DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bumbar1

bumbar1 (bum-bárŭ) sm bumbari (bum-bárĭ) shi sn bumba-ri/bumbare (bum-bá-ri) – soi di lucancu adrat cu matslu gros di oai i di caprã (ndreptu cu carni shi amisticat cu hicatlu, inima shi splina-a nimaljlui vãtãmat); lumbar, lucanic, lucancu, culucancu, culeu; dormenji, roman; sugiuc
{ro: un fel de cârnat de oaie sau capră unde carnea este amestecată şi cu ficatul, inima şi splina animalui}
{fr: gros intestin de mouton ou de chèvre farci du foi, du coeur et de la rate de l’animal tué}
{en: sausage made from sheep or goat meat to which is added the liver, heart and spleen of a slaughtered animal}

§ lumbar (lum-bárŭ) sm lumbari (lum-bárĭ) shi sn lumbari/lumbare (lum-bá-ri) – (unã cu bumbar1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dormenj

dormenj (dor-ménjĭ) sm pl – lucancu adrat cu carni di porcu; lucanic, lucancu, culucancu, culeu; roman; lumbar, bumbar; sugiuc
{ro: cârnat de porc}
{fr: saucisse (de porc)}
{en: porc sausage}
ex: u curdusim la frati-nju cu dormenj (lucantsi di porcu) sh-cu yin

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lucanic

lucanic (lu-cá-nicŭ) sm lucanits (lu-cá-nitsĭ) shi sn lucanitsi/lu-canitse (lu-cá-ni-tsi) – carni mãtsinatã (stumahi, inimã, hicat, etc. mãtsinat), ndreaptã cu mirudenii shi hiptã tu mats di porcu i di oai tra si s-mãcã coaptã tu cireap (proaspitã cãndu s-fatsi, i afumatã ma amãnat); lucancu, culucancu, culeu; dormenji, roman; lumbar, bumbar; sugiuc
{ro: cârnat}
{fr: saucisse, andouille}
{en: sausage}
ex: andzãri lucanitslji spindzurats; mãcãm la el un bun lucanic di porcu; lizeti avurã lucanitslji

§ lucancu (lu-cán-cu) sm lucantsi (lu-cán-tsi) – (unã cu lucanic)

§ culucancu (cu-lu-cán-cu) sm culucantsi (cu-lu-cántsi) – (unã cu lucanic)

§ culeu1 (cu-léŭ) sm culei (cu-léĭ) – (unã cu lucanic)
ex: mustul cu culeu (lucanic) ari mari lizeti; shtii s-facã culei lizitlii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mesi/mese

mesi/mese (mé-si) sf fãrã pl – loclu (njedzlu) di nuntru a unui lucru; loclu tsi s-aflã tu idyea dipãrtari dit unã mardzini tu-alantã a lucrului (di la mardzinea dinsus pãnã la-atsea dinghios); partea-a truplui di om tsi s-aflã la nãltsimea-a buriclui (namisa di pãnticã shi stumahi); measi, chentru; nolgic, nolgiuc, njilgioc, njolgiuc, njoldzuc, njedz
(expr:
1: tsi curã tu mesi = tsi s-fatsi, cum sta lucrili;
2: nj-frãngu mesea = mi leagãn lishor sh-dultsi cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã, (tu imnari, giucari, cãntari) cãmãrusinda-mi; nj-fac cãtsãmãchi;
3: nu nj-u frãngu mesea = (i) hiu ahãntu linãvos cã nu voi necã s-mi-aplec; (ii) nu mi leagãn lishor sh-dultsi, cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã;
4: tu mesea di (adv) = nolgicã, nolgiuca, nolgiua, njilgioca, namisa, anamisa, nidzã, njidzã, nizã;
5: (atsel) dit mesi (adg) = (atsel) tsi s-aflã namisa di alti lucri; atsel tsi nu easti ni bun, ni arãu; nolgic, nulgican, nolgican, nolgiucan, njilgioc, njolgican, njilgiucan, njijlucan)
{ro: mijloc, centru, talie (mijlocul corpului)}
{fr: milieu, centre; taille (milieu du corps)}
{en: middle, center; waist}
ex: pãlatea a lui dit mesea (nolgica) di-amari; earam tu mesi (nolgica); stãtui tu mesi; lu tãlje pit mesi; di mesi tsimsi-apala; pisti mesi nj-angricã; nu sh-u frãndzi mesea
(expr: (i) nu sh-lu leagãnã truplu, gofurli; icã, (ii) easti multu linãvos); si strãndzi ta si sh-facã mesea (partea di ningã buric a truplui) njicã; u-acãtsã di mesi feata; atsel di mesi
(expr: nolgicanlu); el pri mesea sh-easti nsurat
(expr: el easti nsurat cu nolgicana); ãlj dzãsi a featãljei tsi curã tu mesi
(expr: tsi s-fatsi, cum sta lucrili); cari va s-facã multi dinãoarã, armãni tu mesi; cari ncalicã mula-a altui, s-dipuni tu mesea di cali

§ measi/mease (meá-si) sf fãrã pl – (unã cu mesi)
ex: hiljlu di measi (nolgicanlu)

§ mitsiu (mi-tsíŭ) sm fãrã pl – giumitatea dit-un lucru dispãrtsãt (tãljat) tu mesi; giumetã
{ro: o jumătate de}
{fr: une moitié de}
{en: a half of}
ex: nã fripsi sugiuc shi nã scoasi un mitsiu (unã giumitati di) di yin

§ njedz (njĭédzŭ) sn njedzuri (njĭé-dzuri) – partea di nai ma nuntru a unui lucru; partea ma moali (dit mesi) di nuntru a cãrvealiljei di pãni; partea di nuntru (dit mesi) a yimishilor;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sugiuc

sugiuc (su-gĭúcŭ) sn sugiutsi/sugiutse (su-gĭu-tsi) –
1: lucanic adrat cu nuts shi hãlvã; shugiuc, shugiuchi;
2: lucanic afumat sh-uscat di carni di purtsilush, oai i caprã; lucanic, lucancu, culucancu, culeu; dormenji, roman; lumbar, bumbar
{ro: sugiuc; cârnat afumat}
{fr: saucisse; noix enfilées sur une ficelle et recouvertes de mout qu’on a fait bouillir avec la farine}
{en: sausage; kind of sausage with nuts and sweets inside}
ex: nã fripsi sugiuc (lucanic) shi nã scoasi unã botsã cu yin

§ shugiuc (shĭu-gĭúcŭ) sn shugiutsi/shugiutse (shĭu-gĭu-tsi) – (unã cu sugiuc)

§ shugiuchi/shugiuche (shĭu-gĭú-chi) sf shugiutsi/shugiutse (shĭu-gĭu-tsi) – (unã cu sugiuc)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã