DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alãncescu

alãncescu (a-lãn-cĭés-cu) (mi) vb IV alãncii (a-lãn-cíĭ), alãnceam (a-lãn-cĭámŭ), alãncitã (a-lãn-cí-tã), alãnciri/alãncire (a-lãn-cí-ri) – alincescu, mi-aspun (es, mi duc) dinintea-a unui; alincescu, andzãmedz, ndzãmedz, fãnirusescu, furnisescu, pãrãstisescu, pãrãstãsescu, (mi-)aspun, dau, dau cap, scot cap, azvom, fitrusescu (dit loc)
{ro: apărea; (se) prinde la joc}
{fr: apparaître, surgir; entrer dans la ronde}
{en: appear, come into view}
ex: furlji s-alãncirã (si-aspusirã); hulera lã si alãncea (lã s-aspunea) cum alagã; Clisureanj, ascãpats di la cireapuri, si alãncirã (si-aspusirã, deadirã cap) un cãti un di la ushi

§ alãncit (a-lãn-cítŭ) adg alãncitã (a-lãn-cí-tã), alãncits (a-lãn-cítsĭ), alãnciti/alãncite (a-lãn-cí-ti) – tsi s-aspuni dininti; tsi ari datã (scoasã) cap; alincit, andzãmat, ndzãmat, fãnirusit, furnisit, pãrãstisit, pãrãstãsit, etc.
{ro: apărut; prins la joc}
{fr: apparu, surgi; entré dans la ronde}
{en: appeared, who came into view}

§ alãnciri/alãncire (a-lãn-cí-ri) sf alãnciri (a-lãn-círĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-alãnceashti tsiva i cariva; alinciri, andzãmari, ndzãmari, fãnirusiri, furnisiri, pãrãstisiri, pãrãstãsiri, etc.
{ro: acţiunea de a apărea; de a se prinde la joc}
{fr: action d’apparaître, de surgir; d’entrer dans la ronde}
{en: action of appearing, of coming into view}

§ alin-cescu (a-lin-cĭés-cu) (mi) vb IV alincii (a-lin-cíĭ), alinceam (a-lin-cĭámŭ), alincitã (a-lin-cí-tã), alinciri/alincire (a-lin-cí-ri) – (unã cu alãncescu)
ex: Scrooge, njiclu s-alinci (s-aspusi) mari; s-alinci (inshi) n cali; s-alinci (sã ndzãmã) nã searã; sh-tu yis lã si alinceashti (fãniruseashti); mi alincii (vidzui) tu yis cã earam pi-un munti-analtu; s-alincescu (fãnirusescu) minduiri arali; nj-s-alãnci nã muljari moashi; s-nji s-alinceascã (s-intrã, si s-acatsã) gionjlji n cor; alincim merlu (bãgãm unã-alumachi veardi stulsitã cu poami) stri casã

§ alincit (a-lin-cítŭ) adg alincitã (a-lin-cí-tã), alincits (a-lin-cítsĭ), alinciti/alincite (a-lin-cí-ti) – (unã cu alãncit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aplo

aplo (a-pló) adg invar (shi pl m apladz (a-pládzĭ)) – tsi easti lishor tr-aduchiri, tri fãtseari; tsi nu easti stulsit; tsi nu easti amisticat i ncãrcat cu alti lucri; (om) tsi easti ca ageamit; tsi nu shtii drãcurii; tsi nu shtii multi sh-easti ca omlu di la oi
{ro: simplu, naiv}
{fr: simple, naïf}
{en: simple, naïve}
ex: om aplo, muljari aplo shi oaminj apladz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

armã2

armã2 (ár-mã) sf armi/arme (ár-mi) shi armati/armate (ár-ma-ti) – lucru (nel, biligicã, minghiush, lãludã, stranj, etc.) tsi easti purtat (bãgat) tra s-mushutsascã pri cariva (tsiva); stoli, stolidã, stulidã, stulii, stolizmã, stoluzmã, cãrtonã
{ro: podoabă, ornament}
{fr: parure, ornement}
{en: ornament}
ex: arma (stulia) a grambolui; nu-lj jilescu arma (stranjili stulsiti) a lui; armã (stranj mushat) di gambro; armã (stulii, stranj) shcodrãneascã; doamnã cu armã dumneascã (stranji shi giuvaricadz di muljari avutã); cari u vidzush, tsi armã poartã?

§ armatã (ar-má-tã) sf armati/armate (ar-má-ti) shi armãts (ar-mắtsĭ) [bãgats oarã iu cadi actsentul!] –
1: custumi di sãrbatoari (di dzãli pisimi), faptu sh-purtat multi ori di grambo i nveastã nauã;
2: pai, pricã, pirtsii, zestrã, doarã
{ro: costum de sărbătoare; zestre}
{fr: beau costume choisi pour le fiancé ou la fiancée; dot}
{en: beautiful suit selected specifically for someone engaged to be married (fiancé or fiancée); dowry}
ex: nã armatã (custumi stulsitã) cu tserlu mplin di steali; armasi cu armata (stranjili) di lãludz; lo mash aluna cu armata (custumea) di dzãnã; nu-lj jilesc armata-a lui; armata-a lui di Bituli, chiusteca-a lui di Ianina; armata s-nu u-armãtusits voi; tsi armatã nãsã sh-poartã?; di shi nvescu armatili (stranjili stulsiti); s-facã trei armati (custumi) di stranji; tuti cu nalili armati; armãtsli a tali io nu voi s-li cãntu; mutrea la stranji, ca om tsi nu sh-avea vidzutã altãoarã ahtari armatã

§ armãtusescu2 (ar-mã-tu-sés-cu) (mi) vb IV armãtusii (ar-mã-tu-síĭ), armãtuseam (ar-mã-tu-seámŭ), armãtusitã (ar-mã-tu-sí-tã), armãtusiri/armãtusire (ar-mã-tu-sí-ri) – mi ndreg cu lucri (stranji mushati, giuvaricadz, etc.) tra s-aspun ma mushat (ma tinjisit, ma livendu, ma pripsit, etc.); ndreg, stulsescu, susuescu
{ro: (se) împodobi, (se) îmbrăca frumos}
{fr: (se) parer, bien s’habiller, (s’)équiper}
{en: adorn, dress well, embellish}
ex: tuti nveastili s-armãtusescu (si stulsescu); shi eu s-mi-adar, s-mi-armãtusescu; io-nj cãdzui trã moarti shi ea s-armãtuseashti (sã ndreadzi s-aspunã mushatã)

§ armãtusit2 (ar-mã-tu-sítŭ) adg armãtusitã (ar-mã-tu-sí-tã), armãtusits (ar-mã-tu-sítsĭ), armãtusi-ti/armãtusite (ar-mã-tu-sí-ti) – tsi easti nviscut cu stranji mushati; ndreptu cu stulii tra s-aspunã mushat; alãxit mushat; ndreptu, stulsit, susuit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

asimi/asime

asimi/asime (a-sí-mi) sf asinj (a-sínjĭ) shi asimuri (a-sí-murĭ) – metal di-atseali scumpili (cu-unã hromã albã lutsitoari sh-mushatã) dit cari s-fac giuvairi (cu cari si stulusescu muljerli), lucri di casã (tãvi, linguri, furculitsi, etc.), etc.;
(expr: di-asimi = mushat, albu, cu-unã hromã ca di-asimi)
{ro: argint}
{fr: argent}
{en: silver}
ex: tavã di asimi; asimea easti albã; nj-acumpãrã un nel di-asimi; easti curatã ca asimea; armili di-asimi; om fãrã arushini, banã di asimi; lutseafirlu di-asimi
(expr: albu, ca di-asimi); cloputli virsati tu-asimi; Muscopulea tu asimuri ãncljigatã; cali ashtirnutã mash cu-asimi; sh-umplu supãnjli-a lui di-asinj

§ asimco (a-sim-có) sm asimcadz (a-sim-cádzĭ) shi sn asimcali/asimcale (a-sim-cá-li) – suro di lucri fapti di-asimi tsi s-aflã tu-un loc (tu-unã casã, tu-nã ducheani trã vindeari, etc.); asimico, asimicãturã
{ro: argintărie}
{fr: argenterie}
{en: silverware}
ex: nveasti cu asimcadz pri eali; tsã da grosh, liri, asimcadz, yeamãndzã

§ asimico (a-si-mi-có) sm asimicadz (a-si-mi-cádzĭ) shi sn asimicali/asimicale (a-si-mi-cá-li) – (unã cu asimco)
ex: adusi pai, multu-asimico; cu asimicolu tsi mi miscurã la nuntã, nj-feci piculj; vinj s-alas pãn tu turnatã sinduchea cu asimicadz; cu tuti neali, cu tut asimicali

§ asimicãturã (a-si-mi-cã-tú-rã) sf asimicãturi (a-si-mi-cã-túrĭ) – (unã cu asimco)

§ asimusescu (a-si-mu-sés-cu) vb IV asimusii (a-si-mu-síĭ), asimuseam (a-si-mu-seámŭ), asimusitã (a-si-mu-sí-tã), asimusiri/asimusire (a-si-mu-sí-ri) – tindu un petur suptsãri di-asimi (dau cu-asimi) pristi un lucru di metal; bag pi mini (mi stulsescu cu) lucri adrati di-asimi (dati cu-asimi);
(expr: asimusescu calea = imnu tut chirolu pri idyea cali)
{ro: arginta}
{fr: argenter; revêtir d’une couche d’argent}
{en: silver; coat with a thin layer of silver}
ex: dauã veri asimusii calea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chindisescu

chindisescu (chin-di-sés-cu) vb IV chindisii (chin-di-síĭ), chin-diseam (chin-di-seámŭ), chindisitã (chin-di-sí-tã), chindisiri/chin-disire (chin-di-sí-ri) –
1: stulsescu unã pãndzã (distimeli, arochi, cãmeashi, etc.) cu cusuturi fapti cu aclu shi hiri (di tuti bueili) cari-aspun lucri tsi arãsescu ocljilj (lilici, frãndzã, yimishi, pulj, etc.); vizuescu;
2: mushitsãscu un lucru cu buisirea-a lui; cundiljedz, chindrisescu, ncãrdzelj, stulsescu, mushutsãscu; (fig: chindisescu = amintu (pãradz); anchirdãsescu, ãnchirdãsescu, nchirdãsescu, chirdãsescu)
{ro: broda; vopsi}
{fr: broder; peindre}
{en: embroider; paint}
ex: chindisii unã mãndilã; chindisirã (buisirã) vatra; avea casa chindisitã (zugrãfsitã); chin-disea (ncãrdzilja) mushat pãrpodzli; pitritsea feata sã nveatsã la sculjo, sã mplãteascã shi s-chindiseascã; nj-chindisirã (fig: nj-amintarã, nji nchirdãsirã) tuts pãradzlji

§ chindisit (chin-di-sítŭ) adg chindisitã (chin-di-sí-tã), chindisits (chin-di-sítsĭ), chindisi-ti/chindisite (chin-di-sí-ti) – tsi easti stulsit cu cusãturi di ac i buei di lucri tsi arãsescu ocljilj; vizuit, cundiljat, chindrisit, ncãrdziljat, stulsit, mushutsãt
{ro: brodat, vopsit}
{fr: brodé, peint; bigarré, panaché}
{en: embroidered, painted}
ex: distimeli chindisitã, stri niori arucutitã (angucitoari: curcubeulu); voi oclji chindisits (buisits, cundiljats, scriats)

§ chindisiri/chindisire (chin-di-sí-ri) sf chindisiri (chin-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-chindiseashti; vizuiri, cundiljari, chindrisiri, ncãrdzi-ljari, stulsiri, mushutsãri
{ro: acţiunea de a broda, de a vopsi}
{fr: action de broder, de peindre}
{en: action of embroidering, of painting}

§ nchindisescu (nchin-di-sés-cu) vb IV nchindisii (nchin-di-síĭ), nchindiseam (nchin-di-seámŭ), nchindisitã (nchin-di-sí-tã), nchindisiri/nchindisire (nchin-di-sí-ri) – (unã cu chindi-sescu)
ex: la colindi nchindisim (stulusim) culindarili; lji nchin-disim sufrãntsealili

§ nchindisit (nchin-di-sítŭ) adg nchindisitã (nchin-di-sí-tã), nchindisits (nchin-di-sítsĭ), nchindisiti/nchindisite (nchin-di-sí-ti) – (unã cu chindisit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cljag

cljag (cljĭágŭ) sn cljaguri (cljĭá-gurĭ) –
1: luguria cu cari sã ncljagã laptili tra si s-facã cashlu (sh-cari s-aflã tu stumahea-a prãvdzãlor tiniri tsi mãcã sh-aroamigã earba); piteauã, zaci, arãndzã, maeauã, mãeauã;
2: cumatã di sãndzi acãtsat (ncljigat, pihtusit, di-aradã tu vina-a omlui, tsi poati s-u-astupã shi s-lj-aducã moartea); (fig:
1: cljag = aveari; expr:
2: ari (bag, acats) cljag = ari (bagã, acatsã) aveari, ari (bagã, acatsã) arãndzã, ari (bagã, acatsã) seu, maeauã; acãtsã vlagã)
{ro: ferment, cheag}
{fr: présure; caillette; caillot}
{en: rennet; clot (of blood)}
ex: cashlu nu s-adarã fãrã cljag; cumãts di cljag di sãndzi; cljaglu (arãndza) di njel i di ed va tsãneari

§ ncljeg (ncljĭégŭ) (mi) vb I ncljigai (nclji-gáĭ), ncljigam (nclji-gámŭ), ncljigatã (nclji-gá-tã), ncljigari/ncljigare (nclji-gá-ri) – fac (laptili, sãndzili, etc.) s-acatsã cljag; bag cljag (piteauã, zaci) tu lapti ta sã ngroashi shi s-lu fac cash; bag maeauã tu lapti sh-lu fac mãrcat; bag tsiva tu apã (dzamã, etc.) si sã ngroashi tra si s-facã muzgoasã (mixoasã, etc.); cljeg, ancljeg, ãncljeg, pihtusescu;
(expr:
1: ncljeg (ndoi paradz) = amintu, adun, tsãn, fac (bag, acats) cljag, fac aveari;
2: (mi) ncljeg = (mi) nvescu (stulsescu, mushutsãscu, etc.) cu stranji shi lucri mushati;
3: easti om ncljigat = easti om ghini nviscut (stulsit), cu lucri shi stranji mushati)
{ro: închega, coagula}
{fr: (se) cailler, coaguler, rendre plus dense}
{en: curdle, coagulate, clot; to make it denser}
ex: sãndzili sã ncljiga pri cioariclu albu; laptili ncljigã (s-acãtsã icã s-featsi mãrcat i cash); somnul ncljagã oslu (l-fatsi ma ndisat oslu); sã ncljigã (ngrushe) zaharea; mãrcaturli sã ncljigarã (s-acãtsarã); tutã eta nu va s-pot si ncljeg ndoi paradz
(expr: s-fac aveari); featsi multã fumealji ma nu putu s-lji ncljagã
(expr: s-lji tsãnã, s-lji facã s-bãneadzã); u ncljigarã (fig: stulsirã, umplurã) di mushutets

§ ncljigat (nclji-gátŭ) adg ncljigatã (nclji-gá-tã), ncljigats (nclji-gátsĭ), ncljigati/ncljigate (nclji-gá-ti) – tsi ari acãtsatã cljag; cljigat, ancljigat, ãncljigat, pihtusit
{ro: închegat, coagulat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cundilj

cundilj (cun-díljĭŭ) sn cundilji/cundilje (cun-dí-lji) –
1: hãlati suptsãri shi lungã cu cari si ngrãpseashti (pi-acoalã, di-aradã, pri pinatsi, tu sculiili dit chirolu-atsel veclju);
2: hãlati suptsãri shi lungã tsi ari un suro di peri tu-un capit, cu cari s-zugrãpseashti cu bueauã un lucru (acoalã, pãndzã, lemnu, fatsa, ocljilj, etc.); peanã, apeanã; (fig: cundilj = (i) scriari; (ii) cundiljauã, ipugrãfii)
{ro: condei, creion, pensulă}
{fr: plume à écrire, pinceau}
{en: pen, paint brush}
ex: njic escu, drac escu, tutã lumea u zburãscu (angucitoari: cundiljlu); mut escu, nu grescu, cu tutã lumea zburãscu (angucitoari: cundiljlu); cãnd fet io, trei mi tsãn, sh-puljlj-a mei nãpoi nj-armãn (angucitoari: cundiljlu cu gramatili); cum nu s-aspuni cu cundiljlu; nveasta-lj scumpã shi mushatã, cu cundiljlu canda-adratã; nu-i cundiljlu-a lui (fig: ipugrãfia-a lui); ari bun cundilj (fig: scriari); ari cundilj (fig: scriari) mushat; nj-tricui cundiljlu (fig: ipugrãfia)

§ cundiljauã (cun-di-ljĭá-ŭã) sf cundiljei (cun-di-lĭéĭ) – numa-a omlui scriatã cu mãna-a lui tu-unã carti ca semnu cã-atseali aspusi tu carti suntu scriati (aspusi, pricunuscuti, shtiuti cã suntu) dealihea di el; cundilj, ipugrãfii
{ro: iscălitură}
{fr: signature}
{en: signature}
ex: nj-bãgai cundiljaua (ipugrãfia)

§ cundiljedz (cun-di-ljĭédzŭ) vb I cundiljai (cun-di-ljĭáĭ), cundiljam (cun-di-ljĭámŭ), cundiljatã (cun-di-ljĭá-tã), cundiljari/cundiljare (cun-di-ljĭá-ri) – ngrãpsescu i zugrãpsescu cu cundiljlu; dau cu cundiljlu; stulsescu, cundiljisescu, cundiljusescu
{ro: încondeia, desena}
{fr: dessiner un trait, consigner}
{en: draw (sketch or paint) with a pen (brush)}
ex: cundiljai (zugrãfsii) tutã frãndza aestã

§ cundiljat (cun-di-ljĭátŭ) adg cundiljatã (cun-di-ljĭá-tã), cundiljats (cun-di-ljĭátsĭ), cundiljati/cundiljate (cun-di-ljĭá-ti) – tsi easti ngrãpsit i zugrãpsit cu cundiljlu; tsi easti dat cu cundiljlu; stulsit, cundiljisit, cundiljusit;
(expr:
1: (ficior, featã) cundiljatã = (ficior, featã) gioni, livendu, mushat, etc. canda easti zugrãfsit;
2: dzeana cundiljatã = buisitã, scriatã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gãitani/gãitane

gãitani/gãitane (gãĭ-tá-ni) sf gãitãnjuri (gãĭ-tắ-njĭurĭ) shi gãitãnj (gãĭ-tắnjĭ) – cioarã (mplititã i shutsãtã) icã hir di metal, di-aradã bãgat i cusut pri-un stranj tra s-lu stulseascã; cioarã di pãputsã; cipchen, cipcheni, ceapraz; lutrai, lustreauã, utrai, mãgor
{ro: găitan, şnur}
{fr: brandebourg, ganse, lacet, soutache en couleur sur les habits des paysans}
{en: plaited cord, braid, shoe lace}
ex: tsipuni cu gãitani; dzeani ca di gãitani

§ gãitan (gãĭ-tánŭ) sn gãitani/gãitane (gãĭ-tá-ni) shi gãitãnj (gãĭ-tắnjĭ) – (unã cu gãitani)
ex: dishcljisi nã fabricã di gãitani

§ gãitãnedz (gãĭ-tã-nédzŭ) (mi) vb I gãitãnai (gãĭ-tã-náĭ), gãitãnam (gãĭ-tã-námŭ), gãitãnatã (gãĭ-tã-ná-tã), gãitãnari/gãitãnare (gãĭ-tã-ná-ri) – stulsescu un lucru (stranj) cu gãitani
{ro: împodobi cu găitane}
{fr: garnir de brandebourg, des ganses}
{en: adorn, embellish with braids}
ex: deadi s-lji gãitãneadzã dulumãlu sh-cioaritslji

§ gãitãnat1 (gãĭ-tã-nátŭ) adg gãitãnatã (gãĭ-tã-ná-tã), gãitãnats (gãĭ-tã-nátsĭ), gãitãna-ti/gãitãnate (gãĭ-tã-ná-ti) – tsi easti stulsit cu gãitani
{ro: împodobit cu găitane}
{fr: garni de brandebourg, des ganses}
{en: adorned, embellished with braids}

§ gãitãnari/gãitãnare (gãĭ-tã-ná-ri) sf gãitãnãri (gãĭ-tã-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva gãitãneadzã un lucru
{ro: acţiunea de a împodobi cu găitane}
{fr: action de garnir de brandebourg, des ganses}
{en: action of adorning, of embellishing with braids}

§ gãitãnat2 (gãĭ-tã-nátŭ) adg gãitãnatã (gãĭ-tã-ná-tã), gãitãnats (gãĭ-tã-nátsĭ), gãitãnati/gãitãnate (gãĭ-tã-ná-ti) – tsi sh-u-adutsi cu-unã gãitani; ca gãitanea
{ro: ca un găitan}
{fr: comme une garniture de brandebourg; comme une ganse}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn