|
|
sulfat
sulfat (sul-fátŭ) sn sulfaturi (sul-fá-turĭ) – pulbiri albã sh-multu amarã, scoasã dit coaja-a unui arburi dit locurli caldi, multu bunã ca yitrii trã omlu tsi fatsi heavrã; pulbirea i hapchea faptã dit-aestã pulbiri; zulfat; (fig: sulfat = amar, multu amar, itsi lucru amar)
{ro: chinină}
{fr: quinine}
{en: quinine}
ex: loai sulfat; gura nj-easti sulfat (fig: multu-amarã); sulfat ãlj deadi yeatrul ti heavrã; easti sulfat (fig: multu amarã) yitria-aestã
§ zulfat (zul-fátŭ) sn zulfaturi (zul-fá-turĭ) – (unã cu sulfat)
amar1
amar1 (a-márŭ) sm fãrã pl – dureari sufliteascã (un dor greu tu suflit); mãrazi, cãnjinã, amãrãciuni, cripari, etc.
{ro: amar, amărăciune}
{fr: amertume, chagrin}
{en: sadness}
ex: di tru a arniului amar (mãrazi, cãnjinã); amar di (multã shi greauã) neauã
§ amar2 (a-márŭ) adg amarã (a-má-rã), amari (a-márĭ), amari/amare (a-má-ri) – tsi ari gustul (lizetea) a hearãljei (a pilonjlui, a sulfat-lui/chininãljei); amãros, merahun
{ro: amar (gustul)}
{fr: amer, funeste}
{en: bitter}
ex: yitria tsi nj-ari scriatã easti amarã fãrmac; merlu tsi mãcai eara amar; amari lucri; cari nu gustã amarlu (un lucru amar) nu shtii tsi easti zahãrea; lãcrinj amari; lu-arsi amarlu (di moarti) gãgosh
§ amãros (a-mã-rósŭ) adg amãroasã (a-mã-rŭá-sã), amãrosh (a-mã-róshĭ), amãroasi/amãroase (a-mã-rŭá-si) – (unã cu amar2)
ex: pilonj amãros
§ amar3 (a-marŭ) adv – cu amãrãciuni
{ro: amar}
{fr: amèrement, péniblement}
{en: with sadness}
ex: si-nj lu cãntsã tini-amar
§ amãrãciuni1/amã-rãciune (a-mã-rã-cĭú-ni) sf amãrãciunj (a-mã-rã-cĭúnjĭ) – starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva (cãndu easti tu jali, etc.); dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãrami, amãreatsã, cripari, caimo, jali, nvirinari, nvirari, stinuhurii, sicleti, mãrazi, cãnjinã, virin
{ro: amărăciune}
{fr: chagrin}
{en: sadness}
ex: aeshti doi anj avu, mãrata, multi amãrãciunj (cripãri, siclets)
§ amãreatsã1 (a-mã-reá-tsã) sf amãrets (a-mã-rétsĭ) shi amãretsuri (a-mã-ré-tsurĭ) – (unã cu amãrãciuni1)
§ amãrami1/amãrame (a-mã-rá-mi) sf fãrã pl – (unã cu amãrãciuni1)
ex: multã amãrami aduchescu
§ amãrari3/amãrare (a-mã-rá-ri) sf amãrãri (a-mã-rắrĭ) – (unã cu amãrãciuni1)
chinã1
chinã1 (chí-nã) sf chini/chine (chí-ni) – un arburi dit locurli caldi dit Amirichia di Not (Sud), dit coaja-a cui si scoati unã pulbiri albã multu amarã (sulfatlu); pulbirea tsi si scoati dit coaja-a-aishtui arburi, bunã ca yitrii; biuturã tsi s-fatsi cu-aestã pulbiri
{ro: arborele de chininã, chinchină, chină}
{fr: quinquina}
{en: quinine tree, cinchona, quinquina}
merahun
merahun (me-ra-húnŭ) adg merahunã (me-ra-hú-nã), merahunj (me-ra-húnjĭ), merahuni/merahune (me-ra-hú-ni) – tsi ari gustul (lizetea) amar a hearãljei (a pilonjlui, a sulfatlui/chininãljei); amar, amãros
{ro: amar (gustul)}
{fr: amer}
{en: bitter}
ex: merahunã (amarã) s-tsã hibã gura
mushidãri/mushidãre
mushidãri/mushidãre (mu-shi-dắ-ri) sf mushidãri (mu-shi-dắrĭ) – lugurii tsi la spitsãrii (farmatsii) s-cunoashti sum numa di “amoniac”; nishidãri, tsaparico, tsaparco
{ro: sulfat de amoniac}
{fr: sel ammoniac}
{en: ammonia salt}
ex: tu chirolu a mushidãriljei
§ nishidãri/nishidãre (ni-shi-dắ-ri) sf nishidãri (ni-shi-dắrĭ) – (unã cu mushidãri)
sari/sare
sari/sare (sá-ri) sf fãrã pl – lugurii albã (tsi easti ca un crustal multu njic tu videari) tsi s-tucheashti lishor tu apã (tsi s-bagã tu mãcari tra s-lji da unã nustimadã bunã shi, cãndu easti bãgatã multã tu-unã mãcari, pescu, cash, etc. u fatsi s-nu s-aspargã shi s-dãnãseascã multu chiro); (fig:
1: sari = fisi, hiri, veti, haractir; expr:
2: sari albã = sari scoasã dit loc;
3: sari lai = sari scoasã dit apa di-amari;
4: sari amarã = unã pulbiri albã (“sulfat di magnezii”) tsi s-lja ca yitrii di-atselj tsi au capsi sh-nu pot s-easã nafoarã;
5: sari di limonji = limontus, unã soi di crustal cari s-adavgã tu mãcari (tu loc di limonji) tra sã-lj da acrimi;
6: om fãrã sari = om anustu tsi easti fãrã haractir, hari, i nustimadã;
7: mãcãm pãni sh-sari deadun = him oaspits bunj, nã cunushtem di multu chiro;
8: ca sarea cu piperlu s-duc = neg deadun, s-uidisescu;
9: lj-es ninti (lu-aprochi) cu pãni shi sari = lu-aprochi cu multã tinjii;
10: cãndu ari sari, nu-ari piper; sh-cãndu ari piper, nu-ari sari = (i) easti multu oarfãn, ftoh; (ii) zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu poati sã sh-facã lucrul cã totna-lj lipseashti tsiva;
11: si s-facã tuti apã sh-sari = s-li ashtirdzem, s-li agãrshim tuti;
12: alag ca oili dupã sari = alag cu multã mirachi dupã un lucru tsi voi multu s-lu am;
13: hir di sari = putsãnã sari;
14: tãxeashti marea cu sarea = tãxeashti tut tsi-lj treatsi prit minti mash ca sã sh-agiungã scupolu;
15: sari ntr-oclji = zbor tsi si spuni-a atsilui cari dzãtsi cã ari vidzutã tsiva tsi nu s-ari faptã)
{ro: sare; natură, fire}
{fr: sel; nature, caractère}
{en: salt; nature, character}
ex: ca oili dupã sari alagã; mãcari fãrã sari, gustu nu-ari; nu s-bagã sari tu itsi mãcari; nu-ari sari mãcarea aestã; sarea-i bunã tu hirturã; cu-unã mãnatã di sari, nu sã nsarã arãulu; shicãlu s-tsã hibã, ca sarea tu mãcari; s-nji dai un hir di sari
(expr: putsãnã sari); cu sari sh-cu piper tu mãcarea-a hiljlui di-amirã; sari, sh-altu tsi! dzãsi moasha
(expr: cãt trã sari, lja-ts mintea cã nu-ts dau, dzãsi moasha); ari mãcatã cu mini pãni sh-sari
(expr: him oaspits buni sh-di multu chiro); ashi lã-i sarea (fig: fisea, haractirlu) a lor; hai tora, apã shi sari tuti
(expr: s-agãrshim tuti) cãti dzãtsem
§ sãrãtor1 (sã-rã-tórŭ) sm sãrãtori (sã-rã-tórĭ) shi sn sãritoari/sãritoare (sã-ri-tŭá-ri) – unã hãlati njicã cu sari nuntru (tsi s-tsãni pri measã) dit cari oaminjlji pot sã scoatã shi s-arucã sari tu mãcari; pungã njicã tu cari s-bagã sarea tra s-poatã omlu s-u poartã cu el
tsaparico
tsaparico (tsa-pa-ri-có) sm tsaparicadz (tsa-pa-ri-cádzĭ) – lugurii tsi la spitsãrii (farmatsii) s-cunoashti sum numa di “amoniac”; tsaparco, nishidãri, mushidãri
{ro: sulfat de amoniac}
{fr: sel ammoniac}
{en: ammonia salt}
§ tsaparco (tsa-par-có) sm tsaparcadz (tsa-par-cádzĭ) – (unã cu tsaparico)
yeari/yeare
yeari/yeare (yĭá-ri) sf fãrã pl – “sulfat di halcumã”, unã soi di sari albastrã (crustali), nfãrmãcoasã tu mãcari, ma tsi easti bunã trã fãtsearea di multi lucri di cari ari ananghi omlu (ca bunãoarã, bueauã trã hiri di bumbac i lãnã, fãrmac trã vãtãmarea-a yernjilor, etc.)
{ro: sulfat de cupru}
{fr: sulfate de cuivre}
{en: copper sulphate}