DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ascheri/aschere

ascheri/aschere (as-chĭé-ri) sf ascheri (as-chĭérĭ) shi ascheruri (as-chĭérurĭ) – ceatã di oaminj (di-a statlui), ghini armãtusits, a curi lucru easti apãrarea-a laolui (a statlui); oasti, strato
{ro: armată}
{fr: armée}
{en: army}
ex: tu a Sãrunãljei cãdzu ascheri multã; nã mari ascheri s-avea adunatã tu padea di Ohrida; tsã dau tu shtiri, cã ascheri greauã yini s-ti-astingã; divãrliga di-amari aviglja ascheri

§ ascherli (as-chĭer-lí) sm aschirladz (as-chir-ládzĭ) – tinir armãtusit tsi fatsi parti dit ascheri; aschirlã, suldat, stratiot, ustash, nizam
{ro: soldat}
{fr: soldat}
{en: soldier}
ex: un ascherli dzãsi

§ aschirlã (as-chir-lắ) sm aschirladz (as-chir-ládzĭ) – (unã cu ascherli)

§ aschirlãchi/aschirlãche (as-chir-lắ-chi) sf aschirlãchi (as-chir-lắchĭ) – bana shi tehnea-a oaminjlor dit ascheri; nizami
{ro: militărie}
{fr: militaire, service militaire}
{en: military}

§ serascher (se-ras-chĭérŭ) sm serascheri (se-ras-chĭérĭ) – atsel ma marli pristi tuti ascherli a unui stat
{ro: generalisim}
{fr: généralissime; comandant en chef de l’armée}
{en: generalissimo, commander in chief}
ex: multsã serascheri cu namã avu Turchia; filunichisea cai easti nai cama marlu serascher

§ serascherat (se-ras-chĭe-rátŭ) sm pl(?) – loclu (scamnul) di iu urseashti serascherlu; cumãndãrsiri di serascher
{ro: cartierul general; comanda supremă a unui generalisim}
{fr: le cartier général du généralissime; comandant en chef de l’armée; commande suprème}
{en: headquarters of a generalissimo, of a commander in chief; command of generalissimo}
ex: lu dusirã la serascherat (scamnul a serascerlui) cu ocljilj ligats; sum seras-cheratlu (cumãndãrsirea) al Edem Pasha, gretslji furã bãtuts

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãrbat1

bãrbat1 (bãr-bátŭ) sm bãrbats (bãr-bátsĭ) –
1: om mascur (nu feaminã, muljari) tsi ari tricutã di ilichia di ficior, ari criscutã sh-ari loatã boea-lj dit soni;
2: atsea tsi lu-ari unã muljari, omlu cu cari s-mãrtã; nicuchir; (fig: bãrbatã = muljari tsi easti pututã, ndruminã, gioni shi sh-u-adutsi cu-un bãrbat; bãrbãtoanji, biroanji, birbeacã)
{ro: bărbat; soţ}
{fr: homme; mari}
{en: man; husband}
ex: “di-iu hii, nveastã?”, “di-iu nj-u bãrbatlu”; eara adunats multsã bãrbats; mi-adunai cu bãrbatlu (nicuchirlu) ali Cali; bãrbatlu (nicuchirlu) s-poartã cu saclu shi muljarea si scoatã cu aclu, casã nu s-fatsi; bãrbatlu cu crutsea n cap, muljarea cu draclu tu inimã; sturlu a casãljei easti bãrbatlu; numia-a casãljei easti bãrbatlu; bãrbate! nu ti-aprindi; dã-nj, alea, bãrbatlu (nicuchirlu) a tãu, shi tini tsãni-ts maljlu-a meu

§ bãrbãtic (bãr-bã-tícŭ) sm bãrbãtits (bãr-bã-títsĭ) – bãrbat (nicuchir) di boi ma njicã; numã di diznjirdari datã (multi ori di muljari) a bãrbatlui (nicuchirlui) a ljei
{ro: bărbăţel}
{fr: petit mari; mari chéri}
{en: little husband; dear husband}

§ bãrbãtami/bãrbãtame (bãr-bã-tá-mi) sf fãrã pl – multimi di bãrbats; parei (sutsatã) di bãrbats; ntreaga lumi a bãrbatslor
{ro: grup de bărbaţi; totalitatea bărbaţilor}
{fr: nombre d’hommes; l’ensemble des hommes (mâles)}
{en: group of men (male); entire population of male people}
ex: multã bãrbãtami (mari multimi di bãrbats) s-adunã tu misuhori; ahiurheashti cãnticlu bãrbãtamea (pareea di bãrbats) sh-apoea-l lja muljiramea; bãrbãtamea cu aushaticlu; bãrbãtamea (bãrbatslji) eara n cãrvani, pri la oi sh-pri la cãshari

§ bãrbat2 (bãr-bátŭ) adg [bãrbatã (bãr-bá-tã)], bãrbats (bãr-bátsĭ), [bãrbati/bãrbate (bãr-bá-ti)] – tsi ari hãri di-un bãrbat; tsi ari s-facã cu hãrli di bãrbat; tsi easti gioni sh-cu curai ca un bãrbat; tsi easti sarpu (mplin di puteari shi eneryii); bãrbãtescu, bãrbãtos, bãrbãtin, bãrbãtoanji, curagios, cãidigi, inimos, ini-marcu, eneryic
{ro: viril, curajos}
{fr: viril, courajeux}
{en: virile; courageous}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ciule

ciule (cĭu-lé) sm ciuleadz (cĭu-leádzĭ) – suldat (stratiot) nvitsat si s-alumtã tu muntsã; ciulje
{ro: soldat vânător de munte}
{fr: voltigeur (soldat spécialisé à la guerre dans les montagnes)}
{en: infantryman (specialized in mountain fighting)}
ex: trag sh-ciuleadzlji tuts tu urmã

§ ciulje (cĭu-ljĭé) sm ciuljadz (cĭu-ljĭádzĭ) – (unã cu ciule)
ex: poartã-u, gionili-a meu ciulje!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nifer

nifer (ni-férŭ) sm niferi (ni-férĭ) – tinir armãtusit tsi fatsi parti dit unã ascheri (shi easti dit (s-aflã tu) scara di nai ma nghios, cari nu-ari vãr altu sum el); stratiot, ascherli, aschirlã, suldat, nizam
{ro: soldat simplu}
{fr: simple soldat}
{en: soldier (private)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

seimen

seimen (seĭ-ménŭ) sm seimenj (seĭ-ménjĭ) – suldat (stratiot ascherli, nizam) dit veaclja ascheri nturtseascã cari, tu idyiul chiro, eara shi geandarlu dit hoarã; semen, siimen, gindar, gindãrmã
{ro: soldat, jandarm}
{fr: soldat, gendarme}
{en: soldier, gendarme}
ex: iutsido njidzea avea doi seimenj dupã el; seimenjlji aviglja casili

§ semen (se-ménŭ) sm semenj (se-ménjĭ) – (unã cu seimen)
ex: mãni yin semenj s-u lja

§ siimen (siĭ-ménŭ) sm siimenj (siĭ-ménjĭ) – (unã cu seimen)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

strato

strato (stra-tó) sn stratevmati/stratevmate (stra-tév-ma-ti) – ceatã di oaminj (di-a statlui), ghini armãtusits, a curi lucru easti apãrarea-a laolui (a statlui); oasti, ascheri
{ro: armată}
{fr: armée}
{en: army}

§ stratiot (stra-ti-ótŭ) sm stratiots (stra-ti-ótsĭ) – tinir armãtusit tsi fatsi parti dit strato; aschirlã, ascherli, suldat, ustash, nizam
{ro: soldat}
{fr: soldat}
{en: soldier}

§ stratigo (stra-ti-ghó) sm stratigadz (stra-ti-ghádzĭ) – cap di ma mãrlji dit strato
{ro: general}
{fr: général}
{en: general}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

strimtu1

strimtu1 (strím-tu) adg strimtã (strím-tã), strimtsã (strím-tsã), strimti/strimte (strím-ti) – tsi ari unã lãrdzimi ma njicã di cãt atsea tsi lipsea s-aibã di-aradã (cãndu-lj fãtsem biani cu lundzimea tsi u-ari); tsi easti ngustu (nu largu); (loc) tsi easti stres (njic) trã lucrul tsi s-aflã bãgat nãuntru; nstrimtu, strãmtu, angustu, ngustu, stres, suptsãri;
(expr: strimti; stranji strimti = stranji strimti ca-atseali dit Ivropi, stranji ivrupineshti)
{ro: îngust, strâns}
{fr: étroit, serré}
{en: narrow, tight}
ex: calea easti strimtã (ngustã); stranjlu lj-easti strimtu (lj-easti ngustu, njic, nu lu ncapi); atselj suldats shed strimtsã (stresh, adunats stog) cu mari fricã; budzãli strimti (streasi); cu inima strimtã (streasã); intrã tu stranji strimti
(expr: stranji ivrupineshti); s-bãgã tu strimti
(expr: stranji ivrupineshti)

§ nstrimtu (nstrím-tu) adg nstrimtã (nstrím-tã), nstrimtsã (nstrím-tsã), nstrimti/nstrimte (nstrím-ti) – (unã cu strimtu1)
ex: lj-suntu nstrimti (lj-suntu njits, lu stringu) pãputsãli

§ strãmtu1 (strắm-tu) adg strãmtã (strắm-tã), strãmtsã (strắm-tsã), strãmti/strãmte (strắm-ti) – (unã cu strimtu1)
ex: tu un ubor strãmtu

§ strimtedz (strim-tédzŭ) (mi) vb I strimtai (strim-táĭ), strimtam (strim-támŭ), strimtatã (strim-tá-tã), strimtari/strimtare (strim-tá-ri) – fac un lucru s-hibã (ma) strimtu (ma ngustu, ma suptsãri, s-nu hibã sh-ahãntu largu); njicshuredz lãrdzimea-a unui lucru; ãl fac s-hibã ma stres; angustedz, ngustedz
{ro: îngusta}
{fr: rétrécir, resserrer}
{en: narrow}
ex: strimteadzã-nj (fã-nj-lu ma strimtu) stranjlu; lj-strimtã mãnica di la stranj; cãljurli si strimtarã (ngustarã) tu-atsel loc

§ strimtat (strim-tátŭ) adg strimtatã (strim-tá-tã), strimtats (strim-tátsĭ), strimtati/strimtate (strim-tá-ti) – tsi s-ari faptu ma strimtu; angustat, ngustat
{ro: îngustat}
{fr: rétréci, resserré}
{en: narrowed}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn