DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

afin

afin (á-finŭ) sm afinj (á-finjĭ) – unã soi di agru-plantã njicã, arburic shcurtu shi stufos tsi creashti ma multu tu locurli di munti (ma poati s-hibã criscutã sh-imirã tu grãdinj di om), cu frãndzã lundzi, lilici di ma multi buei, sh-cu poami njits, arucutoasi, njirli-lãi, buni trã mãcari
{ro: afin}
{fr: airelle, myrtille, bleuets (Canada)}
{en: blueberry plant}

§ afinã (á-fi-nã) sf afindzi/afindze (á-fi-ni) – poama di afingã; afinghi
{ro: afină}
{fr: airelle, myrtille, bleuets (Canada)}
{en: blueberry}

§ afingã (a-fín-gã) sf afindzi/afindze (a-fín-dzi) – (unã cu afinã)

§ afinghi/afinghe (a-fín-ghi) sf afinghi/afinghe (a-fín-ghi) – (unã cu afinã)
ex: aeri adunai multi afinghi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aumbrã

aumbrã (aúm-brã) sf aumbri/aumbre (a-úm-bri) – loc ãntunicat sh-fãrã lunjinã; urma tsi u-aspuni pri loc un lucru cãndu di-alantã parti easti vidzut di soari (di-unã lunjinã vãrtoasã); umbrã; (fig: aumbrã = (i) fatsã mushatã sh-cu hari; aumbrat; vidzutã, videari, mutrã; (ii) om, omlu di ningã cariva, xen; (iii) apanghiu, agiutor, atsel tsi n-afireashti tra s-nu pãtsãm tsiva; (iv) mortu, fandazmã, stihio, stihii, vãrcolac, boshi, stifã; (v) amayi, mãndii, vãscãnii; expr:
2: am aumbrã di… = nj-undzescu cu…, hiu ca…;
3: mi-acats di cariva (mi tsãn) ca aumbra = hiu cu cariva tut chirolu sh-nu lu-alas dip ta s-hibã singur;
4: nj-easti fricã (mi-aspar) sh-di-aumbrã = hiu om tsi nj-easti fricã sh-di nai ma njitsli lucri;
5: nu veadi, cã-lj tsãni aumbrã narea = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti tivichel, tsi nu lj-acatsã mãna trã tsiva, tsi nu para bagã oarã tsi s-fatsi deavãrliga di el;
6: va mi scoatã dit soari s-mi bagã tu-aumbrã shi dit aumbrã tu soari? = zbor tsi s-dzãtsi cãndu un ari angãtan di cariva, di la cari nu s-ashteaptã s-veadã nitsiunã hãiri)
{ro: umbră, faţă graţioasă, aparenţă, aerul, omul (străinul de lângă cineva); protecţie; fantomă}
{fr: ombre; beaux traits du visage (surtout autour des yeux); air, apparence; étranger; protection, abri protecteur; fantôme, revenant}
{en: shade; gracious appearance; stranger, protection; ghost, phantom}
ex: tsi treatsi prit apã shi nu s-udã? (angucitoari: aumbra); treatsi prit apã, nu s-adapã, necã s-udã, necã s-afundã (angucitoari: aumbra); funi lungã sh-fãrã-aumbrã (angucitoari: calea); shidzum tutã dzua sum aumbra-a sãltsilor; si-l talji chiparishlu, cã lã tsãni aumbrã; tu-aumbra-a voastrã io nu-nj shed; muljari cu aumbrã (fig: aumbratã, harishi, ndilicatã, tsi-ari fatsa dultsi, cu multã hari); avea ficiorlu aleptu aumbrã (fig: vidzutã, mutrã) di hilj di-amirã; nu cunoashti cãt ãlj tsãni aumbra; aumbra atsea (fig: omlu, xenlu atsel) din casã; aumbra (fig: omlu di ningã tini, xenlu), cari easti?; cu a cui aumbrã (fig: cu a cui agiutor, cari va s-n-afireascã di-arali, sum a cui apan-ghiu) njardzim noi tu arniu?; l-cãlcã aumbra (fig: ãlj s-alinci fandazma, stihia, vãrcolaclu); ma nu-nj putui cu ocljilj s-dau di-aumbra (fig: fandazma) nividzutã; sh-u-avu s-nu hibã vãrã aumbrã (fig: stifã, fandazmã); aumbrili (fig: mortsãlj) tu cãragã si ncljid, ashi si spuni dit aushatic; pãnã sh-di-aumbrã-lj s-aspari
(expr: s-aspari multu lishor); nu hiu di atselj tsi lã s-aspari ocljul di aumbrã-lã
(expr: tsi s-aspari lishor)

§ umbrã (úm-brã) sf um-bri/umbre (úm-bri) – (unã cu aumbrã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

deagã

deagã (deá-gã) sf deadzi/deadze (deá-dzi) shi dedz/dedz (dédzĭ) –
1: brats (limnos) tsi creashti di pri truplu-a unui arburi (pom) i creashti di pri un altu brats limnos ma gros; lumachi, alumachi, alãmachi, alneauã, angheauã, cãrcoci, crancã, crangã, creangã, grangã, dãrmã, drãmã, degã, dushcu, lumachi;
2: arburi njic cu multi alumãchi tsi crescu multi ori ndreptu dit loc; tufã, tufish, tufani, ljanurã, mãrunã, pãtljauã, etc.
{ro: creangă; tufiş}
{fr: rameau, branche; buisson, bosquet}
{en: tree branch; thicket, bush}
ex: aclo n codru, tu-unã deagã (alumachi, tufã); pulj tsi stai pri deagã (creangã); cu optusprats di deadzi (lumãchi); ãlj ligã di un arburi, cusitsãli di dedz

§ degã (dé-gã) sf dedz (dédzĭ) – (unã cu deagã)
ex: sum dega (lumachea) atsea di fag; ca birbilj dit degã (tufã); lji si frãndzea dedzli di poami; sum dega-atsea di fag shidea nã featã

§ digos (di-gósŭ) adg digoasã (di-gŭá-sã), digosh (di-góshĭ), digoasi/digoase (di-gŭá-si) – (arburi, pom) tsi ari multi shi ndisati dedz; alumãchios, tufos, stufos, stufutos, stuputos, fundutos
{ro: rămuros; tufos}
{fr: branchu, rameux; touffu}
{en: with many branches; bushy}

§ dushcu3 (dúsh-cu) sm dushtsi (dúsh-tsi) – (unã cu deagã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fundusescu2

fundusescu2 (fun-du-sés-cu) (mi) vb IV fundusii (fun-du-síĭ), funduseam (fun-du-seámŭ), fundusitã (fun-du-sí-tã), fundusi-ri/fundusire (fun-du-sí-ri) – (arburi) tsi s-fatsi tufos cã s-acoapirã cu multi frãndzã shi alumãchi (multi ori apitrusiti unã pristi-alantã); (pãduri) tsi sã ndeasã cu multsã arburi (un ningã-alantu) mplinj di frãndzã sh-alumãchi; (peri) tsi crescu, sã ndeasã shi s-fac spesh shi stufosh; (arburi) s-acoapirã primuveara cu multi frãndzã verdzã; tufusescu, nvirdzãscu, nfrundzãscu
{ro: deveni tufos; înfrunzi}
{fr: devenir touffu; reverdir, se couvrir de feuilles}
{en: become thick and bushy; cover with leaves}
ex: fundusirã (nvirdzãrã) arburli n pãduri

§ fundusit2 (fun-du-sítŭ) adg fun-dusitã (fun-du-sí-tã), fundusits (fun-du-sítsĭ), fundusiti/fundusite (fun-du-sí-ti) – (arburi, pãduri, per) tsi s-featsi tufos; (arburi) tsi s-ari acupiritã cu multi frãndzã verdzã; tufusit, nvirdzãt, nfrundzãt
{ro: devenit tufos; înfrunzit}
{fr: devenu touffu; recouvert de feuilles}
{en: that became bushy; covered with leaves}

§ fundusiri2/fundusire (fun-du-sí-ri) sf fundusiri (fun-du-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu (arburli, pãdurea, perlu) s-funduseashti; acupiriri cu multi frãndzã; fãtseari tufos; tufusiri, nvirdzãri, nfrun-dzãri
{ro: acţiunea de a deveni tufos, de a înfrunzi; înfrunzire}
{fr: action de devenir touffu; de se couvrir de feuilles}
{en: action of becoming thick and bushy; of covering with leaves}

§ fundutos (fun-du-tósŭ) adg fundutoasã (fun-du-tŭásã), fundutosh (fun-du-tóshĭ), fundutoasi/fundutoase (fun-du-tŭá-si) – (ponj, arburi) tsi au multi frãndzi shi alumãchi (multi ori apitrusiti unã pristi-alantã); (pãduri) tsi ari multsã arburi (un ningã-alantu) mplinj di frãndzã sh-alumãchi; (peri) tsi suntu spesh shi ndisats; stufutos, stuputos, fundutos, tufos, des, spes, ndisat, picnos
{ro: tufos}
{fr: touffu, épais}
{en: bushy, thick}
ex: s-alinã pri un arburi fundutos (stufutos) s-treacã noaptea; cu mustatsa fundutoasã (stufoasã); giuneapinj fundutosh (cu multi frãndzã); chiparish analtu shi multu fundutos

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

grivã

grivã (grí-vã) sf grivi/grive (grí-vi) – per lungu shi stufos tsi creashti pi grumadzlu icã schinãratlu a unor prãvdã (ca, bunãoarã, calu, ljundarlu, etc.); coamã, hioti
{ro: coamă}
{fr: crinière}
{en: mane}
ex: cã pãnã la os, tu grivã, ti ved tãljat arãu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tufã1

tufã1 (tú-fã) sf tufi/tufe (tú-fi) –
1: arburi njic sh-fundutos cu multi frãndzã shi alumãchi (cari, multi ori, es ndreptu dit arãdãtsina-a lui); arburi njits shi fundutosh tsi crescu deadun sh-nu-alasã multu loc namisa di elj; tufani, tufish;
2: mãnuclju di-alumãchi i lãludz; vãndachi, fãndachi, mãrdar, mãnuclju, dimati
{ro: tufă, buchet} {fr buisson: bouquet}
{en: bush, thicket, bunch (of branches, flowers)}
ex: voi s-adar nã tufã (mãnuclju di lãludz?); cati tufã (tufish) sh-cãpitanlu; casi njits s-ascundea sum tufili di ponj; tufa cu cipet; lã ishirã n cali cãndu yinea, cu tufi (vãndãchi) di flori; bãgã sum cãpitãnj unã tufã (vãndachi) di vãsileac; nj-adusi nã tufã (mãnuclju, ligãturã) di tseapã

§ tuficã (tu-fí-cã) sf tufitsi/tufitse (tu-fí-tsi) shi tufici/tufice (tu-fí-ci) – tufã njicã, tufã (di-alunj); tumbã di lãludz
{ro: tufă mică, buchet (de flori)}
{fr: buisson de coudriers; bouquet (de fleurs)}
{en: thicket (of hazelnut); bunch (of flowers)}

§ tufani2/tufane (tu-fá-ni) sf tufãnj (tu-fắnjĭ) – arburi njic sh-fundutos, cu multi frãndzã shi alumãchi cari es (multi ori) ndreptu dit arãdãtsina-a lui; arburi njits shi fundutosh tsi crescu deadun sh-nu-alasã multu loc namisa di elj; tufã, tufish, ljanurã
{ro: boschet}
{fr: bosquet}
{en: thicket}
ex: s-ascumsi pit tufãnj shi l-ascãpã dit mãnã

§ tufish (tu-físhĭŭ) sn tufishi/tufishe (tu-fí-shi) – (unã cu tufani2)
ex: tu un tufish (tufã, tufani) vidzui un cap di gumar; suntu pulj tsi fac cuibarili pit tufishi

§ tufos (tu-fósŭ) adg tufoasã (tu-fŭá-sã), tufosh (tu-fóshĭ), tufoasi/tufoase (tu-fŭá-si) – (ponj, arburi) tsi au multi frãndzi shi alumãchi (multi ori apitrusiti unã pristi-alantã); (pãduri) tsi ari multsã arburi (un ningã-alantu) mplinj di frãndzã sh-alumãchi; (peri) tsi suntu spesh shi ndisats; stufos, stufutos, stuputos, fundutos, des, spes, ndisat, picnos
{ro: stufos, des}
{fr: touffu; épais}
{en: bushy, thick, dense}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn