
ex: nstugarã tuti luguriili tu ubor

§ nstugat (nstu-gátŭ) adg nstugatã (nstu-gá-tã), nstugats (nstu-gátsĭ), nstugati/nstugate (nstu-gá-ti) – tsi easti adunat stog (guzmolj); nguzmuljat, cuculit
{ro: îngrămădit; ghemuit}
{fr: empilé; pelotonné}
{en: piled up; curled up}
ex: nstugats (adunats, stog, gljem) di-arcoari

§ nstugari/nstugare (nstu-gá-ri) sf nstugãri (nstu-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva adunã lucri stog; atsea tsi s-fatsi cãndu s-adunã stog; nguzmuljari, cuculiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sumã2

sumã2 (sú-mã) sf sumi/sume (sú-mi) – numir di lucri (paradz); numirlu tsi s-aflã cãndu s-fatsi isapea shi s-adunã ma multi numiri; numirlu tsi-aspuni cãti lucri s-aflã tu-un stog; isapi
{ro: adunare, sumă, total}
{fr: addition, somme, total}
{en: addition, sum, total}
ex: aveam nã sumã mari di paradz; fã-lã suma (fã-lã isapea, adunã-li); si mprumutã cu sumi mãri (cu paradz multsã)

§ sumãreauã (su-mã-reá-ŭã) sf sumãrei (su-mã-réĭ) – multimi di lucri i hiintsi adunati deadun tu-un loc dishcljis i ncljis; stog di lucri; sumã, stog, grãmadã, cãlãbãlãchi, etc.
{ro: sumedenie, grămadă}
{fr: amas, foule, somme}
{en: heap, crowd, sum}
ex: fã-lj sumãreauã (fã-lj suma, isapea; adunã-li)

§ nsum (nsúmŭ) vb I nsumai (nsu-máĭ), nsumam (nsu-mámŭ), nsumatã (nsu-má-tã), nsumari/nsumare (nsu-má-ri) – adun tu-un loc; adun ma multi numiri tra s-aflu cãt fac tuti deadun; numir lucrili dit unã multimi tra s-aflu cãti suntu; fac isapea cu-adunarea-a ma multor numiri; fac suma-ali unei multimi
{ro: aduna; însuma; strînge la un loc}
{fr: additionner; sommer, faire la somme; amasser dans la même place}
{en: add; sum up; bring together to the same place}
ex: nsumã-li tuti (adunã-li, fã isapea) tra sã shtiu tsi tsã voi

§ nsumat (nsu-mátŭ) adg nsumatã (nsu-má-tã), nsumats (nsu-mátsĭ), nsumati/nsumate (nsu-má-ti) – (ma multi numiri) tsi suntu adunati; tsi-lj s-ari faptã isapea (adunarea)
{ro: adunat; însumat; strîns la un loc}
{fr: additionné; sommé; amassé dans la même place}
{en: added; summed up; brought together to the same place}
ex: nsumati li ari tuti (lã ari faptã isapea, li ari adunatã tuti numirli), tsi ari ti dari, tsi ti loari

§ nsumari/nsumare (nsu-má-ri) sf nsumãri (nsu-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã nsumã tsiva
{ro: acţiunea de a aduna; de a însuma; de a strînge la un loc; adunare, însumare}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

surii/surie

surii/surie (su-rí-i) sf surii (suríĭ) – multimi di prãvdzã imiri i agri (oi, vãts, tserghi, pulj, etc.) adunati deadun tu-un loc dishcljis i ncljis; suro, sumãreauã, cupii, turmã, grãmadã, stog, stoc, buluchi, bluchi, ceatã, bandã, taifã, cãlãbãlãchi, gloatã, chindrã, jurdunã, etc.
{ro: grămadă, sumedenie, cireadă, mulţime}
{fr: amas, somme, troupeau (de grand bétail), volée; foule}
{en: pile, heap, sum, flock (of birds, animals); crowd}
ex: surii (turmi) di boi shi vãts; yin surii di prãvdzã; unã surii di gãi azbuirarã; unã surii (ceatã, buluchi, trãmbã) di arbinesh

§ suro (su-ró) sm suradz (su-rádzĭ) – (unã cu surii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã