|
|
sultanâ
RO:sultană - soţie de sultan … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:46802>2014-05-14 22:31:13.10018 »
sultanã
sultanã (sul-tá-nã) sf – vedz tu sultan
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: sultansultãnatã
sultãnatã (sul-tã-ná-tã) sf – vedz tu sultan
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: sultansultan
sultan (sul-tánŭ) sm sultanj (sul-tánjĭ) – vãsilje (amirã, domnu mari, etc.) tsi ari puteari di banã sh-di moarti tu-un crat nturtsescu (di musulmanj); numã tsi s-da, cãtivãrãoarã, sh-la soi bãrbãteascã di-a sultanlui
{ro: sultan}
{fr: sultan}
{en: sultan}
§ sultanã (sul-tá-nã) sf sultani/sutane (sul-tá-ni) – vãsiloanji (amirãroanji, mamã, featã icã sorã di sultan)
{ro: sultană}
{fr: sultane}
{en: sultana}
ex: soi di sultani
§ sultãnatã (sul-tã-ná-tã) sf sultãnãts (sul-tã-nắtsĭ) – tsirimonja tsi s-fatsi (ca ti un sultan, cu parataxi, muzicã, oaminj, nomuri, adets, etc.) cãndu easti unã dzuã pisimã icã s-yiurtiseashti un lucru; sãltãnatã, sãltãnati, tsirimonji, parataxi, taxi;
(expr: vilendza di sultãnatã = unã vilendzã tsi s-bagã tu dzãli pisimi, tu parataxi, pristi sãmarlu i shaua-a calui)
{ro: saltanat, alai, ceremonie, pompă}
{fr: cérémonie, pompe}
{en: ceremony, pomp}
ex: trec celnits cu sultãnatã (cu tsirimonj, cu parataxi)
§ sãltãnatã (sãl-tã-ná-tã) sf sãltãnãts (sãl-tã-nắtsĭ) – (unã cu sultãnatã)
ex: ari mari sãltãnatã
§ sãltãnati/sãltãnate (sãl-tã-ná-ti) sf sãltãnãts (sãl-tã-nắtsĭ) – (unã cu sultãnatã)
ex: nu cu sãltãnati, nu cu pirifanji; amirãlu tu dzãli pisimi easi cu mari sãltãnati (tsirimonji); fac mari sãltãnati (multu luxu) cã suntu oaminj cu dari di mãnã
amirã
amirã (a-mi-rắ) sm amiradz (a-mi-rádzĭ) shi amirãradz (a-mi-rã-rádzĭ) shi amirãladz (a-mi-rã-ládzĭ) – omlu tsi urseashti pristi tuts shi pristi tuti tsi s-fac tu-un crat mari; vãsilje, bãsilã, munarhu
(expr: Amirã-Albu, Amirã-Lai, Amirã-Arosh, Amirã-Veardi, Amirã-Arap, Amirã-Gioni, etc. = numi di-amiradz dit pãrmitili armãneshti)
{ro: împărat}
{fr: empereur}
{en: emperor}
ex: ca la numtã di-amiradz (di vãsiljadz); treatsi amirãlu (vãsiljelu); amirãlu-a nostru s-cljamã Sultan Abdul Hamid Han; ghiftul, sh-amirã s-agiungã, tut ghiftu va-armãnã; ghiftul cãnd amirã intrã, tatã-su ninti spindzurã; di-afoarã hilj di amirã, sh-tu pungã nu-ari pãrã
§ amirãroanji/amirãroanje (a-mi-rã-rŭá-nji) sf amirãroanji/amirãroanje (a-mi-rã-rŭá-nji) – nveastã di amirã; muljarea tsi urseashti (ca un vãsilje) pristi tuts shi pristi tuti tsi s-fac tu-un crat mari (tsi nu-ari bãrbat vãsilje); amiroanji, vãsiloanji, vãsiljoanji, vasilsã
{ro: împărăteasă}
{fr: impératrice}
{en: empress}
ex: amirãlu sh-avea sh-amirãroanji (vãsiloanji); amirãroanja-a Rumãniiljei s-cljamã shi muma-a pliguitslor
§ amiroanji/amiroanje (a-mi-rŭá-nji) sf amiroanji/amiroanje (a-mi-rŭá-nji) – (unã cu amirãroanji)
ex: eara unã-amiroanji (vãsiloanji)
§ amirãrilji/amirãrilje (a-mi-rã-rí-lji) sf amirãrilj (a-mi-rã-ríljĭ) – cratlu pristi cari urseashti un amirã; vãsilii, amirãlji, amirãlichi, vãsilii, duvleti, munarhii
{ro: împărăţie, regat}
{fr: empire, royaume}
{en: empire, kingdom}
ex: amirãrilja-a noastrã
§ amirãlji/amirãlje (a-mi-rắ-lji) sf amirãlj (a-mi-rắljĭ) – (unã cu amirãrilji)
§ amirãlichi/amirãliche (a-mi-rã-lí-chi) sf amirãlichi (a-mi-rã-líchĭ) – (unã cu amirãrilji)
ex: eara nãoarã un amirã cari-avea nã amirãlichi mari
§ amirãrescu (a-mi-rã-rés-cu) adg amirãreascã (a-mi-rã-reás-cã), amirãreshtsã (a-mi-rã-résh-tsã), amirãreshti (a-mi-rã-résh-ti) – tsi ari s-facã cu-un amirã; tsi easti adrat ca di-un amirã; tsi ari vidzuta di-un amirã; amirescu, vãsilchescu, dumnescu
azvingu
azvingu (az-vín-gu) (mi) vb III shi II azvimshu (az-vím-shĭu), azvindzeam (az-vin-dzeámŭ), azvimtã (az-vím-tã) shi azvinsã (az-vín-sã), azvindziri/azvindzire (az-vín-dzi-ri) shi azvindzea-ri/azvindzeare (az-vin-dzeá-ri) – hiu ma cu puteari (dishtiptãciuni, ma ghini armãtusit, etc.) sh-amintu tu-unã alumtã (polim); mi-alumtu tra s-amintu; hiu ma bunlu sh-amintu tu unã astritseari; lj-bag mãnã; l-bag mpadi; lj-u pot; ãnvingu, nvingu, anichisescu, nichisescu, anixescu, bat, amintu, frãngu, surpu, astrec
{ro: (lupta pentru a) învinge; câştiga (joc, concurs)}
{fr: (lutter pour) vaincre; gagner}
{en: (fight to) defeat; win}
ex: va s-u ljai, ma s-mi-azvindzi (ma s-hii ma gioni, ma s-nj-u pots); zmulsi gionili yeataganlu sh-lja si s-azvingã cu (si s-alumtã tra s-lu bagã mpadi) dushmanlu; azvimsi (lj-bãgã mpadi, lj-bãtu) dushmanjlji tuts; s-turnã shi ficiorlu dit polim, iu lu-azvimsi pi dushman; lu-avea azvimtã (lj-u-avea pututã); sã s-azvingã (si s-alumtã); lu-azvimsi (lu-astricu, amintã) tu ampãturari
§ azvimtu (az-vím-tu) adg azvimtã (az-vím-tã), azvimtsã (az-vím-tsã), azvimti/azvimte (az-vím-ti) – tsi chiru alumta; tsi chiru la un gioc di cãrtsã; tsi nu-amintã unã astreatsiri; azvinsu, ãnvinsu, nvinsu, anichisit, nichisit, anixit, bãtut, frãmtu, surpat, astricut
{ro: învins}
{fr: vaincu}
{en: defeated}
ex: vãrnu-azvimtu (tsi s-chearã alumta) nu s-aleadzi
§ azvinsu (az-vín-su) adg azvinsã (az-vín-sã), azvinshi (az-vín-shi), azvinsi/azvinse (az-vín-si) – (unã cu azvimtu)
§ azvindzi-ri/azvindzire (az-vín-dzi-ri) sf azvindziri (az-vín-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva azvindzi; azvindzeari, ãnvindziri, ãn-vindzeari, nvindziri, nvindzeari, anichisiri, nichisiri, anixiri, bãteari, amintari, frãndzeari, surpari, astreatsiri, astritseari
{ro: acţiunea de a învinge, de a câştiga (jocuri de noroc, concurs)}
{fr: action de vaincre, de gagner (jeux de chance, competition)}
{en: action of defeating; of winning (games, competition)}
§ az-vindzeari/azvindzeare (az-vin-dzeá-ri) sf azvindzeri (az-vin-dzérĭ) – (unã cu azvindziri)
§ neazvimtu (neaz-vím-tu) adg neazvimtã (neaz-vím-tã), neazvimtsã (neaz-vím-tsã), neazvim-ti/neazvimte (neaz-vím-ti) – tsi nu cheari unã alumtã; tsi nu poati s-hibã azvimtu; neazvinsu
birati/birate
birati/birate (bi-rá-ti) sf birãts (bi-rắtsĭ) – ordin ngrãpsit trã dispots, dat aoa sh-un chiro di sultanlu turcu; firmani, tirmani, leadzi, nom
{ro: firman ce se dă arhiereilor}
{fr: ordre écrit donné aux évêques}
{en: written order given for the bishops}
divani/divane
divani/divane (di-vá-ni) sf divãnj (di-vắnjĭ) – adunarea-a oaminjlor mãri dit veaclja Turchii cari lu-agiuta sultanlu la chivirnisirea-a statlui
{ro: divan (din Turcia)}
{fr: divan, assemblée, gouvernement de l’ancien Turquie}
{en: divan, assembly, government of the old Turkey}
firmani/firmane
firmani/firmane (fir-má-ni) sf firmãnj (fir-mắnjĭ) – ordin ngrãpsit di-a sultanlui turcu, di-aoa sh-un chiro; tirmani, leadzi, nom, birati; (fig: firmani = carti lungã)
{ro: firman}
{fr: ordre écrit donné par le sultan}
{en: written order given by the sultan}
ex: pãngãna, di zori, cara da di scoati nã firmani; scoasim firmani trã bisearicã; adarã unã firmani; tsi cãnta firmanea-atsea?; grailu-a lor eara firmani; nu ari ishitã firmanea trã bisearica a noastrã; unã firmani ntreagã (fig: unã carti lungã) nj-scria
§ tirmani/tirmane (thir-má-ni) sf tirmãnj (thir-mắnjĭ) – (unã cu firmani)
ex: carti mari, ca tirmani; s-vã scriats unã tirmani
irade
irade (i-ra-dé) sm iradedz (i-ra-dédzĭ) – leadzi scriatã shi datã di sultan; iradei
{ro: iradea}
{fr: rescrit du sultan}
{en: edict issued by the sultan}
§ iradei/iradee (i-ra-dé-i) sf iradei (i-ra-déĭ) – (unã cu irade)
§ iradeauã (i-ra-deá-ŭã) sf iradeali/iradeale(?) (i-ra-deá-li) – (unã cu irade)
ex: amirãlu deadi trã aestã ipotisi nã iradeauã (leadzi)
mahmudii/mahmudie
mahmudii/mahmudie (mah-du-dí-i) sf mahmudii (mah-mu-díĭ) – unã soi di parã veclju di-amalamã scos tu chirolu-a sultanlui Mahmoud II (tsi-l poartã, multi ori, muljerli di gushi); mahmude, muhmude, flurii, lirã, galbinã, gãlbinushi, etc.
{ro: monedă veche de aur}
{fr: ancienne monnaie d’or}
{en: old gold coin}
ex: minduhii shi mahmudii; tatã-su-lj deadi la mãrtari un bair di mahmudii
§ mahmude (mah-mu-dé) sm mahmudedz (mah-mu-dédzĭ) – (unã cu mahmudii)
ex: lj-lipseashti un mahmude
§ muhmude (muh-mu-dé) sm muhmudedz (muh-mu-dédzĭ) – (unã cu mahmudii)
§ minduhii/minduhie (min-du-hí-i) sf minduhii (min-du-híĭ) – unã soi di parã veclju di-amalamã; flurii, lirã, galbinã, gãlbinushi, etc.
{ro: monedă veche de aur}
{fr: ancienne monnaie d’or = 20 anciens francs}
{en: old gold coin}
ex: minduhii shi mahmudii; lalã-su u miscu cu-un bair di minduhii (liri)
megidie
megidie (me-gi-di-ĭé) invar – ashi cum u fatsi (easti, poartã, etc.) sultanlu Megid
{ro: a la sultan Megid}
{fr: à la manière du sultan Medjid}
{en: in the Sultan Medjid’s way}
ex: cu cãciula megidie (purtatã ca sultanlu Megid)
muhtar
muhtar (muh-tárŭ) sm muhtari (muh-tárĭ) – omlu-a chivernisiljei (a vãsiljelui, a sultanlui) cari adunã dãrli tsi omlu lipseashti s-li da a statlui; miuftar
{ro: perceptor}
{fr: percepteur}
{en: tax collector}
§ muhtãrlichi/muhtãrliche (muh-tãr-lí-chi) sf muhtãrlichi (muh-tãr-líchĭ) – adunarea di dãri tsi u fatsi muhtarlu; tehnea-a muhtarlui ca s-adunã dãrli
{ro: percepţie, perceptorat}
{fr: perception; action de percevoir de l’argent; profession de percepteur}
{en: tax collection; profession of a tax collector}
§ miuftar (mĭuf-tárŭ) sm miuftari (mĭuf-tárĭ) – (unã cu muhtar)
parataxi/parataxe
parataxi/parataxe (pa-rá-tac-si) sf paratãxi (pa-rá-tãxĭ) – tsirimonji tsi s-fatsi cu-unã multimi di oaminj (stratiots, ficiori di la sculii, etc.) tsi imnã deadun pri cali, arãdãpsits, multi ori cu flamburi (seamni, cruts, etc.) tu mãnã, cu cãntãri, etc. tra s-yiurtiseascã tsiva, un om mari (un ayi, unã sãrbãtoari, etc.); tsirimonja tsi s-fatsi (cu oaminj, muzicã, nomuri, adets, etc.) cãndu easti unã dzuã pisimã icã s-yiurtiseashti tsiva; pãratã, taxi, tsirimonji, sãltãnati, sãltãnatã, sultãnatã
{ro: alai, paradă, ceremonie, pompă}
{fr: parade, cérémonie, pompe}
{en: parade, ceremony}
ex: lu ngruparã cu parataxi (cu lumi shi tsirimonji)
§ taxi3/taxe (tác-si) sf tãxi (tắc-si) shi tãxuri (tắc-surĭ) – (unã cu parataxi)
ex: cu-ahãtã taxi (tsirimonji) mari
§ pãratã (pã-rá-tã) sf pãrati/pãrate (pã-rá-ti) shi pãrãts (pã-rắtsĭ) – (unã cu parataxi)
stãfidã
RO:stafidă
EN:raisin, sultana
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015