DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

adilj1

adilj1 (a-díljĭŭ) vb I adiljai (a-di-ljĭáĭ), adiljam (a-di-ljĭámŭ), adiljatã (a-di-ljĭá-tã), adiljari/adiljare (a-di-ljĭá-ri) – trag vimtu tru plimunj shi-l scot nafoarã (ca semnu cã bãnedz); suflu, ljau anasã; (fig: adilji = (i) (omlu, pravda, etc.) easti yiu, bãneadzã; (ii) (frãndzã, lucri, etc.) s-minã la bãtearea-a vimtului; (iii) (vimtul) bati, suflã lishor, canda hãidipseashti pri cariva)
{ro: respira, trăi}
{fr: respirer, vivre}
{en: breathe, live}
ex: tut tsi bãneadzã adilji; s-pãrea cã loclu adilji (lja anasã); s-lji fats s-adilji (s-lja anasã); lasã-mi niheam s-adilj; armãnjlji tuts adilji (fig: bãneadzã); tsi mushat adilja (fig: bãtea, sufla) vimtul; mi dush tu grãdinã s-adilj (s-nji umplu plimunjlji cu) vimtu curat; mizi adilja (fig: s-mina di vimtu) cãti vãrã frãndzã

§ adiljat1 (a-di-ljĭátŭ) adg adiljatã (a-di-ljĭá-tã), adiljats (a-di-ljĭátsĭ), adiljati/adiljate (a-di-ljĭá-ti) – cari adilji, cari suflã, cari ari loatã anasã
{ro: respirat, trăit, adiat}
{fr: respiré}
{en: breathed, lived}

§ adiljari1/adiljare (a-di-ljĭá-ri) sf adiljeri (a-di-ljĭérĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu adilji; suflari, loari anasã
{ro: acţiunea de a respira, de a trăi; respirare, trăire}
{fr: action de res-pirer, de vivre)}
{en: action of breathing, of living}

§ adiljat3 (a-di-ljĭátŭ) sm fãrã pl – vimtul tsi intrã sh-easi dit plimunj cãndu adilji cariva; adiljatic, adiljari, anasã, suflari, suflat, ahnoatã, hnoatã, suluchi;
(expr: tu-un adiljat = unãshunã, dinãcali)
{ro: respiraţie}
{fr: respiration, haleine}
{en: breath}
ex: dupã tsi-adiljatlu-sh stringu; tru oarã sh-lja-adiljatlu; nji si curmã adiljatlu; ampãturã sh-ma cãt ãsh tradzi adiljatlu

§ adiljari3/adiljare (a-di-ljĭá-ri) sf adiljeri (a-di-ljĭérĭ) – (unã cu adiljat3)
ex: lã si curmã adiljarea (anasa); adiljarea (anasa) lj-easti greauã; adiljeri (fig: suflãri lishoari) di vimtu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ahulescu

ahulescu (a-hu-lés-cu) (mi) vb IV ahulii (a-hu-líĭ), ahuleam (a-hu-leámŭ), ahulitã (a-hu-lí-tã), ahuliri/ahulire (a-hu-lí-ri) –
1: suflu vimtu dit plimunj pri un lucru, (eami tsi s-abureadzã, etc.); suflu pri mãnj tra s-li ngãldzãscu;
2: bag (dau cu) mãna lishor pristi-un lucru, tra s-lu-aduchescu (cu deadzitli) tsi easti sh-cum easti (tra s-caftu, tra s-ved, ma s-aibã i s-nu aibã tsiva, etc.); huhulescu, suflu; pusputescu, pãspãtescu, pusputipsescu;
(expr:
1: lu-ahulescu cu vearga = lu-agudescu cu vearga;
2: lj-ahulescu un lucru = lj-fur, lj-agudescu un lucru)
{ro: sufla; pipăi, atinge}
{fr: souffler, tâter, toucher, tâtonner, palper}
{en: blow, feel with fingers, touch}
ex: ahulea-ts mãnjli (suflã tu mãnj) cã easti arcoari; nj-ahuleam mãnjli (nj-suflam tu mãnj) tra s-mi ngãldzãscu; s-tsã fure arcoari tu mãnj, ahuleats-li; ahulish, nu mutrish ghini; ahulea (da cu mãna) s-veadã cã-i saclu; ahulii aoa, nclo shi aflai un cãtsut; tsi tut pusputeashti sh-ahuleashti?; cum ãn gurã s-ahulescu (s-pusputescu); s-videa, s-ahulea (s-pusputea); ahulea gãljina, ari ou?; ahulea-l
(expr: agudea-l) cu vearga; lj-avea ahulitã
(expr: lj-avea furatã) unã stearpã; ahulim (suflãm pri) nuca agiucatã trei ori sh-apoea u mãcãm ca s-nu fatsim mamã; capra ahuleashti perlu (suflã tu per tra s-facã sonlu “hu”)

§ ahulit (a-hu-lítŭ) adg ahulitã (a-hu-lí-tã), ahulits (a-hu-lítsĭ), ahuliti/ahulite (a-hu-lí-ti) – (lucru) tsi easti suflat; tsi easti pusputit; huhulit, pãspãtit, pusputipsit
{ro: suflat; pipăit, atins}
{fr: soufflé, tâté, touché, tâtonné, palpé}
{en: blown, felt with fingers, touched}

§ ahuliri/ahulire (a-hu-lí-ri) sf ahuliri (a-hu-lírĭ) – atsea tsi fatsi cariva cari ahuleashti; dari cu mãna; suflari, huhuliri, pusputiri, pãspãtiri, pusputipsiri
{ro: acţiunea de a sufla, de a pipăi, de a atinge; suflare; pipăire, atingere}
{fr: action de souffler, de tâter, de toucher, de tâtonner, de palper}
{en: action of blowing, of feeling with fingers, of tou-ching}
ex: s-imnã cu ahuliri (peanarga pusputipsindalui); lu-aflu cu-ahuliri (cu pusputiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cur3

cur3 (cúrŭ) sm curi (cúrĭ) shi sn cururi (cú-rurĭ) – partea-a truplui cu cari omlu shadi di-aradã pi scamnu; guva-a truplui pri iu easi nafoarã omlu cãndu s-dutsi si sh-facã apa-atsea groasa tu hale; bis, cãrtelj, cuci, fãndãc, fãndec, ghes, primichir, shidzut; (fig:
1: cur = partea di nghios sh-di nafoarã a unui lucru (pri cari poati s-shadã ndreptu cãndu easti bãgat si sta); fundu; expr:
2: curlu-a oului = partea di nghios sh-ma umflatã a oului;
3: ghelã din cur = ou di gãljinã, di pulj;
4: curlu-a trumbetãljei = partea di nghios, ma largã pri iu easi vimtul a trumbetãljei;
5: nj-bag curlu tu pãljur = intru shi stau tu-un apanghiu; mi-apãnghisescu;
6: nj-ashternu curlu = stau sh-nu mi min (din casã, di pri lucru, etc.), cilistisescu (tra s-lu fac un lucru);
7: lj-bag nã pipercã n cur = (i) ãl fac s-hibã ma sertu; (ii) lj-bag nã ntsãpãturã (intrigã, nghidã, schinãturã, etc.);
8: canda am schinj la cur = nu pot s-shed tu-un loc, nu mi-acatsã loclu; shed ca pri schinj;
9: nj-asudã curlu = u-am zori; u-aflu multu greu s-lu fac un lucru;
10: nu-sh minã curlu ma nclo; = (i) nu-s minã di iu easti, cã nu vru s-veadã tsi s-featsi naljurea; (ii) zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu ari alãgatã nafoarã di hoara, di patria-a lui;
11: nu shidzui cu curlu tu neauã = u-avui bana lishoarã pãnã tora, nu tricui prit lucri greali;
12: sh-la draclu curlu cu nãs = moari, li ncljidi ocljilj;
13: va-nj ljai (mãts) curlu; nu mi doari curlu; sã-nj bash curlu = nu mi mealã, nu pots sã-nj fats tsiva, va-nj ljai coada, etc.;
14: sta tes cu curlu la soari = easti linãvos, nu lu-arãseashti lucrul;
15: va-nj bashi el curlu = fuvirsirea tsi u fac, cã va yinã el s-mi pãlãcãrseascã, sã-nj caftã tsiva, s-nji sã ngreacã, sã-nj si ncljinã;
16: la cur li bag tuti a tali = nu mi mealã di tuti tsi-nj dzãts; lucrili-a tali nu-au vãrã simasii trã mini;
17: stãi (shedz) pi curlu-ts = stãi sh-nu ti minã dit loc; mutrea-ts lucrul, huzmetea; nu ti-amistica; stãi-tsã isih;
18: curlu-ts trã lapti nihertu easti! = stumahea nu poati s-hunipseascã laptili hertu; nu eshti ti ahtãri lucri, ti lucri mãri;
19: curlu-ts easti ca di peapini = ti-alavdzã ma nu fats tsiva;
20: curlu-nj seaminã arov = mi-aspar multu, nj-easti multu fricã, treambur (li ghãnusescu) di fricã;
21: nu-nj tsãni curlu = nu nj-u tsãni, nj-easti fricã, nu cutedz;
22: mi duc ca curlu tsi beasi = zburãscu di un sh-di-alantu, vruti sh-nivruti; zburãscu tut chirolu sh-dzãc mash glãrinj, papardeli;
23: escu (durnjii) cu curlu nsus = nu escu cu bunili, nu hiu tu ori, mi-acatsã orili)
{ro: cur}
{fr: cul, derrière}
{en: arse}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fluearã2

fluearã2 (flu-ĭá-rã) sf flueri (flu-ĭérĭ) – unã hãlati njicã cari da un shuirat cãndu cariva suflã prit nãsã tra s-treacã vimtul; pilipiscã, piscã
{ro: fluier}
{fr: sifflet}
{en: whistle}

§ fluir3 (flú-irŭ) sn fluiri/fluire (flú-i-ri) – (unã cu fluearã2)

§ fluir4 (flú-irŭ) vb I fluirai (flu-i-ráĭ), fluiram (flu-i-rámŭ), fluiratã (flu-i-rá-tã), fluira-ri/fluirare (flu-i-rá-ri) – fluir (flú-ir) fac un vrondu suptsãri sh-lungu (multi ori cu flueara, cu pisca ma sh-cu vimtul tsi-l suflu prit budzãli streasi); cu shuirarea di vimtu prit budzãli streasi, fac s-avdã miludia (iholu) di la un cãntic
{ro: fluera, şuiera}
{fr: siffler}
{en: whistle, hiss}
ex: tu imnari ma fluira (shuira); fluirã sh-tini dit pilipsca aestã

§ fluirat (flu-i-rátŭ) adg fluiratã (flu-i-rá-tã), fluirats (flu-i-rátsĭ), fluirati/fluirate (flu-i-rá-ti) – tsi ari faptã un vrondu suptsãri shi lungu ca di shuir; miludia di la un cãntic tsi s-avdi prit budzãli streasi; shuirat
{ro: fluerat, şuierat}
{fr: sifflé}
{en: whistled, hissed}

§ fluirari/fluirare (flu-i-rá-ri) sf fluirãri (flu-i-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva fluirã; shuirari
{ro: acţiunea de a fluera, de a şuiera, şuierare}
{fr: action de siffler}
{en: action of whistling, of hissing}

§ fluiratic (flu-i-rá-ticŭ) sn fluiratitsi/fluiratitse (flu-i-rá-ti-tsi) – atsea tsi s-avdi cãndu cariva i tsiva fluirã; fluirari, shuirari, shuirãturã
{ro: şuierătură}
{fr: sifflement}
{en: hissing}
ex: cãndu avdzã fluiraticlu (shuirãtura) dipusi di pi pom

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nari/nare

nari/nare (ná-ri) sf nãri (nắrĭ) – partea tsi-ansari cãtã nafoarã din fatsã (tsi s-aflã namisa di frãmti shi gurã) prit cari omlu anjurzeashti shi lja anasã; nas;
(expr:
1: nari traptã = (nari) mushatã;
2: nj-trag narea = am unã heavrã (sirmii, sinahi, aremi) tsi mi fatsi sã-nj curã narea;
3: l-trag di nãri; l-duc di nari; lj-trec cãrcheljlu di nari = fatsi tut tsi-lj dzãc mini (ca ursa cu cingheljlu di nari); lu-arãd cu minciunj tra s-facã tsi voi mini;
4: ari nãri trapti; ari (tsãni, imnã cu) narea (nãrli) nsus; nu lj-agiundzi la nari = s-tradzi (pi, ca, di) mari; easti alãvdos; easti multu pirifan, s-cãmãruseashti multu;
5: ari bunã nari = anjurzeashti ghini, u-aducheashti lishor unã anjurizmã;
6: strãmbu narea = (i) nu hiu ifhãristisit; nu mi-ariseashti; (ii) fac camomati, nãji; (iii) shuvãescu, stau sh-mi minduescu ma s-hibã ghini s-lu fac un lucru (cã nu para voi s-lu fac); nu-nj yini s-fac ni unã ni-alantã; stau sh-nu shtiu tsi s-fac; stau pi dauã; frãngu oasi; frãngu coasti; etc.;
7: lj-talj (lj-frãngu) nãrli; lj-dau pristi nari = (i) lj-curmu orixea s-facã tsiva; l-fac s-nu mata mutã caplu; lu-aspar; l-culãsescu; (ii) lu-arushinedz, ãlj scad tinjia; ãlj ljau njirlu/mixa; l-cãtãdixescu, l-cãtrãfonisescu;
8: lj-aplec (lj-dipun, lj-talj, lj-frãngu, lj-pãciutedz, l-fac sã-lj cadã) narea (nãrli); lj-u dau pristi nãri; lj-u dau tu nari; etc. = l-cãtãdixescu, l-cãtrãfonisescu, l-fac si s-arushineadzã, ãl fac si s-aducheascã ma njic, ãlj ljau njirlu; l-fac s-aducheascã cã ari stepsu; l-fac si s-cãmãruseascã (si s-alavdã) ma putsãn, l-fac si s-aducheascã ma putsãn pirifan, ãl fac sã sh-adunã coada, l-fac sã-sh dipunã urecljili, etc.;
9: spindzur nãrli; nj-umflu nãrli; nj-yini la nãri; hiu cu nãrli spindzurati = chicusescu, mi cãrteashti tsiva, nu mi-arãseashti; mi nãirescu;
10: nj-acats narea = (nj-acats narea cã) nj-yini-agnos di tsi ved i avdu;
11: nj-adun nãrli; lu-am tu nãri = nj-easti agnos, nu pot s-lu ved dininti;
12: u-am sum nari = u-am dip aproapea;
13: u bag sum nari (arãchia) = mi-arãseashti (arãchia);
14: arãd pri sum nãri = sumarãd, arãd peascumta, fac hazi, mi-arãseashti tsiva tsi ved (tsi avdu, tsi s-fatsi, etc.); arãd pri sum mustãts;
15: nj-treatsi priningã nari = nj-treatsi dinintea-a ocljilor sh-nu u ved; nj-ascapã oara (arastea) s-lu fac un lucru;
16: nj-bag narea iu nu lipseashti; nj-bag narea iutsi agiungu = mi-ameastic tu lucri xeani trã cari nu-am vãrã sinfer;
17: lj-u scot prit nãri = lj-lu-aduc aminti (nu lu-alas s-agãrshascã) tut chirolu bunlu tsi lj-am faptã; lj-caftu ma multu dicãt nj-ari datã (faptã); lj-u discumpãr; lj-u scot analmã (nalimã) prit gurã; etc.;
18: nj-easi prit nãri = lucrili nj-es anapuda, u pat;
19: lu am tu nãri = lj-am multã inati;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ndãcãnescu

ndãcãnescu (ndã-cã-nés-cu) (mi) vb IV ndãcãnii (ndã-cã-níĭ), ndãcãneam (ndã-cã-neámŭ), ndãcãnitã (ndã-cã-ní-tã), ndãcãni-ri/ndãcãnire (ndã-cã-ní-ri) – adilj shcurtu, ndasi sh-greu (ca dupã un copus mari tsi-l fac cu lucrul, alãgarea, etc.); ljau greu anasã; fac vrondu ca atsel faptu di heari tsi s-freacã un di-alantu (cãndu cãrtescu amaxea, guzgunipsescu iuva, etc.); suflu greu; ãndãcãnescu
{ro: respira greu, gâfâi; hodorogi}
{fr: respirer avec peine, haleter; sonner la ferrailles, détraquer}
{en: pant, grasp (air); rattle}

§ ndãcãnit (ndã-cã-nítŭ) adg ndãcãnitã (ndã-cã-ní-tã), ndãcãnits (ndã-cã-nítsĭ), ndãcãniti/ndãcãnite (ndã-cã-ní-ti) – tsi lja anasã greu; tsi sh-lja greu adiljatlu; tsi suflã greu; ãndãcãnit
{ro: care respiră greu, gâfâit; hodorogit}
{fr: qui respire avec peine, haleté; qui sonne comme la ferrailles, détraqué}
{en: panted, grasping (air); rattled}
ex: mbogra di moashi cu boatsea-a ljei ãndãcãnitã, lu-acljamã tu cãlivã; feata, gri el cu-unã boatsi ndãcãnitã, cã vã mãc tuts

§ ndãcãniri/ndãcãnire (ndã-cã-ní-ri) sf ndãcãniri (ndã-cã-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ndãcãneashti; ãndãcãniri
{ro: acţiunea de a respira greu, de a gâfâi; de a hodorogi}
{fr: action de respirer avec peine, de haleter; de sonner la ferrailles, de détraquer}
{en: action of pan-ting, of grasping (air); of rattling}

§ ãndãcãnescu (ãn-dã-cã-nés-cu) (mi) vb IV ãndãcãnii (ãn-dã-cã-níĭ), ãndãcãneam (ãn-dã-cã-neámŭ), ãndãcãnitã (ãn-dã-cã-ní-tã), ãndãcãniri/ãndãcãnire (ãn-dã-cã-ní-ri) – (unã cu ndãcãnescu)

§ ãndãcãnit (ãn-dã-cã-nítŭ) adg ãndãcãnitã (ãn-dã-cã-ní-tã), ãndãcãnits (ãn-dã-cã-nítsĭ), ãndãcãniti/ãndãcãnite (ãn-dã-cã-ní-ti) – (unã cu ndãcãnit)
ex: cu boatea-a ljei ãndãcãnitã

§ ãndãcãniri/ãndãcãnire (ãn-dã-cã-ní-ri) sf ãndãcãniri (ãn-dã-cã-nírĭ) – (unã cu ndãcãniri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shuir

shuir (shĭú-irŭ) vb I shuirai (shĭu-i-ráĭ), shuiram (shĭu-i-rámŭ), shuiratã (shĭu-i-rá-tã), shuirari/shuirare (shĭu-i-rá-ri) – fac un vrondu suptsãri sh-lungu (multi ori cu unã piscã ma sh-cu vimtul tsi-l suflu prit budzãli streasi); fluir (mash pirs.
3: vimtul, furtuna, cãndu bati vãrtos prit casi, arburi, etc., fatsi un vrondu suptsãri, lungu shi vãrtos);
(expr:
1: ãnj shuirã (prit cap, prit minti) = ãnj yini, ãnj treatsi (tsiva prit minti);
2: lj-u shuir = (i) lj-dzãc; (ii) lj-dau nã pliscutã)
{ro: şuiera}
{fr: siffler}
{en: whistle, hiss}
ex: imnã shi shuirã; shuira tora cãtrã naljurea; shuirã-lj ca s-yinã; cum va-lj shuirã
(expr: dzãcã) Dumnidzã; cãftã di tuti: fustãnj, neali, veri, yeamãndzã, di tuti cãti-lj shuirã prit cap
(expr: trec prit minti); shuirã-lj
(expr: dã-lj, tradzi-lj) unã batsã

§ shuirat1 (shĭu-i-rátŭ) adg shuiratã (shĭu-i-rá-tã), shuirats (shĭu-i-rátsĭ), shuirati/shuirate (shĭu-i-rá-ti) – tsi ari faptã un vrondu suptsãri shi lungu ca di shuir; fluirat
{ro: şuierat}
{fr: sifflé}
{en: whistled}

§ shuira-ri1/shuirare (shĭu-i-rá-ri) sf shuirãri (shĭu-i-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu shuirã cariva i tsiva; fluirari
{ro: acţiunea de a şuiera, şuierare}
{fr: action de siffler}
{en: action of whistling, of hissing}

§ shuirãturã (shĭu-i-rã-tú-rã) sf shuirãturi (shĭu-i-rã-túrĭ) – atsea tsi s-avdi cãndu shuirã cariva i tsiva; shuirari, fluiratic
{ro: şuieră-tură}
{fr: sifflement}
{en: hissing}
ex: dauã shuirãturi (shuirãri) eara semnul cã s-aproachi tsiniva

§ shuirat2 (shĭu-i-rátŭ) sn shuiraturi (shĭu-i-rá-turĭ) – (unã cu shuirãturã)
ex: cãndu avdi shuiratlu (shuirãtura) a domnu-sui, cãnili ampaturã la nãs

§ shuirari2/shuirare (shĭu-i-rá-ri) sf shuirãri (shĭu-i-rắrĭ) – (unã cu shuirãturã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn