22: nj-dau suflitlu, nj-easi suflitlu = (i) mor; (ii) mizi pot s-lu fac un lucru, avursescu multu;
23: nu pot sã-nj tsãn suflitlu = mizi pot s-adilj di lãhtara tsi u-aduchescu;
24: nj-yini suflitlu la loc = pot s-ljau anasã tora, pot s-isihãsescu; nj-yin tu aeari, dupã unã mari lãhtarã;
25: nj-scoati (nj-mãcã) suflitlu = nj-bagã zori, nj-mãcã bana, mi creapã multu, nj-si ngreacã multu; mi cãrteashti, mi chicuseashti, mi nvirinã multu;
26: nj-adutsi suflitlu la nari; nj-adutsi suflitlu la gurã = chicusescu, mi nvirinã multu, mi cãrteashti multu cu-atseali tsi-nj fatsi, mi-adutsi tu-unã halã di nu shtiu tsi altu s-fac; nj-yini tu nãri;
27: nj-adun suflitlu = uhtedz multu, suschir amar, isihãsescu cu suschirlu tsi-l fac;
28: ãlj ljau suflitlu = ãl vatãm;
29: u fac cu suflit, cu tut suflitlu, dit ahãndamea-a suflitlui = u fac cu tutã vrearea, cu tutã putearea tsi am;
30: suflit foc, suflit bãrbat, frati-nju s-mãcã cãcat = zbor tsi yini di-aclo cã, dupã tsi s-mãritã unã featã, frati sh-soi ma di-aproapea lj-easti mash bãrbatlu;
31: ari noauã sufliti ca vulpea, cãtusha, muljarea = easti greu s-lu fats s-moarã;
32: doauã sufliti tr-un trup; un suflit tu doauã trupuri = zbor tsi s-dzãtsi trã precljili tsi s-vor multu)
{ro: suflet, spirit, viaţă, respiraţie, persoană}
{fr: âme, esprit, vie, respiration; homme, personne}
{en: soul, spirit, life, breath, man, person}
ex: suflit nu-ari, suflit lja (angucitoari: tufechea); am nã sinduchitsã (sinduchi njicã), cu nãshti, nãshti nãuntru, si fudzeari nãshtea, nãshtea, tsi u voi io sinduchitsa? (angucitoari: suflitlu shi truplu); lailu Chitsã n sinduchitsã (fig: chivuri njicã), cari da di easi Chitsa, nu-ahãrzeashti sinduchitsa (angucitoari: suflitlu shi truplu); suflitlu nsus, suflitlu nghios, tu mesi lemnu uscãcios (angu-citoari: cãlãretslu); metsi cã suflit nu ari, poartã sufliti pi-amari (angucitoari: cãravea); suflit nu-ari sh-loclu-l cheari (angucitoari: parãlu); cara s-nicã tãmbarea, u deadi trã suflitlu a tatã-sui; tr-al Custandini suflit; him patru sufliti (fig: patru oaminj); multi sufliti (fig: multsã oaminj) chirurã; ficior ti suflit s-nu ljai
(expr: s-nu nhiljedz ficior tsi nu-i di-a tãu, tra s-lu creshti); sh-featsirã ti suflit di vinjirã s-lu-alãxeascã; sã-lj da trã suflit
(expr: sã-lj da pumean, sã-lj facã trisayi, sã-lj facã arãdzli); vinji tu-un suflit
(expr: agonja dinãoarã, pãnã s-lja anasa); fuga acasã tu-un suflit
(expr: unãshunã, tu-unã anasã); tu-un suflit
(expr: tu-unã anasã, unãshunã) ãlj loai dzua; suflit di om nu s-afla aclo
(expr: aclo, nu-avea vãrnu, nu-avea urmã di om); acãtsã s-plãngã, sã sh-adunã suflitlu
(expr: s-suschirã, s-isihãseascã); plãmtã, sh-adunã suflitlu
(expr: uhteadzã, isihãseashti); tra s-nu nji ncarcu suflitlu
(expr: tra s-nu fac amãrtii); pãnã lj-inshi suflitlu
(expr: pãnã muri) fu cu zborlu n gurã; nu putea si sh-tragã suflitlu (s-adilji, s-lja anasã); mãrata di gãljinã sh-deadi suflitlu
(expr: muri)

§ stuhico (stu-hi-có) sm stuhicadz (stu-hi-cádzĭ) – (unã cu suflit)

§ suflitami/suflitame (su-fli-tá-mi) sf fãrã pl – multimi di oaminj, dunjai, lumi
{ro: mulţime de oameni}
{fr: nombres d’hommes}
{en: number of people}
ex: di-ahãtã suflitami (dunjai multã) nu-armasi un s-nu s-ducã acasã

§ nsuflitsedz (nsu-fli-tsédzŭ) (mi) vb I nsuflitsai (nsu-fli-tsáĭ), nsuflitsam (nsu-fli-tsámŭ), nsuflitsatã (nsu-fli-tsá-tã), nsuflitsari/nsuflitsare (nsu-fli-tsá-ri) – dau banã (suflit) a unui lucru; nyedz (di iu earam ca mortu); ljau puteari; mi mprustedz
{ro: însufleţi, învigora}
{fr: animer, fortifier}
{en: animate, invigorate}
ex: nu pistipsescu si si nsuflitseadzã florli-aesti (si nyeadzã di iu suntu ca uscati); mizia si nsuflitsã niheamã (si mprustã, lo niheamã puteari)

§ nsuflitsat (nsu-fli-tsátŭ) adg nsuflitsatã (nsu-fli-tsá-tã), nsuflitsats (nsu-fli-tsátsĭ), nsuflitsati/nsuflitsate (nsu-fli-tsá-ti) – tsi s-featsi ca yiu (di iu eara ca mortu); tsi ari loatã niheamã puteari; tsi s-ari mprustatã
{ro: însufleţit, învigorat}
{fr: animé, fortifié}
{en: animated, invigo-rated}
ex: cama nsuflitsat lu-aflai astã searã

§ nsuflitsari/nsu-flitsare (nsu-fli-tsá-ri) sf nsuflitsãri (nsu-fli-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva si nsuflitseadzã
{ro: acţiunea de a însufleţi, de a învigora; însufleţire, învigorare}
{fr: action d’animer, de fortifier}
{en: action of animating, of invigorating}

§ aburit (a-bu-rítŭ) adg aburitã (a-bu-rí-tã), aburits (a-bu-rítsĭ), aburiti/aburite (a-bu-rí-ti) – (unã cu aburat)
ex: pãnea aburitã easti ma bunã di pãnea caldã

§ aburiri/aburire (a-bu-rí-ri) sf aburiri (a-bu-rírĭ) – (unã cu aburari)

(expr: s-nu ts-plãscãneascã ndauã pliscuti), minti nu va nvets; adunats-vã mintea cu voi
(expr: isihãsits); s-nj-adun oasili cu mini
(expr: s-mor shi s-isihãsescu); bãgã si sh-adunã suflitlu
(expr: si suschirã); s-plãngã shi sã-sh adunã suflitlu
(expr: s-plãngã shi si suschirã); di dor suflitlu sh-adunã
(expr: suschirã); u-avea adunatã tutã tu fuljinã
(expr: u-avea mãcatã, ascãpitatã tutã tu stumahi)

§ adunat (a-du-nátŭ) adg adunatã (a-du-ná-tã), adunats (a-du-nátsĭ), adunati/adunate (a-du-ná-ti) – tsi s-dutsi (easti dus, adus) tra s-hibã deadun cu altsã ca el; silixit, pitricut, andãmusit, etc.
{ro: adunat, acompaniat, întâlnit, reunit, etc.}
{fr: amassé, assemblé, accompagné, rencontré, etc.}
{en: gathered, assembled, met, united, etc.}

§ anat (a-nátŭ) adg anatã (a-ná-tã), anats (a-nátsĭ), anati/anate (a-ná-ti) – (unã cu adunat)
ex: cã sunt gionjlji tuts anats; ininj di har anati stog

§ adunari1/adunare (a-du-ná-ri) sf adunãri (a-du-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adunã; silixiri, pitritseari, andãmusiri, etc.
{ro: acţiunea de a aduna, de a acom-pania, de a întâlni, etc.; adunare, acompaniare, întâlnire, reunire, plecare, culegere, etc.}
{fr: action de ramasser, d’assembler, d’accompagner, de rencontrer, etc.}
{en: action of gathering, of assembling, of meeting, of uniting, etc.}

§ adunari2/adunare (a-du-ná-ri) sf adunãri (a-du-nắrĭ) – ceatã di oaminj cu idyili intiresi adunats tu idyiul loc (tra sã zburascã, s-facã gimbushi, s-facã chefi deadun, s-lja unã apofasi, etc.); andamusi, andãmusiri, cum-shonji, adunãturã, sobor, sutsãlji, parei, gimbusi, ceatã
{ro: adunare, reuniune, sindrofie}
{fr: réunion, compagnie, soirée, assemblée}
{en: reunion, company, party, assembly}

§ ana-ri/anare (a-ná-ri) sf anãri (a-nắrĭ) – (unã cu adunari1 shi adunari2)
ex: iu furlji sh-au anari (andamusi, adunari)

§ adunãtor (a-du-nã-tórŭ) adg adunãtoari/adunãtoare (a-du-nã-tŭá-ri), adunãtori (a-du-nã-tórĭ), adunãtoari/adunãtoare (a-du-nã-tŭá-ri) – tsi-adunã (silixeashti, culeadzi, etc.) tsiva; cari nu-aspardzi paradzlji ma-lj tsãni adunats; mazã
{ro: adunător, acom-paniator, etc.}
{fr: qui amasse (assemble, accompagne, rencontre, etc.), économe}
{en: who gathers (assembles, meets, etc.)}
ex: cochilu-aestu nu-i ca-alantsã, easti adunãtor (lj-adunã paradzlji)

§ adunãturã (a-du-nã-tú-rã) sf adunãturi (a-du-nã-túrĭ) – lucrili adunati; adunari
{ro: adunătură}
{fr: assemblage, rencontre, cueillette}
{en: collection, assembly, meeting, etc.}

§ adunã-vimtu (a-du-nã-vím-tu) invar – un tsi sh-treatsi chirolu fãrã s-facã tsiva, vagabondu
{ro: gură-cască}
{fr: musard, gobe-mouche}
{en: idler, dawdler}

§ apreadun (a-prea-dúnŭ) (mi) vb I apreadunai (a-prea-du-náĭ), apreadunam (a-prea-du-námŭ), apreadunatã (a-prea-du-ná-tã), apreadunari/apreadunare (a-prea-du-ná-ri) –
1: lu-adun un lucru tra s-lu shcurtedz (s-lu fac ma njic); sinuripsescu, shcurtedz, njicshuredz;
2: l-fac s-agãrshascã inatea tsi nj-u poartã; mbunedz;
3: lj-dau apanghiu, l-mutrescu, lj-adun gailelu, aprochi
{ro: restrânge, scurta, micşora; împăca; găzdui, primi, etc.}
{fr: (se) borner, (se) limiter, (se) restreindre; (se) réconcillier; soigner, abriter, accueillir}
{en: limit, shorten; take care of}
ex: apreadunã-ti (agiundzi); apreadunã-ti la grairi (shcurteadzã grairli, astãmãtsea, agiundzi cãt zburãsh); oara s-avea apreadunatã (avea tricutã, s-avea shcurtatã); pri-atselj ficiori cum s-lj-apreadun (s-lji mbun)?; njelu-aestu apreadunats-lu (apãrats-lu, mutrits-lu); ãlj pricãdzu a aushlui s-u-apreadunã (s-u-aproachi) n casã; lji si featsi njilã shi u-apreadunã (u lo, u-adunã n casã, u apãnghiusi); di nu-avea iu sã s-apreadunã, yini la aushlu shi-lj pri-cadi; lu-apreadunai la mini; apreadunã-ti (scurteadz-u, astãmãtsea-u), nu ts-aspardzi gura

§ apreadunat (a-prea-du-nátŭ) adg apreadunatã (a-prea-du-ná-tã), apreadunats (a-prea-du-nátsĭ), apreadunati/apreadunate (a-prea-du-ná-ti) – tsi s-ari shcurtatã i njicshuratã; tsi lj-ari tricutã inatea tsi u-avea; tsi sh-ari aflatã apanghiu iuva; sinuripsit, shcurtat, njicshurat, mbunat, apãn-ghiusit, mutrit, aprucheat
{ro: restrâns, scurtat, micşorat, împăcat, găzduit, primit}
{fr: borné, limité, restreint, soigné, accueilli, pelotoné, blotti}
{en: limited, shortened, taken care of}
ex: tãtsea shi shidea apreadunat (adunat stog); shidea apreadunat shi ntuni-cos

§ apreadunari/apreadunare (a-prea-du-ná-ri) sf aprea-dunãri (a-prea-du-nắrĭ) – atsea tsi fatsi un cari apreadunã; sinurip-siri, shcurtari, njicshurari, mbunari, apãnghiusiri, mutriri, apru-cheari
{ro: acţiunea de a restrânge, de a scurta, de a micşora; de a împăca; de a găzdui, de a primi, etc.; restrângere, scurtare, micşorare, împăcare, găzduire, primire}
{fr: action de se borner, de limiter, de restreindre, de réconcillier, de soigner, d’accueillir}
{en: action of limiting, of shortening, of taking care of}

§ aprea-dunãturã (a-prea-du-nã-tú-rã) sf apreadunãturi (a-prea-du-nã-túrĭ) – mãrdziniri, shcurtari, etc.
{ro: limitare, etc.}
{fr: réstriction, etc.}
{en: limitation, etc.}

§ preadun (prea-dúnŭ) (mi) vb I preadunai (prea-du-náĭ), preadunam (prea-du-námŭ), preadunatã (prea-du-ná-tã), preadunari/preadunare (prea-du-ná-ri) – (unã cu apreadun)

§ preadunat (prea-du-nátŭ) adg preadunatã (prea-du-ná-tã), preadunats (prea-du-nátsĭ), preadunati/preadunate (prea-du-ná-ti) – (unã cu apreadunat)

§ preadunari/prea-dunare (prea-du-ná-ri) sf preadunãri (prea-du-nắrĭ) – (unã cu apreadunari)

§ preadunãturã (prea-du-nã-tú-rã) sf preadu-nãturi (prea-du-nã-túrĭ) – (unã cu apreadunãturã)

{en: action of not having (of not giving something) a value}

§ ahãrzescu1 (a-hãr-zés-cu) vb IV ahãrzii (a-hãr-zíĭ), ahãrzeam (a-hãr-zeámŭ), ahãrzitã (a-hãr-zí-tã), ahãrziri/ahãrzire (a-hãr-zí-ri) – (unã cu ahãrdzescu)
ex: calu-aestu ahãrzeashti multu; cãt ahãrzeashti (cãts paradz deadish, fatsi, tsi tinjii ari) cartea tsi acumpãrash?; cãt ahãrzeashti aestu nel?

§ ahãrzit1 (a-hãr-zítŭ) adg ahãrzitã (a-hãr-zí-tã), ahãrzits (a-hãr-zítsĭ), ahãrziti/ahãrzite (a-hãr-zí-ti) – (unã cu ahãrdzit)
ex: lucrili aesti suntu ahãrziti (multu buni, cu multi hãri, cum nu-ari alti tu lumi); eshti unã featã ahãrzitã (cu multi hãri)

§ ahãrziri1/ahãrzire (a-hãr-zí-ri) sf ahãrziri (a-hãr-zírĭ) – (unã cu ahãrdziri)

§ neahãrzit (nea-hãr-zítŭ) adg neahãrzitã (nea-hãr-zí-tã), neahãrzits (nea-hãr-zítsĭ), neahãrziti/neahãrzite (nea-hãr-zí-ti) – (unã cu neahãrdzit)
ex: hrisusit shi neahãrzit

§ hãrzescu1 (hãr-zés-cu) vb IV hãrzii (hãr-zíĭ), hãrzeam (hãr-zeámŭ), hãrzitã (hãr-zí-tã), hãrziri/hãrzire (hãr-zí-ri) – (unã cu ahãrdzescu)

§ hãrzit1 (hãr-zítŭ) adg hãrzitã (hãr-zí-tã), hãrzits (hãr-zítsĭ), hãrziti/hãrzite (hãr-zí-ti) – (unã cu ahãrdzit)

§ hãrziri1/hãrzire (hãr-zí-ri) sf hãrziri (hãr-zírĭ) – (unã cu ahãrdziri)

(expr: s-nu s-facã di-arshini); vinjirã albili
(expr: dzãnili) trei; agudit di albi
(expr: dzãni); trã Stã-Vinjiri va ishim tu albi
(expr: stranji albi); ishii cu fatsa albã
(expr: fãrã stepsu)

§ albat (al-bátŭ) adg albatã (al-bá-tã), albats (al-bátsĭ), albati/albate (al-bá-ti) – (unã cu albu)
ex: cari-i ma albatã (albã)?

§ albeatsã (al-beá-tsã) sf albets (al-bétsĭ) –
1: harea tsi fatsi lucrul tra s-hibã albu; algheatsã;
2: partea albã tsi s-mãcã di nãuntrul a oului; albush;
3: bueaua (pulbirea, pudra) albã tsi sh-u bagã muljerli pri fatsã tra s-aspunã ma mushati
{ro: albeaţă; albuşul de ou; fard alb}
{fr: blancheur; blanc d’oeuf; fard blanc}
{en: whiteness; egg-white; white make-up}
ex: albeatsa-a ocljului; lu agru-brui, cu albetsli (albetsli a ocljilor); oulu ari croc (partea galbinã) shi albeatsã (partea albã); sh-deadi cu albetsuri (pudrã albã di fatsã); sh-bãgã albeatsã pri fatsã; albeatsa (albushlu) di ou nu mi-ariseashti

§ algheatsã (al-ghĭá-tsã) sf alghets (al-ghĭétsĭ) – (unã cu albeatsã)
ex: algheatsa-a neauãljei; s-nu mi schinã pisti fatsã cã-nj lja algheatsa sh-arushatsa

§ albush1 (al-búshĭŭ) sn albushi/albushe (al-bú-shi) shi albushuri (al-bú-shĭurĭ) – partea albã tsi s-mãcã di nãuntrul a oului; albeatsã
{ro: albuşul de ou}
{fr: blanc d’oeuf}
{en: egg-white}

§ alber (al-bérŭ) adg alberã (al-bé-rã), alberi (al-bérĭ), alberi/albere (al-bé-ri) – cu perlji tsi da ca pi galbin; arus, rus, albush
{ro: blond}
{fr: blond}
{en: blond}
ex: feata-atsea alberã (arusã); era cu perlu-alber

§ albush2 (al-búshĭŭ) adg albushi/albushe (al-bú-shi), albush (al-búshĭ), albushi/albushe (al-bú-shi) – (unã cu alber)

§ alburiu (al-bu-ríŭ) adg alburii (al-bu-rí-i), alburii (al-bu-ríĭ), alburii (al-bu-ríĭ) – unã hromã tsi da ca pi albã-sivã tsi sh-u-adutsi niheamã cu hroma-a cinushiljei i a pljumbului
{ro: alburiu}
{fr: blanchâtre}
{en: whitish}
ex: tserlu easti alburiu (tsi da ca pi albu-siv)

§ alghescu (al-ghĭés-cu) vb IV alghii (al-ghíĭ), algheam (al-ghĭámŭ), alghitã (al-ghí-tã), alghiri/alghire (al-ghí-ri) – fac un lucru tra s-hibã albu; buisescu un lucru tu albu; mi ved albu; (fig:
1: alghescu = (i) mi fac hãrios; (ii) aspel stranjili sh-li fac curati (albi); (iii) nj-si fac perlji alghi, aushescu; (iv) algheashti = apirã, creapã dzua; (v) algheashti = s-alãnceashti di diparti; expr:
2: nj-alghescu ocljilj (di foami) = nu mata pot s-aravdu;
3: nj-alghescu perlji = aushescu;
4: nj-algheashti fatsa = mi fac om tinjisit;
5: alghii noaptea; avui nã noapti albã = avui nã noapti nidurnjitã; nu durnjii tutã noaptea;
6: mi-alghish ca ocljul ali gai = mi prucupsish)
{ro: albi}
{fr: blanchir}
{en: whiten}
ex: vedz tu munti iu algheashti (iu s-veadi albã) atsea bãrtsiri?; algheashti (fig: s-alãnceashti di diparti) unã hoarã aclo largu; pãn iu neurli alghescu; pãnã s-algheascã (fig: s-aushascã) bãrbat-nju; alghii (fig: aushii) pãnã s-ti nvets; cãndu lihoana s-dutsea tu vãrã casã cu natlu n bratsã, nicuchira-a atsiljei casã lu-alghea (fig: lu nvishtea) cu lãnã albã, tra s-aushascã; s-duc s-algheascã (fig: s-aspealã stranji) la izvur; s-algheshti (fig: s-ausheshti ghini, s-bãnedz hãrioasã), hilja-a mea; s-bãneadzã pãnã s-algheascã (fig: pãnã s-aushascã, pãnã va-lj si facã perlji alghi); ca Elimbul s-algheshti (fig: s-ausheshti); ninga nu alghi (fig: nu-apiri), easti noapti; sculats-vã, cã alghi (fig: apiri) nafoarã; alghi (fig: apiri) di nghios; nj-alghirã ocljilj di foami (acats pãndzinã la oclji di foami; escu multu-agiun); cãndu va ts-algheascã ocljilj di foami
(expr: cãndu nu va mata pots s-aravdzã di-agiun tsi eshti); trã nãsh nj-alghescu ocljilj
(expr: nu mata pot di dorlu-a lor)

§ alghit (al-ghítŭ) adg alghitã (al-ghí-tã), alghits (al-ghítsĭ), alghiti/alghite (al-ghí-ti) – tsi easti faptu tra s-aspunã albu; tsi easti hãrios; tsi-ari aushitã; tsi ari apiritã
{ro: albit}
{fr: blanchi, vieilli}
{en: whitened, who became old}
ex: easti multu-alghit (fig: multu-aushit)

§ alghiri/alghire (al-ghí-ri) sf alghiri (al-ghírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu algheashti tsiva, etc.
{ro: acţiunea de a albi}
{fr: action de blanchir}
{en: action of whitening}

§ alghiturã (al-ghi-tú-rã) sf alghituri (al-ghi-túrĭ) – un stranj (cãmeashi, sindoni, etc.) tsi s-aspealã; aushatic
{ro: albitură}
{fr: blanchissure}
{en: washing}

§ alnari/alnare (al-ná-ri) sf alnãri (al-nắrĭ) – (unã cu alinari)

5: lj-alumtã ploili = ãlj tirinsescu, lj-munduescu ploili)
{ro: lupta}
{fr: combattre, lutter, lapider}
{en: combat, fight with stones}
ex: mi-alumtu cu tini; bãrbãteashti s-alumtarã (s-bãturã); s-alumtarã (s-bãturã) ashi di dimneatsa pãnã cãtrã searã; s-alumtarã zmeilji trei dzãli shi trei noptsã; furlji s-alumtarã cu ascherea dauã ori; un cucosh, sh-acats s-lu-alumtu cu chetrili (s-lu-ambulisescu, s-aruc chetri pri el); acãtsã s-alumtã casa
(expr: s-li lja shi s-li-arãspãndeascã lucrili din casã) shi s-minteascã tuti; avea sh-nãs un semnu di calj cu cari alumta
(expr: cutriyira) cãsãbadzlji tuts; mi-alumtu dzua sh-noaptea
(expr: lucredz greu) s-nji scot hrana; alumtu
(expr: fac) multi lucri; mi-alumtã greu
(expr: mi frimintã) minduirli

§ alumtat (a-lum-tátŭ) adg alumtatã (a-lum-tá-tã), alumtats (a-lum-tátsĭ), alumtati/alumtate (a-lum-tá-ti) – tsi ari faptã unã alumtã cu cariva; aluptat, lumtat, luptat, ljuftat, ljuftit, ljuftuit, apulimsit, bãtut, alãgat, cutriyirat, cilistisit, etc.
{ro: luptat}
{fr: guerroyé, combattu, lutté, lapidé}
{en: fought; fought with stones}

§ alumtari/alumtare (a-lum-tá-ri) sf alumtãri (a-lum-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-alumtã; aluptari, lumtari, luptari, ljuftari, ljuftiri, ljuftuiri; alumtã, apulimsiri; alumtã, alumtatic, bãtii, cilistisiri, cutriyirari, etc.
{ro: acţiunea de a lupta; luptare; luptă}
{fr: action de lutter, de lapider; lutte}
{en: action of fighting; of fighting with stones; fight}
ex: aeri, ma gionili tu-alumtãri (alumti)

§ alumtãtor (a-lum-tã-tórŭ) sm, sf, adg alumtã-toari/alumtãtoare (a-lum-tã-tŭá-ri), alumtãtori (a-lum-tã-tórĭ), alumtãtoari/alumtãtoare (a-lum-tã-tŭá-ri) – atsel tsi s-alumtã cu tsiva i cariva; lumtash, ljuftã
{ro: luptător}
{fr: guerrier, com-battant, lutteur}
{en: combatant, fighter}

§ lumtu (lúm-tu) (mi) vb I lumtai (lum-táĭ), lumtam (lum-támŭ), lumtatã (lum-tá-tã), lumtari/lumtare (lum-tá-ri) – (unã cu alumtu)
ex: s-lumtã (s-alumtã) pãnã apuni soarili; s-lumtã (s-alumtã) sãptãmãnj ãntredz

§ lumtat (lum-tátŭ) adg lumtatã (lum-tá-tã), lumtats (lum-tátsĭ), lumtati/lumtate (lum-tá-ti) – (unã cu alumtat)

§ lumta-ri/lumtare (lum-tá-ri) sf lumtãri (lum-tắrĭ) – (unã cu alumtari)

§ lumtash (lum-táshĭŭ) adg lumtashi/lumtashe (lum-tá-shi), lumtash (lum-táshĭ), lumtashi/lumtashe (lum-tá-shi) – (unã cu alumtãtor)
ex: xenj lumtash nã calcã greu

§ lumptu (lúmp-tu) (mi) vb I lumptai (lump-táĭ), lumptam (lump-támŭ), lumptatã (lump-tá-tã), lumptari/lumptare (lump-tá-ri) – (unã cu alumtu)
ex: s-lumptã (s-alumtã) cu tuti chiametsli

§ lumptat (lump-tátŭ) adg lumptatã (lump-tá-tã), lumptats (lump-tátsĭ), lumptati/lumptate (lump-tá-ti) – (unã cu alumtat)

§ lumptari/lumptare (lump-tá-ri) sf lumptãri (lump-tắrĭ) – (unã cu alumtari)

§ aluptu (a-lúp-tu) (mi) vb I aluptai (a-lup-táĭ), aluptam (a-lup-támŭ), aluptatã (a-lup-tá-tã), aluptari/aluptare (a-lup-tá-ri) – (unã cu alumtu)
ex: s-intrãm tu oasti s-n-aluptãm (ampulisim); shi lj-aluptash (lj-ampulisish, lj-ai azvimtã) ehtsãrlji a tãi

§ aluptat (a-lup-tátŭ) adg aluptatã (a-lup-tá-tã), aluptats (a-lup-tátsĭ), aluptati/aluptate (a-lup-tá-ti) – (unã cu alumtat)

§ aluptari/aluptare (a-lup-tá-ri) sf aluptãri (a-lup-tắrĭ) – (unã cu alumtari)

§ luptu (lúp-tu) (mi) vb I luptai (lup-táĭ), luptam (lup-támŭ), luptatã (lup-tá-tã), luptari/luptare (lup-tá-ri) – (unã cu alumtu)
ex: s-luptã (s-alumtã) pãnã nu-armãni sãndzi

§ luptat (lup-tátŭ) adg luptatã (lup-tá-tã), luptats (lup-tátsĭ), luptati/luptate (lup-tá-ti) – (unã cu alumtat)

§ luptari/luptare (lup-tá-ri) sf luptãri (lup-tắrĭ) – (unã cu alumtari)

§ ljuftu1 (ljĭúf-tu) (mi) vb I – ljuftai (ljĭuf-táĭ), ljuftam (ljĭuf-támŭ), ljuftatã (ljĭuf-tá-tã), ljuftari/ljuftare (ljĭuf-tá-ri) – (unã cu alumtu)
ex: aflã luplu ljuftãndalui (alumtãndalui) cu ursa

§ ljuftat1 (ljĭuf-tátŭ) adg ljuftatã (ljĭuf-tá-tã), ljuftats (ljĭuf-tátsĭ), ljuftati/ljuftate (ljĭuf-tá-ti) – (unã cu alumtat)

§ ljuftari1/ljuftare (ljĭuf-tá-ri) sf ljuftãri (ljĭuf-tắrĭ) – (unã cu alumtari)

§ ljuftã2 (ljĭúf-tã) sm ljufteanj (ljĭúf-teanjĭ) – (unã cu alumtãtor)
ex: un gioni ljuftã (alumtãtor), mari cãt un munti; ari altu ljuftã (alumtãtor) ma arpid di Gogã?

§ ljuftescu1 (ljĭuf-tés-cu) vb IV ljuftii (ljĭuf-tíĭ), ljufteam (ljĭuf-teámŭ), ljuftitã (ljĭuf-tí-tã), ljuftiri/ljuftire (ljĭuf-tí-ri) – (unã cu alumtu)
ex: ljuftescu (s-alumtã) di dimneatsã cã tufechili shi topili nu pãpsirã; amirãlu-a nostru nu vrea s-ljufteascã ma nu lu-alãsarã rihati

§ ljuftit1 (ljĭuf-títŭ) adg ljuftitã (ljĭuf-tí-tã), ljuftits (ljĭuf-títsĭ), ljuftiti/ljuftite (ljĭuf-tí-ti) – (unã cu alumtat)

§ ljuftiri1/ljuftire (ljĭuf-tí-ri) sf ljuftiri (ljĭuf-tírĭ) – (unã cu alumtari)

§ ljuftuescu1 (ljĭuf-tu-ĭés-cu) vb IV – ljuftuii (ljĭuf-tu-íĭ), ljuftueam (ljĭuf-tu-ĭámŭ), ljuftuitã (ljĭuf-tu-í-tã), ljuftuiti/ljuftuite (ljĭuf-tu-í-ti) – (unã cu alumtu)

§ ljuftuit1 (ljĭuf-tu-ítŭ) adg ljuftuitã (ljĭuf-tu-í-tã), ljuftuits (ljĭuf-tu-ítsĭ), ljuftuiti/ljuftuite (ljĭuf-tu-í-ti) – (unã cu alumtat)

§ ljuftui-ri1/ljuftuire (ljĭuf-tu-í-ri) sf ljuftuiri (ljĭuf-tu-írĭ) – (unã cu alumtari)

ex: amãnarea aestã nu-lj da arãpas

§ amnari1/amnare (am-ná-ri) sf amnãr (am-nắrĭ) – (unã cu amãnari)

§ amãnat2 (a-mã-nátŭ) adv – tsi nu yini (tsi nu s-fatsi, tsi nu s-tihiseashti, etc.) atumtsea cãndu si shtea ma dinãinti cã va s-yinã (va si s-facã, va si s-tihiseascã, etc.) ma dupã tsi treatsi un castilea chiro; dupã tsi treatsi oara shtiutã i astãsitã (ca si s-facã un lucru); tsi s-fatsi cu amãnari; amnat, ãntardã, ntardu, tardu, tãrdzãu
{ro: târziu}
{fr: tard, tardivement}
{en: late, lately}
ex: amãnat vinj (tardu vinj); nchisirã amãnat (ntardu); easti multu-amãnat (ntardu)

§ amnat2 (am-nátŭ) adv – (unã cu amãnat2)
ex: amnat (ntardu) vinj

§ amãnat3 (a-mã-nátŭ) sm amãnats (a-mã-nátsĭ) – faptul cã cariva i tsiva easti amãnat; amnat, amãnari, amnari
{ro: întârziat, întârziere}
{fr: retardement}
{en: lateness}
ex: amãnatlu aestu nu mi-arãseashti dip

§ amnat3 (am-nátŭ) sm – (unã cu amãnat3)

§ amãnãtor (a-mã-nã-tórŭ) adg amãnãtoari/amãnãtoare (a-mã-nã-tŭá-ri), amãnãtori (a-mã-nã-tórĭ), amãnãtoari/amãnãtoare (a-mã-nã-tŭá-ri) – atsel tsi fatsi tra si s-amãnã lucrul; atsel tsi yini amãnat
{ro: întârzietor}
{fr: retardataire}
{en: who causes a delay; late-comer}