DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

aleg1

aleg1 (a-légŭ) (mi) vb III shi II alepshu (a-lép-shĭu), alidzeam (a-li-dzeámŭ), aleaptã (a-leáp-tã) shi aleapsã (a-leáp-sã), aleadziri/aleadzire (a-leá-dzi-ri) shi alidzeari/alidzeare (a-li-dzeá-ri) –
1: l-ljau un lucru (lu-aspun, ãl scot, ãl bag di-unã parti, etc.) cã mi-arãseashti ma multu (cã easti altã soi, cã easti ahoryea) di alanti lucri;
2: di tuts oaminjlji tsi da votlu (psiflu) (tsi vuteadzã, tsi psifisescu la unã “aleadziri”), ma multsãlj suntu di pãrearea ca un (tsi easti lugursit ma bunlu) s-hibã atsel cari sã-lj pãristiseascã la chivernisi (stat, pulitii, etc.) tu lucrili tsi suntu trã fãtseari;
(expr:
1: mi-aleg (di altsã) = mi-aspun ahoryea di-alantsã (altã soi, ma bunlu, ma mushatlu, ma cumintili, etc.); mi-aspun s-hiu altã soi (di altsã); nu nj-u-aduc cu…;
2: mi-aleg cu aestu lucru = di tuti lucrili tsi-aveam trã alidzeari armash cu aestu lucru;
3: altã nu mi-aleadzi = nu-am altutsiva trã fãtseari dicãt…;
4: aleg hiri (lucri) mintiti = li dizmeastic, li disfac, li dizleg;
5: mardzinea aleadzi = va videm tu soni tsi va si s-facã, tsi apofasi va s-lom)
{ro: alege; (se) diferenţia}
{fr: choisir; élire; (se) distinguer, (se) différencier}
{en: select; elect; distinguish}
ex: cum aledz, acshi culedz; cãti-aleapsim (lom ca ma bunili), li hãrzim; alepshu (u loai cã mi-arisi; icã dghivãsii) unã carti; aushlu s-aleapsi
(expr: armasi) cu alãga-rea; va lu-alidzem (ma multsãlj di noi aspunem cu votlu (psiflu) cã-l lugursim ma bunlu shi-l bãgãm s-hibã) ma marli; lu-aleapsirã cogeabash; adzã easti anlu di cãndu lu-aleapsirã epitrop; stãmãna-aestã s-aleadzi (s-lja apofasea) s-njirdzem la mãnãstir; di soatsãli tuti, tini ti-alidzeai
(expr: ti-aspuneai ahoryea); armãnlu aleadzi; nu mi-aleg
(expr: nu hiu altã soi) di tini; adarã un san la u favru di nu s-alidzea di
(expr: nu puteai s-dzãts cã easti altã soi di, eara dip unã soi cu) sanlu-a aushlui; di tuts el s-aleapsi
(expr: ishi tu padi, s-vidzu ma bunlu, ma gionili) la bãtichii; aleadzi
(expr: diz-measticã) chedinlu aestu cã s-minti; stai s-aleadzim
(expr: s-lu dizligãm) lucrul

§ aleptu1 (a-lép-tu) adg aleaptã (a-leáp-tã), aleptsã (a-lép-tsã), aleapti/aleapte (a-leáp-ti) –1: tsi easti loat (aspus, scos, bãgat di-unã parti) cã easti arãsit ma multu;
2: tsi ari aprucheatã (ãlj si deadirã, ari loatã, la unã aleadziri) ma multili voturi; alepsu; (fig:

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

alis

alis (á-lisŭ) sn alisi/alise (á-li-si) – aradã di (unã soi di) neali bãgati unlu tu-alantu shi ligati tra s-facã ca unã soi di cioarã i funi (di metal) cu cari si s-leagã lucri (cari s-bagã di gushi ca unã stulii, cu i fãrã crutsi acãtsatã di nãsã, cu cari s-acatsã sãhatea di curauã, etc.); alsidã, alisidã, altsu, singir, shingir, singiri, shingiri, zingir, catinã, cadenã, chiustecã, chiustechi, cãrtelj, silivar, sulivar, brangã, prangã;
(expr: lj-trec alislu (singirea) di nãri = l-tsãn ca pi-unã ursã, fatsi tsi-lj caftu)
{ro: lanţ}
{fr: chaîne}
{en: chain}
ex: acumprai un alis di sãhati; avea ligatã cãnili cu alis gros; rupsi sh-funea shi alislu

§ altsu1 (ál-tsu) sn altsuri (ál-tsurĭ) – (unã cu alis)
ex: ghiderli suntu ligati, ca altsul, dipriunã

§ alsidã (al-sí-dã) sf alsidz (al-sídzĭ) – (unã cu alis)
ex: oarã cu alsidã (singiri)

§ alisidã (a-li-sí-dã) sf alisidz (a-li-sídzĭ) – (unã cu alis)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

aruversu1

aruversu1 (a-ru-vér-su) (mi) vb I aruvirsai (a-ru-vir-sáĭ), aruvir-sam (a-ru-vir-sámŭ), aruvirsatã (a-ru-vir-sá-tã), aruvirsa-ri/aruvirsare (a-ru-vir-sá-ri) – scot gãrnutsã pi budzã; arãbu-dzinedz, arãbudzãnedz, aruvirsedz, aruvisedz
{ro: spuzi, avea erupţie pe buze}
{fr: avoir une éruption sur les lèvres}
{en: have an eruption on the lips}
ex: ti-aruvirsash (ti-arãbudzinash)

§ aruvirsedz (a-ru-vir-sédzŭ) (mi) vb I aruvirsai (a-ru-vir-sáĭ), aruvirsam (a-ru-vir-sámŭ), aruvirsatã (a-ru-vir-sá-tã), aruvirsa-ri/aruvirsare (a-ru-vir-sá-ri) – (unã cu aruversu1)

§ aruvirsat1 (a-ru-vir-sátŭ) adg aruvirsatã (a-ru-vir-sá-tã), aruvirsats (a-ru-vir-sátsĭ), aruvirsati/aruvirsate (a-ru-vir-sá-ti) – tsi ari scoasã gãrnutsã pi budzã; arãbudzinat, arãbudzãnat, aruvisat
{ro: spuzit, cari are erupţie pe buze}
{fr: qui a une éruption sur les lèvres}
{en: who has an eruption on the lips}

§ aruvirsari1/aruvirsare (a-ru-vir-sá-ri) sf aruvirsãri (a-ru-vir-sắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva scoati gãrnutsã pi budzã; arãbudzinari, arãbudzãnari, aruvisari
{ro: acţiunea de a spuzi, de a avea erupţie pe buze; erupţie}
{fr: action d’avoir une éruption sur les lèvres; éruption}
{en: action of having an eruption on the lips; eruption}

§ aruvirsãturã (a-ru-vir-sã-tú-rã) sf aruvirsãturi (a-ru-vir-sã-túrĭ) – atsea tsi ari un cãndu scoasi gãrnutsã pri budzã; gãrnutsãli di pi budzã; aruvirsari, aruvisari, arãbudzinari, arãbudzãnari
{ro: spuzeală}
{fr: éruption sur les lèvres après une maladie fiévreuse}
{en: eruption on the lips after having a fever}

§ aruvisedz (a-ru-vi-sédzŭ) (mi) vb I aruvisai (a-ru-vi-sáĭ), aruvisam (a-ru-vi-sámŭ), aruvisatã (a-ru-vi-sá-tã), aruvisari/aruvisare (a-ru-vi-sá-ri) – (unã cu aruversu1)
ex: s-avea aruvisatã tutã

§ aruvisat (a-ru-vi-sátŭ) adg aruvisatã (a-ru-vi-sá-tã), aruvisats (a-ru-vi-sátsĭ), aruvisati/aruvisate (a-ru-vi-sá-ti) – (unã cu aruvirsat1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn