DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bãclãvã

bãclãvã (bã-clã-vắ) sm bãclãvadz (bã-clã-vádzĭ) – dultseami (tsi sh-u-adutsi tu mãcari cu cãtãifea) faptã cu peturi ca di pitã, cu zahari shi nuts tu mesi, tãljatã tu cumãts njits dupã tsi s-coatsi tu cireap, sh-cari easti bãgatã si s-moalji tu siropi caldã tsi, dupã niheamã chiro, u pitrundi ghini; bãclãvai, burechi, burecã
{ro: baclava}
{fr: gâteau feuilleté aux noix et sucre}
{en: baklava; dessert made of paper-thin layers, nuts and sugar}
ex: mi-arãseashti bãclãvãlu

§ bãclãvai/bãclãvae (bã-clã-vá-i) sf bãclãvãi (bã-clã-vắĭ) – (unã cu bãclãvã)
ex: dada featsi bãclãvai cã ashteaptã nunlu

§ burechi/bureche (bu-ré-chi) sf burechi (bu-réchĭ) – dultseami, tsi sh-u-adutsi multu cu bãclãvãlu, faptã cu peturi ca di pitã; burecã, bãclãvã
{ro: prăjitură răsfoiată}
{fr: gâteau feuilletée; petit pâté}
{en: dessert made of paper-thin layers; baklava}

§ burecã (bu-ré-cã) sf bureatsi/bureatse (bu-reá-tsi)
ex: mãcãm la tsinã burecã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

candyiu

candyiu (cánd-yĭu) sn candyi/candye (cánd-yi) – cumãts mãri di zahari multu curatã, faptã prota siropi sh-deapoea, peagalea faptã crustali limpidi prit cari treatsi shi s-veadi lunjina; pitruzahari, nebetshicher
{ro: candel, zahăr cristalizat}
{fr: sucre candi}
{en: sugar-candy}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cap

cap (cápŭ) sn capiti/capite (cá-pi-ti) – partea di nai ma nsus a trup-lui di om iu s-aflã ncljisã midua (acupiritã prisuprã di per, sh-cu fatsa iu s-aflã ocljilj, narea, urecljili, gura, etc.); (fig:
1: cap = atsel tsi easti ma mari tu-unã parei di oaminj, cãp, cãpii, ma marli, mãimar; expr:
2: cap-di-cãni = yeatsã (hiintsã) dit pãrmiti tsi easti ca unã soi di lamnji cu truplu di om shi caplu di cãni;
3: cap di alj (tseapã, prash) = arãdãtsina-a aljlui (a tseapãljei, a prashlui) tu cari s-aflã partea tsi s-mãcã (dupã tsi easti curat di peaji);
4: nu-ari nitsiun cap di alj = easti multu ftoh, cã nu-ari macar un cap di alj tra s-mãcã;
5: cap di cãshcãval = aroatã ntreagã di cãshcãval;
6: cap di tsãtsã = gurgulj, chipita-a tsãtsãljei (dit cari sudzi njiclu, laptili di mumã);
7: cap di-arãu = ahiursiri di-arãu, izvur;
8: caplu-a corlui = atsel tsi s-aflã tu nchisita (caplu) a corlui shi, giucãndalui, lu tradzi dupã el;
9: cap di vearã, a vearãljei = nchisita, intrata-a vearãljei;
10: cap di paradz, cap = capital, capitalj, paradz bãgats tu-unã alishvirishi;
11: (ljau, ahiursescu, apãrnjescu) di la cap = nchisescu ditu-ahiurhitã;
12: cap di carni = cap lishor, tsi nu mindueashti ghini;
13: cap di gai = om tsi easti niheamã ca glar, lishor di minti, etc.;
14: cap di cheatrã, cap gros; cap greu; cap di tar (di crinã, di grij, di shinic, di tãgari, di mulari, di schizari, di ghegan, di vurgar, etc.) = om tsi easti cãpos, tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu tuts alantsã dzãc altã soi, tsi nu para easti dishteptu, tsi-aducheashti greu sh-peanarga atseali tsi-lj si dzãc, etc.;
15: cap gol = (i) cap neacupirit di mãndilã i cãciulã shi (ii) un tsi nu-ari tsiva n cap, tsi nu mindueashti ghini, tsi easti lishor tu minti, glar;
16: dupã cap sh-cãciula = cata cum easti omlu, ashi-lj si uidisescu tuti;
17: nu-am minti n cap = (i) hiu multu nvirinat; (ii) nu minduescu (giudic) ghini, glãrii di minti di fac ahtãri glãrinj, etc.;
18: caplu fatsi, caplu tradzi; cap ai, tsi u vrei mãdua?; cap ai, minti tsi-ts lipseashti!; iu nu-i cap, cavai di cicioari = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi pati tsiva, cãndu lucrili-lj si duc tuti anapuda shi (i) cãndu stepsul easti a lui, (ii) cãndu li fatsi tuti lucrili dupã mintea-a lui, fãrã sã ntreabã pri altu, (iii) cãndu nu s-mindueashti ghini ninti ca s-lu facã un lucru, etc.;
19: pãnã s-nu dai cu caplu di praglu di nsus, nu vedz praglu di nghios; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi u bagã mintea mash dupã tsi-l pati un lucru, tsi nu shtii ca si s-afireascã pãnã cãndu nu u pati ninti;
20: caplu tsi nu ntreabã multi vai tragã = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi nu caftã urnimii di la altsã, ninti ca s-lu-adarã un lucru;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

colivã

colivã (có-li-vã) sf colivi/colive (có-li-vi) – grãn hertu (cu nuts, aroidi, stãfidz, etc. shi asprucuchit cu zahãri) tsi s-da trã suflitlu-a mortsãlor; pomean, pumean, spumean, pãmãntu, trisalj, trisayi, cumatã;
(expr: dau colivã xeanã = dau un lucru tsi nu easti a meu)
{ro: colivă}
{fr: grains de blé bouilli (avec de noix, grenades, raisins secs, etc. et saupoudré de sucre) que l’on distribue en souvenir d’un mort}
{en: wheat boiled (with nuts, pomegranate, raisins, etc. and covered with powder sugar) given in memory of the dead}
ex: shi grãn shi colivã lj-adrai; da colivã xeanã trã suflit
(expr: da tsiva tsi nu easti-a lui)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dip

dip (dípŭ) adv
1: ici, hici;
2: nai, multu, deacutotalui;
3: tamam, tãsh, trãsh, anilea;
(expr: di dip (scriat shi didip) = noimã nvãrtushatã a zborlui dip; tut ntreg; fãrã s-alasã tsiva di-unã parti; deacutotalui, fari)
{ro: deloc; cel mai, foarte; tocmai, exact}
{fr: point du tout; le plus…; très; tout à fait}
{en: (not) at all; the most…; very; exactly, precisely}
ex: dip (ici) nu mi-aspar; dip (ici) nu mi va; nu tac sh-dip (ici)! tsiva di dip (ici tsiva) nu-aleadzi; nu lu-am vidzutã dip (ici); dip (ici) nu mãcã; dip (nai) ma njiclu; un om dip (multu) avut; armasim dip (deacutotalui) singuri; s-minã corlu dip (tãsh, tamam) ca chima; dip (trãsh) ca njeljlj-atselj sugari; dip (anilea, tamam) ca ursa cãndu gioacã; dip (analtu, tamam) pi aesti zboarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

frig2

frig2 (frígŭ) (mi) vb III shi II fripshu (fríp-shĭu), fridzeam (fri-dzeámŭ), friptã (fríp-tã), fridziri/fridzire (frí-dzi-ri) shi fridzeari (fri-dzeá-ri) – bag un lucru tsi s-mãcã (carni, pescu, pipiryei, etc.) ndreptu pri foc (pri jar, sobã, pirã, etc.) tra si moalji shi si s-facã bun trã mãcari (fãrã tra s-lu bag tu untulemnu ca si s-pãrjileascã icã tu apã tra s-hearbã); bag tu sulã; ardu (la soari);
(expr:
1: mi fripsish!; nj-fripsish limba; ca pescul tu tigani mi fripsish = nj-featsish un mari arãu, mi-arãsish!, mi vãsãnipsish, mi pidipsish, mi munduish, nj-mãcash bana, etc.;
2: ti fripshu, ti mãcai friptu! = ti azvimshu, ti bãtui, ts-u feci; tsã feci un mari arãu!)
{ro: frige}
{fr: rôtir, griller; brûler}
{en: roast, grill; burn}
ex: s-bãgãm grash sugari si s-frigã; fridzi-nã unã stearpã tu sulã; soarili fridzi (ardi multu); frig cafelu cã-nj s-avea bitisitã; gione, mi fripsish, mi-arsesh!
(expr: nj-featsish un mari arãu, ti purtash multu urut cu mini); mi fripsi
(expr: mi tirinsi, mi mundui, nj-mãcã bana) pãnã sã-nj pãlteascã borgea; moartea a hilji-sai u fripsi
(expr: u nvirinã multu) mãrata

§ friptu (fríp-tu) adg friptã (fríp-tã), friptsã (fríp-tsã), fripti/fripte (fríp-ti) – (carni, pescu, etc.) tsi s-ari faptã (arsã) pri foc (fãrã untulemnu i apã) tra s-hibã bunã trã mãcari
{ro: fript}
{fr: rôti, grillé; brûler}
{en: roasted, grilled; burned}
ex: cãt bãnai pri-aestu loc, arsã sh-friptã fui pri foc, shi cãnd mi vidzurã moartã, mi-aruncarã dupã poartã (angucitoari: oala); nu-i ghini friptã carnea; ari budzãli fripti (arsi, uscati, cripati); mi mãcash friptu
(expr: ti purtash multu slab cu mini, nj-u featsish!), fãrtate!; mi mãcash friptu, fãrtate
(expr: mi-azvimsish); easti friptu trã un zbor bun

§ fridziri/fridzire (frí-dzi-ri) sf fridziri (frí-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-fridzi tsiva
{ro: acţiunea de a frige; frigere}
{fr: action de rôtir, de griller; de brûler}
{en: action of roasting, of grilling; of burning}

§ fridzeari/fridzeare (fri-dzeá-ri) sf fridzeri (fri-dzérĭ) – (unã cu fridziri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gras

gras (grásŭ) adg grasã (grá-sã), grash (gráshĭ), grasi/grase (grá-si) – (om, pravdã) tsi ari sum cheali un petur gros di grãsimi; greas; (fig: gras = (i) tsi easti gros; tsi-aspuni umflat, mplin; (ii) tsi easti avut; tsi ari arãndzã)
{ro: gras}
{fr: gras}
{en: fat}
ex: s-bãgãm grash sugari si s-frigã; s-aleagã vãrã birbec gras, ta s-talji; carnea easti grasã; deadi ma nclo di nã mulã, grasã-grasã: truplu unã cu cãpulja; lu shtiu mini, easti gras (fig: avut)

§ greas (greásŭ) adg greasã (greá-sã), greash (greáshĭ), greasi/grease (greá-si) – (unã cu gras)

§ grãsic (grã-sícŭ) adg grãsicã (grã-sí-cã), grãsits (grã-sítsĭ), grãsitsi/grãsitse (grã-sí-tsi) – tsi-aspuni niheamã ca gras; tsi easti njic shi mplin; strumbul, durdu, grozdaven
{ro: grăsuliu, grăsuţ}
{fr: grassouillet, dodu}
{en: plump, chubby}
ex: feata-ts easti grãsicã (niheamã ca mplinã, ca grasã)

§ grozdaven (groz-da-vénŭ) adg grozdavenã (groz-da-vé-nã), grozdavenj (groz-da-vénjĭ), grozdaveni/grozdavene (groz-da-vé-ni) – (unã cu grãsic)

§ grãsimi/grãsime (grã-sí-mi) sf grãsinj (grã-sínjĭ) – lugurii tsi ari hãrili-a umtului (a umturãljei, a untulemnului, etc.), s-aspuni umtoasã cãndu dai di ea, alasã urmi umtoasi cãndu cadi pri tsiva shi s-aflã multi ori sum chealea-a omlui sh-a prãvdzãlor, acupirindalui mushcljilj cu un petur suptsãri; grisimi, umtu, umturã, ligdã, lãrdii, untulemnu, usãndzã, etc.
{ro: grăsime}
{fr: graisse}
{en: fat}
ex: multã grãsimi scosh di la porcu

§ grisimi/grisime (gri-sí-mi) sf grisinj (gri-sínjĭ) – (unã cu grãsimi)

§ ngrash (ngráshĭŭ) (mi) vb I ngrãshai (ngrã-shĭáĭ), ngrãsham (ngrã-shĭámŭ), ngrãshatã (ngrã-shĭá-tã), ngrãsha-ri/ngrãshare (ngrã-shĭá-ri) – l-fac s-hibã cama gras di cum easti tora; ngrãshedz; (fig:
1: mi ngrash = fac aveari, bag arãndzã; expr:
2: lu ngrash loclu (dit agru, dit grãdinã, etc.) = lj-bag cuprii a loclui tra s-creascã ma ghini yiptul, zãrzãvãtsli, lilicili, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hãlvã

hãlvã (hãl-vắ) sm hãlvadz (hãl-vádzĭ) – dultseami faptã n casã dit fãrinã cu zahari pãrjilitã tu umtu; dultseami (vinjitã di la turtsã) tsi s-vindi tu duchenj, adratã cu zahari dit tãhãni i simintsã di oclju-a soarilui
{ro: halva}
{fr: halva; pâte de farine au sucre et au beurre}
{en: halva, halvah; home made sweets of fried flour in butter with sugar}
ex: aseara nã featsi hãlvã; adrai un hãlvã multu bun, arãsit di tuts

§ hãlvãngi (hãl-vãn-gí) sm hãlvãngeadz (hãl-vãn-gĭádzĭ) – atsel tsi fatsi i vindi hãlvã
{ro: halvagiu}
{fr: celui qui fait ou vend du “hãlvã”}
{en: maker or seller of “hãlvã”}

§ hãlvãgirii/hãlvãgirie (hãl-vã-gi-rí-i) sf hãlvãgirii (hãl-vã-gi-ríĭ) – ducheanea iu s-fatsi i s-vindi hãlvãlu
{ro: halvagerie}
{fr: place ou on vend (fait) du “hãlvã”}
{en: “hãlvã” shop}
ex: tu hãlvãgirii biu bozã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shicher

shicher (shi-chĭérŭ) sn shicheruri (shi-chĭé-rurĭ) – lugurii multu dultsi tsi s-aflã tu multi planti (pãngearea, cãlamea di zahãri, etc.) dit cari si scoati shi s-mãcã (tu loc di njari) ca crustali njits shi di-aradã albi; zahãri, zahari;
(expr: top di shicher = cumatã di zahãri iu crustalili suntu alichiti)
{ro: zahăr}
{fr: sucre}
{en: sugar}
ex: cama dultsi sh-di njari sh-di shicher; shicherlu easti eftin ma cafeea easti scumpã; dã-nj un top di shicher sã-nj bag tu ceai

§ shichirgirii/shichirgirie (shi-chir-gi-rí-i) sf shichirgirii (shi-chir-gi-ríĭ) – ducheanea iu s-vindu (sh-cãtivãrãoarã iu s-mãcã) dultsenj
{ro: cofetărie}
{fr: confiserie}
{en: confectioner’s shop}
ex: la shichirgiria-alantã easti shi lucumi shi dultsenjli suntu ma buni; nã filipsim doilji tu unã shichirgirii

§ shichirgi (shi-chir-gí) sm shichirgeadz (shi-chir-gĭádzĭ) – atsel tsi fatsi i vindi dultsenj
{ro: cofetar}
{fr: confiseur}
{en: confectioner}
ex: nu suntu multsã shichirgeadz bunj

§ shecherliu (shĭe-chĭer-líŭ) adg shecherlii/shecherlie (shĭe-chĭer-lí-i), shecherlii (shĭe-chĭer-líĭ), shecherlii (shĭe-chĭer-líĭ) – hromã tsi sh-u-adutsi cu-atsea aspusã di zahari; hromã tsi nu easti ni lai ni albã ma s-aflã iuva namisa di eali; bagav, siv, griv, psar, sumolcu, sãin
{ro: cenuşiu, de culoarea zahărului}
{fr: grisâtre, de la couleur du sucre}
{en: greyish, that has the colour of sugar}
ex: cu-unã shchepi shecherlii (sivã, grivã)

§ nebetshicher (ne-bet-shi-chĭérŭ) sn nebetshicheruri (ne-bet-shi-chĭé-rurĭ) [bãgats oarã cã, di itia cã zborlu “nebetshicher” easti faptu dit alichirea-a dauãlor zboarã, “nebet” shi “shicher”, gramatili “tsh” s-avdu: “t-sh” nu “ts-h”] – cumãts mãri di zahari multu curatã, faptã prota siropi sh-deapoea, peagalea faptã crustali limpidi prit cari treatsi shi s-veadi lunjina; pitruzahari, candyiu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sug1

sug1 (súgŭ) vb III shi II supshu (súp-shĭu), sudzeam (su-dzeámŭ), suptã (súp-tã), sudziri/sudzire (sú-dzi-ri) shi sudzeari/sudzeare (su-dzeá-ri) – trag tsiva (apã, lapti, sãndzi, etc.) prit budzã n gurã ashi cum pot s-trag sh-vimtul; (njic, njel, etc.) trag lapti dit tsãtsã (a dadãljei, a oailjei, etc.); lingu sh-u tuchescu n gurã unã dultseami; nsug, muts, beau, sorbu, trag;
(expr:
1: mi sudzi unã lãngoari = slãghescu (mi tuchescu) di lãngoari;
2: mi supsirã cãtushili = escu multu agiun; slãghii di agiunari)
{ro: suge}
{fr: sucer, téter}
{en: suck}
ex: njelu dultsi, di la doauã mumãnj sudzi; njel nu u supsi
(expr: oaea nu-ari fitatã vãrãoarã); agãrshii, sh-nu ded s-sugã a ficiorlui; caplu-l bãga pri sinlu a ljei shi sudzea; dã a ficiorlu s-sugã (s-bea lapti di la tsãtsã); nicã sudzi, nu lj-am tãljatã tsãtsa; multu yin supshu (beau); ocljilj lji-lj supsi; canda nã supsirã cãtushili
(expr: him multu agiunj, nã easti multã foami); vurcolatslji sug sãndzi; nãpoi ãlj supsi fãtsli atseali aroshili shi dultsili ca nutsli; shi supsi-supsi, cã slãghi feata ca cartea

§ suptu (súp-tu) adg suptã (súp-tã), suptsã (súp-tsã), supti/supte (súp-ti) – tsi easti traptu n gurã cu sudzearea; nsuptu, mutsat, biut, surghit, traptu
{ro: supt; slăbit}
{fr: sucé, tété; anémié, amaigri}
{en: sucked; emaciated}
ex: om suptu
(expr: traptu, slãghit) la fatsã

§ sudziri/sudzire (sú-dzi-ri) sf sudziri (sú-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sudzi; sudzeari, nsudziri, nsudzeari, mutsari, beari, surghiri, trãdzeari
{ro: acţiunea de a suge; sugere}
{fr: action de sucer, de téter}
{en: action of sucking}

§ sudzeari/sudzeare (su-dzeá-ri) sf sudzeri (su-dzérĭ) – (unã cu sudziri)

§ nsug (nsúgŭ) vb III shi II nsupshu (nsúp-shĭu), nsudzeam (nsu-dzeámŭ), nsuptã (nsúp-tã), nsudziri/nsudzire (nsú-dzi-ri) shi nsudzeari/nsudzeare (nsu-dzeá-ri) – (unã cu sug1)
ex: cara nsupsi cumtini di plãngu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn