|
|
strungã
strungã (strún-gã) sf strundzã (strún-dzã) – loc ngãrdit (multi ori cu-alumãchi shi verdzi) tu cari s-aflã di-aradã oili tra s-hibã mulsi; poarta di la-aestu loc pri iu trec oili ta s-hibã mulsi; arãstoacã, arustoacã, strãgã, arugã, cutar, tsarcu, coardã, mandrã;
(expr: nu fac strungã cu tini = nu fac vãrã lucru (alishvirishi) cu tini cã nu va ved hãiri)
{ro: strungă}
{fr: endroit où l’on trait les brebis}
{en: place where sheep are milked}
ex: picurar criscut la strungã; trã tse plãndz cu boatsi n strungã?; nu adari strungã
(expr: nu va vedz hãiri ma s-fats lucru) cu nãs
§ strãgã (strắ-gã) sf strãdz (strắdzĭ) – (unã cu strungã)
arãstoacã1
arãstoacã1 (a-rãs-tŭá-cã) sf arãstots (a-rãs-tótsĭ) – loc ngãrdit (multi ori cu-alumãchi shi verdzi) tu cari s-aflã di-aradã oili tra s-hibã mulsi; poarta di la-aestu loc pri iu trec oili ta s-hibã mulsi; arustoacã, strungã, strãgã, arugã, cutar, tsarcu, coardã, mandrã;
(expr: ãl bag tu arãstoacã = lu nvets, l-mãlãxescu)
{ro: strungă}
{fr: endroit où l’on trait les brebis}
{en: place where sheep are milked}
ex: l-bãgãm tu arãstoacã
(expr: lu nvitsãm, lu mãlãxim)
§ arustoacã1 (a-rus-tŭá-cã) sf arustots (a-rus-tótsĭ) – (unã cu arãstoacã1)
arugã1
arugã1 (a-rú-gã) sf arudz (a-rúdzĭ) – poarta di la un loc ngãrdit (strungã, cutar) prit cari trec oili cãndu suntu mulsi; rugã, strungã, strãgã, arãstoacã, arustoacã, cutar, tsarcu, coardã
{ro: strungă}
{fr: l’entrée dans un parc de moutons (par où on passe les brebis pour les faire traire)}
{en: gate through which the sheep are made to pass in order to milk them}
ex: la aruga (poarta)-a lui di la cutar; ncljidi-aruga
§ rugã1 (rú-gã) sf rudz (rúdzĭ) – (unã cu arugã1)
cash
cash (cashĭŭ) sn cãshuri (cắ-shĭurĭ) – [pluralu ari shi noima di “ma multi turlii di cash”] – unã soi di lugurii adratã dit laptili ncljigat (cu-unã soi di mãeauã), cãlcat, ndisat, apitrusit sh-tsãnut di-aradã tu-armirã i foalji tra s-nu s-aspargã; numã tsi s-da la tuti turliili di-ahtari lugurii;
(expr: cash bun, cash dultsi = cash dultsi, cash proaspit, cash dit foalji)
{ro: brânză}
{fr: fromage}
{en: cheese}
ex: trã earna-aestã bãgãm doi folj di cash bun
(expr: cash dultsi); pãni cu cash... nu ti saturi vãrnãoarã!; armãnlu tu cãshuri, ca capra tu creacuri; mãcã pãni cu cash; nã armasirã dauã talari di cash; frati, frati, ma cashlu-i cu paradz
§ cãshar (cã-shĭárŭ) sm cãshari (cã-shĭárĭ) – atsel tsi fatsi cashlu; baci
{ro: baci; cel care face brânza}
{fr: fromager}
{en: cheese maker}
ex: a cãsharlor lã da fushti
§ cãshari/cãshare (cã-shĭá-ri) sf cãsheri (cã-shĭérĭ) – loclu (casa, stanea, etc.) iu s-fatsi cashlu; stani, strungã (iu s-fatsi cashlu); cãshãrii (fig:
1: cãshari = (i) aveari, cãtãndii; (ii) loc ngãrdit iu s-tsãn oi, prãvdzã)
{ro: loc unde se face brânza}
{fr: fromagerie}
{en: place where the cheese is made}
ex: iu bãgash cãshari? (stani); nu shtii tsi-i la cãsheri (stãnj); mi duc la cãshari (strungã); cãsharea s-hibã ghini, cã oili psusirã; cãshari di portsi s-nu fats!; cu gumarlu-adrash cãshari (fig: aveari)?; omlu aestu nu-adarã cãshari (fig: aveari); tsi cãshari ari? (fig: tsi aveari ari? cãt avut easti?); ncljidi oili tu cãshari (loclu ngãrdit); nu-adari cãshari tini (fig: nu va fats cãtãndii cã nu eshti om tsi ti-arãseashti lucrul, nu eshti cilistisitor)
§ cãshãrii/cãshãrie (cã-shã-rí-i) sf cãshãrii (cã-shã-ríĭ) – (unã cu cãshari)
ex: la cãshãrii, bacilu-nj deadi s-mãc ushmar; bacilu nã dusi la cãshãrii sh-nã deadi cash dultsi
§ cãshãrishti/cãshãrishte (cã-shã-rísh-ti) sf cãshãrishti (cã-shã-ríshtĭ) – loclu iu-avea nãoarã sh-un chiro unã cãshari
cutar
cutar (cu-tárŭ) sn cutari/cutare (cu-tá-ri) – loc ngãrdit (multi ori cu-alumãchi shi verdzi) tu cari s-tsãn di-aradã oili; coardã, tsarcu, strungã, mandrã, arãstoacã; (fig: unã soi di cãlivã cu stizmili adrati di tsarã shi verdzi i alumãchi)
{ro: ţarc, strungă}
{fr: enclos, bercail; parc à moutons; chaumière}
{en: pen, fold, sheep fold}
ex: bagã oili tu cutar; putridzã sh-a tãu cutar; trãsh la patruli cutari; aoa, tu cutar (fig: cãlivã) va s-bem numta
§ cotar (có-tarŭ) sn cotari/cotare (có-ta-ri) – (unã cu cutar)
§ cutãrets (cu-tã-rétsŭ) sn cutãreatsã (cu-tã-reá-tsã) shi cutãrets (cu-tã-rétsĭ) – un cutar njic
{ro: ţarc mic}
{fr: petit parc à moutons}
{en: small sheep fold}
ex: njeljlji cari tut zghearã n cutãrets
leasã2
leasã2 (leá-sã) sf leasi/lease (leá-si) – cutar (strungã, coardã, tsarcu, etc.) icã poarta cu cari sã ncljidi el, adrati di ligãrei (verdzi, dãrmi, etc.); liseauã
{ro: ţarc (sau poarta-a lui) făcut din nuiele}
{fr: clôture de haie, porte d’un enclos (d’un parc à moutons)}
{en: enclosure (or its gate) made of hedge, hurdle}
ex: tu loc di ushi unã leasã vãrtoasã di curpen; leasa (poarta) di cutar
§ liseauã (li-seá-ŭã) sf lisei – (unã cu leasã2)
mandrã
mandrã (mán-drã) sf mãndzrã (mắn-dzrã) – loc ngãrdit (multi ori cu-alumãchi shi verdzi) adrat maxus trã arnarea-a cupiilor di oi i di cãpri (di-aradã dit meslu-a Brumarlui pãnã tu-April); cutar, coardã, tsarcu, strungã, arãstoacã;
(expr:
1: aflã mandrã nicãlcatã = cãdzu pri mari tihi;
2: mandrã mplinã di luchi = loc avigljat ma di iu furã tuts)
{ro: ţarc, strungă făcută special pentru timpul de iarnă}
{fr: enclos, bercail; parc à moutons; terrain propre à l’hivernage des troupeaux de moutons et de chèvres}
{en: pen, fold, sheep fold; special place where sheep and goats are kept during the winter months}
ex: avem mandra diparti di casã; la mandrã sh-la cãshari el, nu la yitrãtsili; va-nj aguneshti oili dit mandrã?
§ mãndrãnjauã (mãn-drã-njĭá-ŭã) sf mãndrãnjei (mãn-drã-njĭéĭ) – locurli (mandra) iu s-tsãn oili earna tu-arniu; cãshlã di earnã
{ro: câşlă de iarnă}
{fr: quartier d’hiver pour garder les moutons pendant l’hiver}
{en: place to keep the sheep during the winter days}
stani/stane
stani/stane (stá-ni) sf stãnjuri (stắ-njĭurĭ) shi stãnj (stắnjĭ) – loclu (di-aradã la munti) iu sta picurarlji cu oili veara, iu li-adunã noaptea s-li mulgã sh-iu fac cashlu cu laptili tsi-l da oili; stãnã, strungã, cãshari, turãshti, tãrãshti, tãrushti;
(expr: di cãnj stani nu s-fatsi = nu pots s-ti-aducheshti cu oaminjlj-arãi)
{ro: stână}
{fr: parc à moutons}
{en: sheepfold}
ex: sh-lo cupia di oi shi s-dusi la stani; jilos la stani plãndzi un cãntic di fluearã; cãndu bagã-armãnjlji stãnjurli; s-turnarã pi la stãnjuri; s-aspargu-a noastri stãnj; mi duc la stani sh-va mãc cash proaspit
§ stãnã (stắ-nã) sf stãnj (stắnjĭ) – (unã cu stani)
ex: dusi la stãna-al celnic; fã stãnã cu birbets!; ahtari stãnã, ahtari cash; di la-aush dusi la stãna-al celnic shi di-aclotsi vinji aoatsi
strãgã
strãgã (strắ-gã) sf – vedz tu strungã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: strungãtsarcu1
tsarcu1 (tsár-cu) sn tsarcuri (tsár-curĭ) – loc ngãrdit (multi ori cu-alumãchi shi verdzi) tu cari s-tsãn ndoi njelj (edz); cutar, strungã, coardã, mandrã, arãstoacã
{ro: ţarc pentru unul sau câţiva miei sau iezi}
{fr: enclos pour un ou quelque agneaux ou chevreaux}
{en: fold for a few lambs or kids}
ex: scutem edzlji dit tsarcu; s-adrãm di vreari tsarcu tra sã-sh doarmã dorlu-a meu; chirui tsarcul di edz (tuts edzlji; tsarcul mplin di edz)
§ tsãrcolj (tsãr-cóljĭŭ) sn tsãrcoalji/tsãrcoalje (tsãr-cŭá-lji) – tsarcu njic, coardã
{ro: ţarc mic}
{fr: petit “tsarcu”}
{en: small “tsarcu”}
§ tsãrcuescu (tsãr-cu-ĭés-cu) vb IV tsãrcuii (tsãr-cu-íĭ), tsãrcueam (tsãr-cu-ĭámŭ), tsãrcuitã (tsãr-cu-í-tã), tsãrcuiri/tsãrcuire (tsãr-cu-í-ri) – ncljid (bag) njeljlji i edzlji tu tsarcu
{ro: ţărcui}
{fr: enfermer, enclore dans un “tsarcu”}
{en: enclose in a “tsarcu”}
ex: oili li tsãrcueam (li ncljideam tu tsarcu) seara
§ tsãrcuit (tsãr-cu-ítŭ) adg tsãrcuitã (tsãr-cu-í-tã), tsãrcuits (tsãr-cu-ítsĭ), tsãrcuiti/tsãrcuite (tsãr-cu-í-ti) – (njel, ed) tsi easti ncljis (bãgat) tu tsarcu
{ro: ţărcuit}
{fr: enfermé dans un “tsarcu”}
{en: enclosed in a “tsarcu”}
§ tsãrcui-ri/tsãrcuire (tsãr-cu-í-ri) sf tsãrcuiri (tsãr-cu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-tsãrcuescu njeljlji i edzlji
{ro: acţiunea de a ţărcui}
{fr: action d’enfermer, d’enclore dans un “tsarcu”}
{en: action of enclosing in a “tsarcu”}
turãshti/turãshte
turãshti/turãshte (tu-rắsh-ti) sf turãshti (tu-rắsh-ti) – loclu la munti iu sta picurarlji cu oili veara, iu li-adunã noaptea s-li mulgã sh-iu fac cashlu cu laptili tsi-l da oili; tãrãshti, tãrushti, turushti, stani, stãnã, strungã, cãshari
{ro: târlă}
{fr: parc à moutons}
{en: sheepfold}
ex: deadi di unã turãshti; fui la munti la turãshti; n-adusi picurarlu lapti, cash shi umtu di la turãshti; armãnjlji s-afla pri la turãshti; la turãshti oili-azghearã
§ tãrushti/tãrushte (tã-rúsh-ti) sf tãrushti (tã-rúsh-ti) – (unã cu turãshti)
ex: dusi la tãrushti
§ tãrãshti/tãrãshte (tã-rắsh-ti) sf tãrãshti (tã-rắsh-ti) – (unã cu turãshti)
ex: s-dusirã oili tu tãrãshti
§ turushti/turushte (tu-rúsh-ti) sf turushti (tu-rúsh-ti) – (unã cu turãshti)
ex: la turushti s-mi ngrupats; la turushtili di ndzeanã; la turushti eara un picurar aush; ligã funea di un cutsur shi ea fatsi naparti shi ishi nã turushti