DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

minder

minder (min-dérŭ) sn minderuri (min-dé-rurĭ) – scamnu lungu di scãnduri (ca un sufã i pat strimtu tsi s-minã, ma poati shi s-hibã astãsit ningã stizma-a udãlui ca un bancu), pri cari pot s-shadã oaminjlji; minderi, mindiri, sãfati, sufati
{ro: sofa fixă}
{fr: sofa de planches fixé dans une chambre}
{en: wood sofa fixed in a room}
ex: adra minderi tu oda-atsea buna

§ minderi/mindere (min-dé-ri) sf minderi (min-dérĭ) – (unã cu minder)

§ mindiri1/mindire (min-dí-ri) sf mindiri (min-dírĭ) – (unã cu minder)

§ mindirlã-chi/mindirlãche (min-dir-lắ-chi) sf mindirlãchi (min-dir-lắchĭ) – cuvertã di lãnã cu cari s-ashtearni minderlu
{ro: pătură cu care se acoperă “minderul”}
{fr: couverture, couvre-lit}
{en: blanket covering the “minder”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

misali/misale

misali/misale (mi-sá-li) sf misãlj (mi-sắljĭ) – lucru adrat di pãndzã tra s-acoapirã measa (trã mãcari i trã mushuteatsã); fatsã di measã; sufãrlãchi, measã (cu mãcari);
(expr:
1: bag misalea = ashternu misalea pri measã tra s-mãcãm; bag mãcarea pri measã;
2: yini pi misali = yini tu oara di measã tra s-mãcã cu noi; yini la measã;
3: fac misali = fac unã dari; bag measã trã oaminjlji ftohi, di-aradã trã suflitlu-a mortsãlor)
{ro: faţă de masă; masă}
{fr: nappe, table}
{en: table cloth; table}
ex: timsirã misalea
(expr: bãgarã measa); misãljli (fãtsli di measã) vor lari; dratslji armasirã pri misali
(expr: la measã); bagã misalea
(expr: ashtearni measa); ashtearni nã misali; s-ursits s-yinits pi misali
(expr: s-yinits la measã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sufari1

sufari1 (su-fa-rí) sm sufaradz (su-fa-rádzĭ) – om tsi shadi ncãlar (pri-un cal) tra sã-sh facã lucrul (ascherli, nizam) i si s-ducã iuva, etc.; suvari, cãvãlar, cãlãrets
{ro: călăreţ}
{fr: cavalier}
{en: rider, horseman, horsewoman}

§ suvari (su-va-rí) sm suvaradz (su-va-rádzĭ) – (unã cu sufari1)
ex: avea doi suvaradz (cãvãlari, gindari ncãlar) dupã el

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sufari2

sufari2 (su-fa-rí) sm sufaradz (su-fa-rádzĭ) – cap di stat (amirã, vãsilje, etc.) tsi caftã a oaminjlor di sum el tra s-adarã tut tsi va el (shi s-lji pidipseascã greu ma s-nu lu-ascultã); omlu (dascalu, pãrintili, etc.) tsi caftã a alãntor oaminj s-facã mash tsi lã dzãtsi el; tiran
{ro: tiran}
{fr: tyran}
{en: tyran}
ex: ca vãrã sufari (tiran) lu-avem

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sufã

sufã (su-fắ) sm sufadz (su-fádzĭ) – un pat strimtu di scãnduri faptu ca un scamnu lungu pri cari oaminjlji pot s-shadã (cãndu fac muabeti) i s-doarmã noaptea; minder, minderi, mindiri
{ro: sofa}
{fr: sofa}
{en: sofa}
ex: culcã-ti pri sufã

§ sufai/sufae (su-fá-i) sf sufãi (su-fắĭ) – (unã cu sufã)
ex: shidea arucutit pi sufai

§ sufa-ti/sufate (su-fá-ti) sf sufãts (su-fắtsĭ) – (unã cu sufã)
ex: ashtearni-nj, vrutã, pri sufati

§ sãfati/sãfate (sã-fá-ti) sf sãfãts (sã-fắtsĭ) – (unã cu sufã)
ex: cuclu (cuclu di la ornic, oroloyi) ts-bati pi sãfati

§ sufãlãchi/sufãlãche (su-fã-lắ-chi) sf sufãlãchi (su-fã-lắchĭ) – un sufã ma njic; sufã
{ro: sofa, sofa mic}
{fr: sofa; petit sofa}
{en: sofa; little sofa}
ex: dimãndã s-lj-ashtearnã pri sufãlãchea atsea veardea – vedz tu sufã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         vedz: sufã