DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

sturnari/sturnare

sturnari/sturnare (stur-ná-ri) sf sturnãri (stru-nắrĭ) – soi di cheatrã tsi scoati scãntealji cãndu easti aguditã cu cilechea; cumãtici di cheatrã cari, deadun cu amnarea (di cilechi) tsi u-agudeashti, easti ufilisitã la-aprindearea-a foclui; cremini;
(expr: bilescu cu sturnarea = vãsãnipsescu, munduescu pri cariva multu di multu, dip canda-lj scot chealea cu sturnarea)
{ro: cremene}
{fr: silex, pierre à feu (à fusil)}
{en: quartz}
ex: sturnari albã; lja tufechea cu sturnari; tufechea-lj cu sturnari; aushlu s-aleapsi cu alãgarea, s-ficiorlu cu sturnarea; dinãcali s-fatsi un munti di sturnari; va ti bilescu cu sturnarea
(expr: va ti vãsãnipsescu, va ti munduescu multu di multu); acãtsats preftul, s-lu bilim cu sturnarea
(expr: s-lu vãsãnipsim, s-lu munduim)

§ sturnãros (stur-nã-rósŭ) adg sturnãroasã (stur-nã-rŭá-sã), sturnãrosh (stur-nã-róshĭ), sturnãroasi/sturnãroase (stur-nã-rŭá-si) – loc cu multi chetsrã di sturnari
{ro: silicios}
{fr: silicieux}
{en: siliceous, with quartz}
ex: loc sturnãros (cu sturnari)

§ sturnuros (stur-nu-rósŭ) adg sturnuroasã (stur-nu-rŭá-sã), sturnurosh (stur-nu-róshĭ), stur-nuroasi/sturnuroase (stur-nu-rŭá-si) – (unã cu sturnãros)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ascapir

ascapir (as-cá-pirŭ) vb I ascãpirai (as-cã-pi-ráĭ), ascãpiram (as-cã-pi-rámŭ), ascãpiratã (as-cã-pi-rá-tã), ascãpirari/ascãpirare (as-cã-pi-rá-ri) –
1: fac scãntealji cãndu agudescu sturnarea cu amnarea;
2: fac s-ansarã anghiu unã lunjinã scãntiljitoari shi trã putsãn chiro;
3: s-veadi unã lunjinã scãntiljitoari sh-trã shcurtu chiro tsi easi cu vrondu mari dit mesea-a niorlor tu chirolu di furtunã; scapirã, fuldzirã, sfuldzirã; (fig:
1: (cariva) ascapirã = (cariva) easti multu dishtiptat (mindueashti ghini sh-multu anghiu, ca lunjina di la ascãpirari); easti dishtiptat pirã, yiu, sarpit; expr:
2: nj-ascapirã tu minti = nj-treatsi (nj-fuldzirã) prit minti;
3: nj-ascapirã ocljilj (di tsi ved) = (i) ved ca steali verdzã (cãndu nj-agudeashti cariva caplu); (ii) mi-ariseashti multu tsi ved sh-am mari mirachi s-u am atsea tsi ved ãn fatsã)
{ro: scăpăra}
{fr: faire jaillir des étincelles en battant le briquet, produire une lueur rapide et passagère; lancer des éclairs}
{en: get sparks from a cigarette-lighter; sparkle; discharge a flash of lightning}
ex: ascapirã mãnearlu tra s-aprindzi tsigarea; a luplui lj-ascãpirarã ocljilj; ascãpirãndalui cu amnarea, s-featsi niheamã lunjinã; scoasi mãnearlu s-ascapirã, sh-cãt ascãpirã, na-ts-lu iu-ts yini; ved cã ascapirã (fuldzirã), va da ploai; bãga s-bumbuneadzã, s-ascapirã shi s-fuldzirã; ascãpira loclu cãndu fudzea; shtirea ascãpirã (sfuldzirã, dusi anghiu ca unã rufei) pristi tut loclu; tsi si-lj asca-pirã (s-lji treacã) tu minti?; eapa-lj plãscãni nã clutsatã, cã lj-ascãpirarã ocljilj
(expr: vidzu steali verdzã, vidzu pulj ãntr-oclji); avea un cal tsi-ascãpira (fig: tsi eara pirã, sarpit)

§ ascãpirat (as-cã-pi-rátŭ) adg ascãpiratã (as-cã-pi-rá-tã), ascãpirats (as-cã-pi-rátsĭ), ascãpirati/ascãpirate (as-cã-pi-rá-ti) – tsi ari faptã scãntealji (cãndu sturnarea fu aguditã cu amnarea); tsi aspuni unã lunjinã scãntiljitoari; loclu iu ascapirã; loclu iu s-veadi lunjina di la-arufei; scãpirat, fuldzirat, sfuldzirat; (fig: ascãpirat = multu dishteptu, pirã (di dishteptu), yiu, sarpit, etc.)
{ro: scăpărat; foarte inteligent}
{fr: endroit où on a lancé des éclairs; endroit où on a vu des éclairs; très vif, très inteligent}
{en: place of origin of the lightning; very bright and inteligent}
ex: pi tserlu ascãpirat (tsi avea ascãpiratã icã loclu iu avea ascãpiratã) ishi soarili; ficiorlu-a meu easti ascãpirat (fig: sarpit, pirã); tini, ascãpirat (fig: yiu, sarpit) la gioc; suntu livendzã, ascãpirats (fig: pirã, dishteptsã, sarpits)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cicmac

cicmac (cic-mácŭ) sm cicmats (cic-mátsĭ) shi sn cicmatsi/cicmatse (cic-má-tsi) – unã hãlati njicã cu cari s-aprindi foclu (ti unã tsigari, bunãoarã) faptã dit unã cumatã di cilichi cari scoati unã scãntealji cãndu agudeashti unã cumatã di sturnari (unã soi di cheatrã); amnear, amnari, mãnear
{ro: amnar}
{fr: briquet}
{en: flint steel}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cremini/cremine

cremini/cremine (cré-mi-ni) sf creminj (cré-minjĭ) – soi di cheatrã tsi scoati scãntealji cãndu easti aguditã cu cilechea; cumãtici di cheatrã cari, deadun cu amnarea (di cilechi) tsi u-agudeashti, easti ufilisitã la aprindearea-a foclui; sturnari
{ro: cremene}
{fr: silex, pierre à feu (à fusil)}
{en: quartz}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ducani/ducane

ducani/ducane (du-cá-ni) sf ducãnj (du-cắnjĭ) – hãlati cu cari s-talji, s-matsinã paljili
{ro: instrument cu care se toacă paiele}
{fr: outil servant à hacher la paille}
{en: instrument to chop the straw}
ex: ducani cu lipidz shi sturnãri

§ dicani/dicane (di-cá-ni) sf dicãnj (di-cắnjĭ) – (unã cu ducani)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

eascã

eascã (ĭás-cã) sf eschi (ĭés-chi) – numã datã la ndauã planti dit fumealja-a buretslor, tsi crescu pri truplu-a arburlor shi s-hrãnescu (ca hãrãmgeadz) dit dzama (seva) a lor, tsi sh-u-aduc niheamã cu petala di cal shi, cãndu suntu uscati ghini, acatsã foc multu lishor (sh-tr-atsea, tu chirolu veclju s-ufilisea la aprindearea-a foclui, cu mãnearlu sh-cu sturnarea);
(expr:
1: easti eascã = easti multu uscat, easti suptsãri;
2: ardi ca easca = s-aprindi dinãoarã, ardi multu ghini, ca easca uscatã)
{ro: iască}
{fr: amadou}
{en: tinder, touchwood}
ex: easca creashti pri trup di fag; easca va mãnear shi sturnari; feata eascã s-adrã
(expr: s-adrã multu slabã; slãghi multu); pãnea s-featsi eascã
(expr: multu uscatã); aprinsi cu amnarea eascã tra s-facã foc; leamnili tsi-adusish ardu ca easca
(expr: ardu ghini)

§ yeascã (yĭás-cã) sf yeschi (yĭés-chi) – (unã cu eascã)
ex: aprindi tsigarea cu yeascã; gortsul aestu easti yeascã
(expr: uscat, nu-ari dip dzamã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã