DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cavaz

cavaz (ca-vázŭ) sm cavaji (ca-vájĭ) – un (multi ori un stratiot) tsi easti bãgat s-aveaglji locuri di-a chivernisiljei, a cunsulatilor xeani, etc.; cafas, avigljitor, strajã, etc.
{ro: cavas, gardian}
{fr: garde (attaché aux services des missions et des consulats étrangers, des écoles étrangères, etc.)}
{en: guard (attached to foreign embassies, consulates, foreign schools, etc.)}

§ cafas (ca-fásŭ) sm cafash (ca-fáshĭ) – (unã cu cavaz)
ex: cafaslu-aestu easti turcu

§ gãvaz (gã-vázŭ) sm gãvaji (gã-vájĭ) – (unã cu cavaz)
ex: consulu pitricu gãvazlu (straja) s-lu cljamã

§ gãvãzlãchi (gã-vãz-lắ-chi) sf gãvãzlãchi (gã-vãz-lắchĭ) – tehnea sh-lucrul tsi-l fatsi un gãvaz (cavaz)
{ro: meseria de cavas}
{fr: métier de garde}
{en: profession of a guard}
ex: gãvãzlãchea easti urfanji curatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ghizeri/ghizere

ghizeri/ghizere (ghi-zé-ri) sf ghizeri (ghi-zérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-priimnã; priimnari, primnari, ghizirsiri, sulatsã, sulats, voltã, tifirici
{ro: plimbare}
{fr: promenade}
{en: walk, stroll}

§ ghizirsescu (ghi-zir-sés-cu) (mi) vb IV ghizirsii (ghi-zir-síĭ), ghizirseam (ghi-zir-seámŭ), ghizirsitã (ghi-zir-sí-tã), ghizirsi-ri/ghizirsire (ghi-zir-sí-ri) – imnu dit un loc tu altu pripadi tra s-ljau vimtu (sã-nj treacã oara, sã-nj ved oaspitslji, s-fac muabeti imnãndalui, etc.); fac unã voltã sh-imnu pripadi; priimnu, primnu, imnu
{ro: (se) plimba}
{fr: (se) promener}
{en: walk, go for a walk}

§ ghizirsit (ghi-zir-sítŭ) adg ghizirsitã (ghi-zir-sí-tã), ghizirsits (ghi-zir-sítsĭ), ghizirsiti/ghizirsite (ghi-zir-sí-ti) – tsi ari imnatã pripadi tra s-lja vimtu (sã-sh treacã oara, etc.); cari ari faptã unã voltã pripadi; priimnat, primnat, imnat
{ro: plimbat}
{fr: promené}
{en: walked, gone for a walk}

§ ghizirsiri/ghizirsire (ghi-zir-sí-ri) sf ghizirsiri (ghi-zir-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ghizirseashti cariva; ghizeri, priimnari, primnari, piripat, sulats, voltã, tifirici
{ro: acţiunea de a (se) plimba; plimbare}
{fr: action de (se) promener; promenade}
{en: action of walking, of going for a walk; walk}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

imnu

imnu (ím-nu) vb I imnai (im-náĭ), imnam (im-námŭ), imnatã (im-ná-tã), imnari/imnare (im-ná-ri) – mi min dit un loc tu altu pripadi (cu minarea-a cicioarilor un dupã-alantu, unã shcljoapã dupã-alantã); alag (mi duc) prit multi cãljuri shi locuri; mi duc (pripadi), mi min (cu cicioarli); njergu (pripadi); calcu, alag;
(expr:
1: nj-imnã mintea = nji sã dutsi mintea, nj-treatsi prit minti, minduescu;
2: nji imnã tihea = am tihi)
{ro: merge, umbla, se duce}
{fr: marcher, (s’en) aller}
{en: walk, go}
ex: imnu tutã calea pripadi; dupã tsi imnarã cãt imnarã, agiumsirã nã searã tu-unã hoarã; imnam dispuljat cu cioaljili di pri mini; calea tutã imnã (njardzi pripadi) sh-cãntã; lj-lea caplu a atsilui di imnãnda; imnu multu agonja; mintea-lj imna
(expr: s-minduea, mintea-lj si dutsea) aljurea; lj-imna mintea (s-minduea) la scumpa-a lui; deapoea va s-tsã imnã sh-tihea
(expr: va s-ai sh-tihi); nu imna (nu ti du) pi ndriptatica

§ imnat1 (im-nátŭ) adg imnatã (im-ná-tã), imnats (im-nátsĭ), imnati/imnate (im-ná-ti) – tsi s-dutsi (s-ari dusã) iuva cu minarea-a cicioarilor un dupã-alantu; tsi ari alãgatã prit cãljuri shi locuri; cãlcat, minat, dus, alãgat
{ro: mers, umblat, dus}
{fr: marché, allé}
{en: walked, gone}
ex: nu hii imnat (alãgat) tu lumi; cãljurli aesti suntu imnati (alãgati, cãlcati) di mini di-ahãnti ori

§ imnari/imnare (im-ná-ri) sf imnãri (im-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva imnã; cãlcari, minari, dutseari, alãgari
{ro: acţiunea de a merge, de a umbla, de a se duce; umblare}
{fr: action de marcher, de s’en aller; marche, allée}
{en: action of walking, of going; walk}
ex: nã curmãm di imnari; ahãtã imnari lu avursi; di-ahãtã imnari s-avea apreasã njicutsa

§ niimnat (ni-im-nátŭ) adg niimnatã (ni-im-ná-tã), niimnats (ni-im-nátsĭ), niimnati/niimnate (ni-im-ná-ti) – tsi nu ari imnatã; loc iu nu s-ari cãlcatã cicior di om; nicãlcat, niminat, nidus, nealãgat
{ro: care nu a mers, neumblat, nedus}
{fr: qui n’a pas marché, qui n’a pas voyagé; (lieu) jamais visité}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sulatsã

sulatsã (su-lá-tsã) sf sulãts (su-lắtsĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-priimnã cariva; sulats, priimnari, primnari, ghizeri, ghizirsiri, piripat, voltã, tifirici;
(expr: dau sulatã = fac unã voltã)
{ro: tur, plimbare}
{fr: tour, tour de promenade}
{en: walking, stroll}
ex: tut gioacã, nãpoi sh-nãinti da sulãts (fac volti)

§ sulats (su-látsŭ) sn sulatsã (su-lá-tsã) – (unã cu sulatsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sul

sul (súlŭ) sn suluri (sú-lurĭ) –
1: cumatã lungã dit unã lugurii lungã (hir, pãndzã, etc.) tsi si nvãrteashti, sã nfashi deavãrliga-a unui lemnu i metal;
2: chelindrul (di lemnu i metal) tsi si-anvãrteashti deavãrliga di el insush tra s-ducã, s-apitruseascã i sã ndreagã unã lugurii;
3: chelindrul (di lemnu i metal) di la volbu tsi s-bagã nãpoea-a arãzboilui, pri cari s-adunã urdzãtura; nãvoi
{ro: sul; sulul de la “volbu” care se aşează în dosul războiului de ţesut}
{fr: rouleau; ensouple}
{en: roll; beam, roller of loom}
ex: suntu doi frats: cãndu unlu s-tsindzi, alantu s-distsindzi (angucitoari: sulurli di-arãzboi); nvãrtea sulu di la-arãzboi; sul di tufechi (vearga cu cari sã ncarcã tufechea); sul di pãshpacã

§ nsul (nsúlŭ) (mi) vb I nsulai (nsu-láĭ), nsulam (nsu-lámŭ), nsulatã (nsu-lá-tã), nsula-ri/nsulare (nsu-lá-ri) – nvãrtescu nã urdzãturã i nã pãndzã pri-un sul
{ro: înfăşura urzeala pe sul}
{fr: rouler l’ourdissure sur l’ensouple}
{en: roll the warp over the roller of the loom}
ex: nsulã-nj pãndza cã s-alãsã

§ nsulat (nsu-látŭ) adg nsulatã (nsu-lá-tã), nsulats (nsu-látsĭ), nsulati/nsulate (nsu-lá-ti) – (pãndzã) cari easti anvãrtitã pi un sul; (sul tsi ari nã pãndzã-anvãrtitã pi el
{ro: (urzeala) înfăşurată pe sul; (sulul) înfăşurat de urzeală}
{fr: (ourdissure) roulée sur l’ensouple; (ensouple) enroulée}
{en: (warp) rolled over the roller; (roller) with the warped rolled over}

§ nsulari/nsulare (nsu-lá-ri) sf nsulãri (nsu-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si-anvãrteashti pãndza i urdzãtura pi sul
{ro: acţiunea de a înfăşura urzeala pe sul}
{fr: action de rouler l’ourdissure sur l’ensouple}
{en: action of rolling the warp over the roller of the loom}

§ disul (di-súlŭ) (mi) vb I disulai (di-su-láĭ), disulam (di-su-lámŭ), disulatã (di-su-lá-tã), disulari/disulare (di-su-lá-ri) – ntindu (scot, disfac) urdzãtura i pãndza tsi s-aflã nsulatã pri sulu-a arãzboilui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tifirici/tifirice

tifirici/tifirice (ti-fi-rí-ci) sf tifitici/tifirice (ti-fi-rí-ci) – atsea tsi s-fatsi omlu cãndu s-priimnã; priimnari, primnari, ghizeri, ghizirsiri, sulatsã, sulats, voltã
{ro: plimbare}
{fr: promenade}
{en: walk, stroll}
ex: njarsim tifirici (priimnari) dzua di Mai; ishi tifirici (s-facã unã voltã) pi arcoarea aestã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

voltã

voltã (vól-tã) sf volti/volte (vól-ti) – atsea tsi fatsi cariva cãndu s-priimnã; atsea tsi fatsi cariva cãndu si-anvãrteashti tu-un loc; priimnari, primnari, ghizeri, ghizirsiri, sulatsã, sulats, piripat, tifirici, devri, devrã, dulai; (fig:
1: voltã = oarã, datã; expr:
2: fac unã voltã = mi priimnu, dau sulatsã)
{ro: tur, plimbare}
{fr: tour, promenade}
{en: walking, stroll}
ex: feci unã voltã (fig: mi primnai) prit hoarã; nu avea volti (priimnãri) prit piatsã; multi volti (fig: ori, dãts) l-vidzui tu casa-a lor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã