|
|
sulmuxescu
sulmuxescu (sul-muc-sés-cu) (mi) vb IV – vedz tu exumuluyii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: exumuluyiiamãrtii/amãrtie
amãrtii/amãrtie (a-mãr-tí-i) sf amãrtii (a-mãr-tíĭ) – cãlcarea-a unui nom crishtinescu; mãrtii, picat; (fig:
1: amãrtii = znjii, aspãrgãciuni, chirdãciuni, crimã; expr:
2: intru tu-amãrtii = fac un lucru-arãu;
3: amãrtii di Dumnidzã, amãrtii greauã = lucru multu-arã, mari picat)
{ro: păcat}
{fr: péché}
{en: sin}
ex: nu tsi intrã n gurã, ma tsi easi din gurã easti amãrtii; easti amãrtii (picat) s-lucredz sãrbãtoarea; feci nã mari amãrtii; amãrtii greauã; mi-acãtsarã amãrtiili-a tatã-njui; nu intri tu-amãrtii?
(expr: nu fatsi arãu cãndu-adari aestu lucru?)
§ mãrtii/mãrtie (mãr-tí-i) sf mãrtii (mãr-tíĭ) – (unã cu amãrtii)
§ amãrtios (a-mãr-ti-ósŭ) adg amãrtioasã (a-mãr-ti-ŭá-sã), amãrtiosh (a-mãr-ti-óshĭ), amãr-tioasi/amãrtioase (a-mãr-ti-ŭá-si) – tsi fatsi amãrtii; tsi ari s-facã cu amãrtiili; mãrtios
{ro: păcătos}
{fr: pécheur}
{en: sinner}
§ mãrtios (mãr-ti-ósŭ) adg mãrtioasã (mãr-ti-ŭá-sã), mãrtiosh (mãr-ti-óshĭ), mãrtioasi/mãrtioase (mãr-ti-ŭá-si) – (unã cu amãrtios)
§ amãrtipsescu (a-mãr-tip-sés-cu) vb IV amãrtipsii (a-mãr-tip-síĭ), amãrtipseam (a-mãr-tip-seámŭ), amãrtipsitã (a-mãr-tip-sí-tã), amãrtipsiri/amãrtipsire (a-mãr-tip-sí-ri) – fac unã amãrtii; amãrtisescu
{ro: păcătui}
{fr: pécher}
{en: sin}
§ amãrtipsit (a-mãr-tip-sítŭ) adg amãrtipsitã (a-mãr-tip-sí-tã), amãrtipsits (a-mãr-tip-sítsĭ), amãrtipsiti/amãrtipsite (a-mãr-tip-sí-ti) – tsi ari faptã amãrtii
{ro: păcătuit}
{fr: péché}
{en: sinned}
§ amãrtipsiri/amãrtipsire (a-mãr-tip-sí-ri) sf amãrtipsiri (a-mãr-tip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fatsi amãrtii
{ro: acţiunea de a păcătui; păcătuire}
{fr: action de pécher}
exumuluyii/exumuluyie
exumuluyii/exumuluyie (ec-su-mu-lu-yí-i) sf exumuluyii (ec-su-mu-lu-yíĭ) – pricunushtearea di-un crishtin (dinintea-a unui preftu) a amãrtiilor fapti (ca sã-lj li ljartã Dumnidzã) shi, cu amãrtiili ljirtati, s-poatã si s-ducã tra si s-cumãnicã; pricunush-tearea-a cu zborlu i cu scriarea a lucrilor fapti di caritsido om
{ro: spovedanie, mărturisire}
{fr: confession}
{en: confession}
§ exumuluyisescu (ec-su-mu-lu-yi-sés-cu) (mi) vb IV exumu-luyisii (ec-su-mu-lu-yi-síĭ), exumuluyiseam (ec-su-mu-lu-yi-seámŭ), exumuluyisitã (ec-su-mu-lu-yi-sí-tã), exumuluyisiri/exu-muluyisire (ec-su-mu-lu-yi-sí-ri) – nj-spun (pricunoscu) amãrtiili tsi-am faptã dinintea-a unui preftu (shi-caftu ljirtari-al Dumnidzã); pricunoscu cu zborlu i cu scriarea un lucru tsi-am faptã; exumu-lughisescu, xumuluyisescu, ximuluyisescu, ximistiripsescu, sulmuxescu
{ro: (se) spovedi, mărturisi}
{fr: (se) confesser}
{en: confess}
§ exumuluyisit (ec-su-mu-lu-yi-sítŭ) adg exumuluyisitã (ec-su-mu-lu-yi-sí-tã), exumuluyisits (ec-su-mu-lu-yi-sítsĭ), exumuluyisiti/exumuluyisite (ec-su-mu-lu-yi-sí-ti) – tsi ari pricunuscutã dinintea-a unui preftu amãrtiili tsi-ari faptã; tsi ari pricunuscutã n fatsa-a unui, atseali tsi (lj-)ari faptã; exumulughisit, xumuluyisit, ximuluyisit, ximistiripsit, sulmuxit
{ro: spovedit, mărturisit}
{fr: confessé}
{en: confessed}
§ exumuluyisiri/exu-muluyisire (ec-su-mu-lu-yi-sí-ri) sf exumuluyisiri (ec-su-mu-lu-yi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-exumuluyiseashti tsi-ari faptã; exumuluyisiri, xumulughisiri, ximuluyisiri, ximistiripsiri, sulmuxiri
{ro: acţiunea de a se spovedi, de a mărturisi; spovedire, mărturisire}
{fr: action de confesser}
{en: action of confessing}
§ exumulughisescu (ec-su-mu-lu-ghi-sés-cu) (mi) vb IV exumu-lughisii (ec-su-mu-lu-ghi-síĭ), exumulughiseam (ec-su-mu-lu-ghi-seámŭ), exumulughisitã (ec-su-mu-lu-ghi-sí-tã), exumulughisi-ri/exumulughisire (ec-su-mu-lu-ghi-sí-ri) – (unã cu exumu-luyisescu)
ex: adzã mi am exumulughisitã shi Dumãnicã mi cumãnic
§ exumulughisit (ec-su-mu-lu-ghi-sítŭ) adg exumu-lughisitã (ec-su-mu-lu-ghi-sí-tã), exumulughisits (ec-su-mu-lu-ghi-sítsĭ), exumulughisiti/exumulughisite (ec-su-mu-lu-ghi-sí-ti) – (unã cu exumuluyisit)
mistiryiu
mistiryiu (mis-tír-yĭu) sn mistiryi/mistirye (mis-tír-yi) – lucru tsi easti tsãnut ascumtu (tra s-nu s-veadã i s-nu hibã shtiut di lumi); lucru tsi omlu nu poati s-lu-aducheascã cum s-ari faptã; mistico, ascumtu, acrifo
{ro: secret, taină}
{fr: secret, mystère}
{en: secret, mistery}
ex: pãdurili s-nu-ascundã cãti un mistiryiu (mistico); tsi mistiryiu s-hibã aclo shi mini mi njir; bisearica cunoashti shapti mistiryi
§ mistico (mis-ti-có) sm misticadz (mis-ti-cádzĭ) – (unã cu mistiryiu)
ex: ti mãcã limba s-aspunj misticolu a nostru
§ mistiryipsescu (mis-tir-yip-sés-cu) vb IV mistiryipsii (mis-tir-yip-síĭ), mistiryipseam (mis-tir-yip-seámŭ), mistiryipsitã (mis-tir-yip-sí-tã), mistiryipsiri/mistiryipsire (mis-tir-yip-sí-ri) – tsãn un lucru ascumtu sh-nu-l spun a vãrnui; lu ndreg un lucru ashi tra s-armãnã mistico (tra s-nu poatã s-lu shtibã lumea, s-lu cunoascã, s-lu-aducheascã); zburãscu cu cariva lucri tsi nu lipseashti si s-avdã
{ro: tăinui, ţine secret}
{fr: faire mystère de, tenir secret}
{en: make a secret (mistery) out of; keep a secret}
ex: cari s-nu ti mistiryipseshti cu muljarea, cu cari
§ mistiryipsit (mis-tir-yip-sítŭ) adg mistiryipsitã (mis-tir-yip-sí-tã), mistiryipsits (mis-tir-yip-sítsĭ), mistiryipsiti/mistiryipsite (mis-tir-yip-sí-ti) – tsi easti tsãnut ascumtu (mistico); tsi easti faptu tra s-nu poatã si s-aducheascã lishor
{ro: tăinuit, ţinut secret}
{fr: tenu secret}
{en: kept secret}
§ mistiryipsiri/mistiryipsire (mis-tir-yip-sí-ri) sf mistiryipsiri (mis-tir-yip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva tsãnu tsiva mistico (ascumtu di lumi)
{ro: acţiunea de a tăinui, de a ţine secret; tăinuire}
{fr: action de faire mystère de, de tenir un secret}
{en: action of making a secret (mistery) out of; of keeping a secret}
§ ximistiripsescu (csi-mis-ti-rip-sés-cu) (mi) vb IV ximistiripsii (csi-mis-ti-rip-síĭ), ximistiripseam (csi-mis-ti-rip-seámŭ), ximistiripsitã (csi-mis-ti-rip-sí-tã), ximistiripsiri/ximistiripsire (csi-mis-ti-rip-sí-ri) – dzãc (ximuluyisescu) a unui un lucru tsi easti mistico; spun a unui un lucru ascumtu (un mistiryiu) nishtiut di el; lu ndreg un lucru ashi tra s-nu-armãnã mistico (tra s-poatã s-lu shtibã lumea, s-lu cunoascã, s-lu-aducheascã); pricunoscu cu zborlu i cu scriarea un lucru tsi-am faptã (tsi-nj sta pi inimã) shi eara mistico pãnã tora; nj-dizvãlescu inima sh-li ximuluyisescu (shi-lj dzãc) a unui oaspi atseali tsi-nj sta pi suflit; ximuluyisescu, sulmuxescu