DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

afin

afin (á-finŭ) sm afinj (á-finjĭ) – unã soi di agru-plantã njicã, arburic shcurtu shi stufos tsi creashti ma multu tu locurli di munti (ma poati s-hibã criscutã sh-imirã tu grãdinj di om), cu frãndzã lundzi, lilici di ma multi buei, sh-cu poami njits, arucutoasi, njirli-lãi, buni trã mãcari
{ro: afin}
{fr: airelle, myrtille, bleuets (Canada)}
{en: blueberry plant}

§ afinã (á-fi-nã) sf afindzi/afindze (á-fi-ni) – poama di afingã; afinghi
{ro: afină}
{fr: airelle, myrtille, bleuets (Canada)}
{en: blueberry}

§ afingã (a-fín-gã) sf afindzi/afindze (a-fín-dzi) – (unã cu afinã)

§ afinghi/afinghe (a-fín-ghi) sf afinghi/afinghe (a-fín-ghi) – (unã cu afinã)
ex: aeri adunai multi afinghi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

andop

andop (an-dópŭ) (mi) vb I andupai (an-du-páĭ), andupam (an-du-pámŭ), andupatã (an-du-pá-tã), andupari/andupare (an-du-pá-ri) – lj-dau s-mãcã di primansus; lj-hig mãcarea prit gãrgãlan cu zorea cãndu nu va s-mata mãcã; mãc ma multu dicãt lipseashti (mi fac fushechi shi nchisescu s-mãc cu silã, di primansus pãnã nu pot s-mata mãc altã); nãfãtescu, anãfãtescu, fãnãtescu, fãnitescu, prãstãnescu, pristãnescu, pristãnisescu, pristinisescu, astup, ndes
{ro: îndopa}
{fr: gaver, gorger}
{en: cram, stuff, gorge}
ex: gioacã sh-mãcã, tuts si-andoapã

§ andupat (an-du-pátŭ) adg andupatã (an-du-pá-tã), andupats (an-du-pátsĭ), andupati/andupate (an-du-pá-ti) – tsi easti hrãnit di primansus; tsi-lj si hidzi mãcarea prit gãrgãlan; nãfãtit, anãfãtit, fãnãtit, fãnitit, prãstãnit, pristãnit, pristãnisit, pristinisit, astupat, ndisat
{ro: îndopat}
{fr: gavé, gorgé}
{en: crammed, stuffed, gorged}

§ andupari/andupare (an-du-pá-ri) sf andupãri (an-du-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti hrãnit cu zorea pãnã nu poati s-mata mãcã altutsiva; nãfãtiri, anãfãtiri, fãnãtiri, fãnitiri, prãstãniri, pristãniri, pristãnisiri, pristinisiri, astupari, ndisari
{ro: acţiunea de a îndopa; îndopare}
{fr: action de gaver, de gorger}
{en: action of cramming, of stuffing, of gorging}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arugoz

arugoz (a-ru-gózŭ) sn arugoazi/arugoaze (a-ru-gŭá-zi) – numã datã la ma multi turlii di erburi tsi pot s-creascã multu analti (pãnã la 4-5 metri) tu locuri vãltoasi (tu mardzinea di lacuri i arãuri), cu tru-plu veardi, suptsãri, corcan sh-cu noduri tu locuri-locuri, cu frãndzã lundzi, cu lilicili adunati stog tu-unã soi di schic dit chipita-a truplui, sh-dit cari s-fac mplitituri, ma multu aruguzinj shi meturi; trãscã, trescã, cãlami, rugoz, arãgoz, arugosh, arãgosh, stuf, shuvar
{ro: trestie, rogoz, papură, stuf}
{fr: roseau à balai}
{en: reed}

§ arãgoz (a-rã-gózŭ) sn arãgoazi/arãgoaze (a-rã-gŭá-zi) – (unã cu arugoz)

§ arugosh (a-ru-góshĭŭ) sn arugoashi/arugoashe (a-ru-gŭá-shi) – (unã cu arugoz)

§ arã-gosh (a-rã-góshĭŭ) sn arãgoashi/arãgoashe (a-rã-gŭá-shi) – (unã cu arugoz)

§ rugoz (ru-gózŭ) sn rugoazi (ru-gŭá-zi) – (unã cu arugoz)
ex: s-apleacã rugozlu (tresca); avea ashtirnutã oda tutã cu rugoazi

§ rãgoz (rã-gózŭ) sn rãgoazi (rã-gŭá-zi) – (unã cu arugoz)

§ rãgazi/rãgaze (rã-ghá-zi) sf rãgãzi (rã-ghắzĭ) – (unã cu arugoz)

§ rogosh (ro-góshĭŭ) sn rogoshuri (ro-gó-shĭurĭ) – (unã cu arugoz)

§ aruguzinã (a-ru-gu-zí-nã) sf aruguzinj (a-ru-gu-zínjĭ) – mplititurã di trupuri (shi frãndzã) di arugoz faptã ca unã chilimi tsi s-ashtearni mpadi; psanthã, psathã
{ro: rogojină}
{fr: natte de roseau, paillason}
{en: mat made of reeds, door mat}
ex: arucutits pri unã aruguzinã veaclji; lji nvãrti doilji tu unã aru-guzinã; u umsi aruguzina cu cãtrani; nitsi-aruguzinã nu-avea n casã, di oarfãnj tsi eara

§ ruguzãrii/ruguzãrie (ru-gu-zã-rí-i) sf ruguzãrii (ru-gu-zã-ríĭ) – loclu iu crescu shi s-aflã arugoazi; ducheani iu s-fac i s-vindu aruguzinj
{ro: loc unde cresc trestii; loc unde se fac sau vând rogojini}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aumbrã

aumbrã (aúm-brã) sf aumbri/aumbre (a-úm-bri) – loc ãntunicat sh-fãrã lunjinã; urma tsi u-aspuni pri loc un lucru cãndu di-alantã parti easti vidzut di soari (di-unã lunjinã vãrtoasã); umbrã; (fig: aumbrã = (i) fatsã mushatã sh-cu hari; aumbrat; vidzutã, videari, mutrã; (ii) om, omlu di ningã cariva, xen; (iii) apanghiu, agiutor, atsel tsi n-afireashti tra s-nu pãtsãm tsiva; (iv) mortu, fandazmã, stihio, stihii, vãrcolac, boshi, stifã; (v) amayi, mãndii, vãscãnii; expr:
2: am aumbrã di… = nj-undzescu cu…, hiu ca…;
3: mi-acats di cariva (mi tsãn) ca aumbra = hiu cu cariva tut chirolu sh-nu lu-alas dip ta s-hibã singur;
4: nj-easti fricã (mi-aspar) sh-di-aumbrã = hiu om tsi nj-easti fricã sh-di nai ma njitsli lucri;
5: nu veadi, cã-lj tsãni aumbrã narea = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti tivichel, tsi nu lj-acatsã mãna trã tsiva, tsi nu para bagã oarã tsi s-fatsi deavãrliga di el;
6: va mi scoatã dit soari s-mi bagã tu-aumbrã shi dit aumbrã tu soari? = zbor tsi s-dzãtsi cãndu un ari angãtan di cariva, di la cari nu s-ashteaptã s-veadã nitsiunã hãiri)
{ro: umbră, faţă graţioasă, aparenţă, aerul, omul (străinul de lângă cineva); protecţie; fantomă}
{fr: ombre; beaux traits du visage (surtout autour des yeux); air, apparence; étranger; protection, abri protecteur; fantôme, revenant}
{en: shade; gracious appearance; stranger, protection; ghost, phantom}
ex: tsi treatsi prit apã shi nu s-udã? (angucitoari: aumbra); treatsi prit apã, nu s-adapã, necã s-udã, necã s-afundã (angucitoari: aumbra); funi lungã sh-fãrã-aumbrã (angucitoari: calea); shidzum tutã dzua sum aumbra-a sãltsilor; si-l talji chiparishlu, cã lã tsãni aumbrã; tu-aumbra-a voastrã io nu-nj shed; muljari cu aumbrã (fig: aumbratã, harishi, ndilicatã, tsi-ari fatsa dultsi, cu multã hari); avea ficiorlu aleptu aumbrã (fig: vidzutã, mutrã) di hilj di-amirã; nu cunoashti cãt ãlj tsãni aumbra; aumbra atsea (fig: omlu, xenlu atsel) din casã; aumbra (fig: omlu di ningã tini, xenlu), cari easti?; cu a cui aumbrã (fig: cu a cui agiutor, cari va s-n-afireascã di-arali, sum a cui apan-ghiu) njardzim noi tu arniu?; l-cãlcã aumbra (fig: ãlj s-alinci fandazma, stihia, vãrcolaclu); ma nu-nj putui cu ocljilj s-dau di-aumbra (fig: fandazma) nividzutã; sh-u-avu s-nu hibã vãrã aumbrã (fig: stifã, fandazmã); aumbrili (fig: mortsãlj) tu cãragã si ncljid, ashi si spuni dit aushatic; pãnã sh-di-aumbrã-lj s-aspari
(expr: s-aspari multu lishor); nu hiu di atselj tsi lã s-aspari ocljul di aumbrã-lã
(expr: tsi s-aspari lishor)

§ umbrã (úm-brã) sf um-bri/umbre (úm-bri) – (unã cu aumbrã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bumbac

bumbac (bum-bácŭ) sn bumbatsi/bumbatse (bum-bá-tsi) shi bumbacuri (bum-bá-curĭ) – plantã criscutã trã hirili tsi nvilescu (ca unã soi di lãnã albã) simintsãli a ljei tsi s-aflã ncljisi tu-unã soi di fructu-cutii cãt unã nucã, cu frãndzã tsi au unã videari ca palma di om (palmati), sh-lilici galbini icã aroshi; lãna adunatã di pi-aesti simintsã; hirili fapti dit aestã lãnã ufilisiti la tsãsearea di pãndzã, sindonj, cãmesh, etc.; vata faptã dit aesti hiri, shcurti shi suptsãri, bunã tr-aspilarea-a plãyiilor sh-a arãnjlor mplini di sãndzi i pronj; bãmbac, scãmanghi, cãmangu, scãmangu, cãmãnchi;
(expr: criscut (nvitsat) tu/prit bumbatsi = tsi-ari criscutã mutrit ghini sh-hãidipsit, tsi-ari dusã unã banã lishoarã, fãrã ghideri sh-cripãri)
{ro: bumbac, vată}
{fr: coton, ouate}
{en: cotton, wadding}
ex: ligã tu mãndilã trei simintsã di bumbac; pãndza easti-adratã di bumbac; sh-featsi unã giupã cu bumbac; nolgicana turtsea bumbac; cu bumbaclu tsi torcu, va lji nvishteam tutã oastea; nvitsatã di pri bumbacuri shi di pri mãtãsuri
(expr: nvitsatã s-bãneadzã ghini, ca omlu avut)

§ bãmbac (bãm-bácŭ) sn bãmbatsi/bãmbatse (bãm-bá-tsi) shi bãmbacuri (bãm-bá-curĭ) – (unã cu bumbac)

§ bumbãcos (bum-bã-cósŭ) adg bumbãcoasã (bum-bã-cŭá-sã), bumbãcosh (bum-bã-cóshĭ), bumbãcoasi/bum-bãcoase (bum-bã-cŭá-si) – tsi easti (moali, albu, etc.) ca bumbaclu; tsi easti faptu di bumbac
{ro: bumbăcos}
{fr: cotonneux}
{en: of cotton}

§ bãmbãcos (bãm-bã-cósŭ) adg bãm-bãcoasã (bãm-bã-cŭá-sã), bãmbãcosh (bãm-bã-cóshĭ), bãmbãcoa-si/bãmbãcoase (bãm-bã-cŭá-si) – (unã cu bumbãcos)

§ bum-bãcãrii/bumbãcãrie (bum-bã-cã-rí-i) sf bumbãcãrii (bum-bã-cã-ríĭ) – loclu iu s-creashti bumbaclu; loc siminat cu bumbac; ducheani icã emburlichi cu lucri di bumbac; bumbãchii
{ro: bumbăcărie}
{fr: endroit où on cultive ou on vend le coton}
{en: area cultivated with cotton; cotton business}
ex: intrai tu bumbãcãrii (ducheanea iu s-vindu lucri di bumbac, icã emburlichea di bumbac)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

canã3

canã3 (cá-nã) sf cãnj (cắnjĭ) – ma multi turlii di erburi tsi pot s-creascã multu analti, pit locuri vãltoasi (tu mardzinea di lacuri i arãuri), cu truplu veardi, suptsãri, corcan, cu noduri tu locuri-locuri, sh-cu lilicili adunati stog tu-unã soi di schic tsi easi tu chipita-a truplui; cucuvitsã, trãscã, trescã, cãlami, rugoz, arãgoz, arãgosh, stuf, shuvar, etc.
{ro: pipirig, stuf}
{fr: canne, jonc}
{en: cane, reed}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciuflecã

ciuflecã (cĭu-flé-cã) invar – zbor tsi s-aflã tu zburãrea: “mi-adrai ciuflecã”, tsi ari noima: “mãcai i biui multu, mi sãturai, mi fãnãtii, nj-umplui pãntica, mi-adrai tsai, mi pristãnisii, etc.”; pãnticã para-mplinã; ciufleacã
{ro: burtă burduf de mâncare}
{fr: rassassié, trop mangé}
{en: stuffed up, fully satisfied with food}
ex: mi-adrai ciuflecã (nj-umplui pãntica) asearã la tsinã

§ ciufleacã (cĭu-fleá-cã) invar – (unã cu ciuflecã)

§ ciufulicã (cĭu-fu-lí-cã) invar – (unã cu ciuflecã)
ex: s-adrã ciufulicã (tsai, ciufleacã)

§ ciuflicã (cĭu-flí-cã) invar – (unã cu ciuflecã)
ex: u-adrã ciuflicã (tsai) pãntica

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cucuvitsã

cucuvitsã (cu-cu-ví-tsã) sf cucuvitsã (cu-cu-ví-tsã) – numã datã la ma multi turlii di erburi tsi pot s-creascã multu analti, pit locuri vãltoasi (tu mardzinea di lacuri i arãuri), cu truplu corcan, veardi, suptsãri, cu noduri tu locuri-locuri, sh-cu lilicili adunati stog tu-unã soi di schic tsi easi tu chipita-a truplui; cãciulã tsi sh-u fac njitslji dit paljili suptsãri, lundzi shi mpliltiti, loati di la-aestã earbã; canã, trãscã, trescã, cãlami, rugoz, arãgoz, arãgosh, stuf, shuvar, etc.
{ro: pipirig, stuf}
{fr: canne, jonc}
{en: cane, reed}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

deagã

deagã (deá-gã) sf deadzi/deadze (deá-dzi) shi dedz/dedz (dédzĭ) –
1: brats (limnos) tsi creashti di pri truplu-a unui arburi (pom) i creashti di pri un altu brats limnos ma gros; lumachi, alumachi, alãmachi, alneauã, angheauã, cãrcoci, crancã, crangã, creangã, grangã, dãrmã, drãmã, degã, dushcu, lumachi;
2: arburi njic cu multi alumãchi tsi crescu multi ori ndreptu dit loc; tufã, tufish, tufani, ljanurã, mãrunã, pãtljauã, etc.
{ro: creangă; tufiş}
{fr: rameau, branche; buisson, bosquet}
{en: tree branch; thicket, bush}
ex: aclo n codru, tu-unã deagã (alumachi, tufã); pulj tsi stai pri deagã (creangã); cu optusprats di deadzi (lumãchi); ãlj ligã di un arburi, cusitsãli di dedz

§ degã (dé-gã) sf dedz (dédzĭ) – (unã cu deagã)
ex: sum dega (lumachea) atsea di fag; ca birbilj dit degã (tufã); lji si frãndzea dedzli di poami; sum dega-atsea di fag shidea nã featã

§ digos (di-gósŭ) adg digoasã (di-gŭá-sã), digosh (di-góshĭ), digoasi/digoase (di-gŭá-si) – (arburi, pom) tsi ari multi shi ndisati dedz; alumãchios, tufos, stufos, stufutos, stuputos, fundutos
{ro: rămuros; tufos}
{fr: branchu, rameux; touffu}
{en: with many branches; bushy}

§ dushcu3 (dúsh-cu) sm dushtsi (dúsh-tsi) – (unã cu deagã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã