{ro: cel care strujeşte}
{fr: raboteur}
{en: planer}
ex: strugarlji nchisirã s-lucreadzã chiristelu ti casili-a lui

§ strugãrii/strugãrie (stru-gã-rí-i) sf strugãrii (stru-gã-ríĭ) – tehnea sh-lucrul tsi-l fac strugarlji
{ro: meseria (atelier) de strujit}
{fr: rabotage}
{en: planer profession or shop}

ex: mi afãnsii (slãghii multu) di lãngoari

§ afãnsit (a-fãn-sítŭ) adg afãnsitã (a-fãn-sí-tã), afãnsits (a-fãn-sítsĭ), afãnsiti/afãnsite (a-fãn-sí-ti) – (unã cu afãnisit)

§ afãnsiri/afãnsire (a-fãn-sí-ri) sf afãnsiri (a-fãn-sírĭ) – (unã cu afãnisiri)

§ afãnizmo (a-fã-niz-mó) sm afãnizmadz (a-fã-niz-mádzĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-cãtãstrãpseashti; afanizmo, halazmo, ciupulic, colonja, afãnisiri, cãtãstrãpsiri, prãpãdiri, pustixiri, sutrupsiri, cãipusiri
{ro: distrugere, dezastru, ruină}
{fr: anéantissement, destruction, ruine totale}
{en: complete destruction, annihilation, disaster}

§ afaniz-mo (a-fa-niz-mó) sm afanizmadz (a-fa-niz-mádzĭ) – (unã cu afãnizmo)
ex: arma-aestã easti afanizmo trã dushmanjlj-a noshtri

§ halazmo (ha-laz-mó) sm halazmadz (ha-laz-mádzĭ) – (unã cu afãnizmo)

§ arundisescu (a-run-di-sés-cu) vb IV arundisii (a-run-di-síĭ), arundiseam (a-run-di-seámŭ), arundisitã (a-run-di-sí-tã), arundisi-ri/arundisire (a-run-di-sí-ri) – (unã cu arindisescu)

§ arundisit (a-run-di-sítŭ) adg arundisitã (a-run-di-sí-tã), arundisits (a-run-di-sítsĭ), arundisiti/arundisite (a-run-di-sí-ti) – (unã cu arindisit)

§ arundisiri/arundisire (a-run-di-sí-ri) sf arundisiri (a-run-di-sírĭ) – (unã cu arindisiri)

§ rendã (rén-dã) sf rendi/rende (rén-di) – hãlati cu cari s-aradi fatsa-a unui lucru (di murdãrilji, di gljatsa di pri geami, di bueaua veaclji di pri lemnu, di coaja di pri pãtãts, etc.); rendi, rendzã, arendã, arendzã, histrã, xistrã
{ro: răzuitoare}
{fr: ratissoire, grattoire}
{en: scraper}
ex: aradi gutunja cu renda; repa tricutã pit rendã cu untulemnu, puscã sh-cu ndauã masini easti bunã salatã

§ rendi/rende (rén-di) sf rendi/rende (rén-di) – (unã cu rendã)

§ rendzã (rén-dzã) sf rendzã (rén-dzã) – (unã cu rendã)
ex: tricu prit rendzã gutunjili

§ arendã (a-rén-dã) sf arendi/arende (a-rén-di) – (unã cu rendã)

§ arendzã (a-rén-dzã) sf arendzã (a-rén-dzã) – (unã cu rendã)
ex: adush arendza (xistra) di la vitsinã

ex: aruncãsi (lj-deadi cu arucanea, u strugui) scãndura

§ aruncãsit (a-run-cã-sítŭ) adg aruncãsitã (a-run-cã-sí-tã), aruncãsits (a-run-cã-sítsĭ), aruncãsiti/aruncãsite (a-run-cã-sí-ti) – (unã cu arucãnsit)

§ aruncãsiri/aruncãsire (a-run-cã-sí-ri) sf aruncãsiri (a-run-cã-sírĭ) – (unã cu arucãnsiri)

§ aspartu (as-pár-tu) adg aspartã (as-pár-tã), aspartsi (as-pár-tsi), asparti/asparte (as-pár-ti) –
1: tsi s-ari faptã cumãts (tsivali; tsi ari cripatã (plãscãnitã, stricatã, zdãngãnitã, etc.); tsi nu mata easti bun;
2: tsi s-ari bitisitã (adunari, numtã, cor, bi-searicã, etc.) sh-lumea ari vgatã (s-ari arãspãnditã, arãitã, scrup-sitã, etc.);
3: (paradz) tsi s-au datã trã lucri acumpãrati (tsi s-au xudipsitã, hãrgiuitã, etc.);
4: (casã, hoarã, grãdinã, etc.) tsi s-ari surpatã (azvãrnuitã, bãstisitã, prãpãditã, cãtãstrãpsitã, afãnisitã, etc.);
5: (om, pravdã, yeatsã, etc.) tsi fu vãtãmat (tãljat, spãstrit, etc.);
6: (paradz) cu tinjii ma mari (liri) alãxits trã paradz cu tinjii ma njicã (piastri, aslanj, etc.);
7: (lucru bun trã mãcari ca, bunãoarã, lapti, carni, ghelã, etc.) tsi s-ari faptã nibun trã mãcari (s-ari astãljatã, aludzãtã, etc.);
8: (purtarea-a unui om) tsi s-ari alãxitã shi s-ari faptã (di bunã tsi eara) lai (arushinoasã, di purnilji, etc.); palju-om, fatigei, dizmãlat, dizmãlãrat;
9: tsi sh-ari chirutã mintea, tsi ari glãritã;
10: tsi s-ari alãxitã la fatsã (di lãngoari, nidurnjiri, etc.) shi sh-ari chirutã hroma (tsi featsi sufri, ari aushitã, ari vishtidzãtã, ari mãrãnghisitã, etc.)
{ro: spart, stricat, terminat, dispersat, cheltuit, distrus, omorât, schimbat, corupt, înnebunit, ofilit}
{fr: cassé, brisé, dispersé, achevé, dépensé, détruit, tué, échangé, corrompu, toqué, fané}
{en: broken, finished, ended, dispersed, spent, distroyed, killed, exchanged, corrupted, who has lost his mind, faded, withered}
ex: casa-atsea asparta easti armasã di la pãrintsã; gardul eara aspartu (surpat); da di nã moarã aspartã, apãrghisitã; vedz un mãnãstir aspartu (surpat, azvãrnuit); aspartu om ishi (urut, dizmãlat, cu purtari arushinoasã); capra fu aspartã (vãtãmatã, disicatã) di ursã; sh-prit crãpiturã, s-ts-azboairi, aspartã gurã

§ aspardziri/aspardzire (as-pár-dzi-ri) sf aspardziri (as-pár-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aspardzi tsiva i cariva; cripari, plãscãniri, stricari, zdãngãniri; arãspãndiri, arãiri, scrupsiri; xudipsiri (paradz), hãrgiuiri (paradz); surpari (casã, gardu), azvãrnuiri (hoarã), bãstisiri, prãpãdiri, cãtãstrãpsiri, afãnisiri; vãtãmari (om), tãljari (om), spãstriri (om); alãxiri (di paradz), astãljari (di lapti), aludzãri (di carni); chireari (di minti), glãriri; aushiri, vishtidzãri (la fatsã), mãrãnghisiri (la fatsã), etc.
{ro: acţiunea de a sparge, de a strica, de a termina, de a dispersa, de a cheltui, de a distruge, de a omorî, de a schimba, de a corupe, de a înnebuni, de a ofili}
{fr: action de casser, de briser, de disperser, d’achever, de dépenser, de détruire, de tuer, d’échanger, de corrompre, de se toquer, de se faner}
{en: action of breaking, of finishing, of ending, of dispersing, of spending, of distroying, of killing, of exchanging, of corrupting, of losing one’s mind, of fading, of withering}
ex: tu-aspardzirea (bitisirea) a beariljei tsi-amintã un ciuciu nveasta noauã, ca un pilister

§ aspãrdzeari/as-pãrdzeare (as-pãr-dzeá-ri) sf aspãrdzeri (as-pãr-dzérĭ – (unã cu aspardziri)

§ aspartã (as-pár-tã) sf fãrã pl – spartã, stricatã, bitisitã (pãzarea), etc.
{ro: spart, spart (de târg)}
{fr: fin, terminaison (d’un marché)}
{en: end, end (of the market)}
ex: tu asparta (ishita) a pãzariljei fudzim acasã

§ aspãrgãciuni/aspãr-gãciune (as-pãr-gã-cĭú-ni) sf aspãrgãciunj (as-pãr-gã-cĭúnjĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aspardzi, s-azvãrnueashti tsiva; aspãrgã-mintu, azvãrnuiri, aspãrdzeari, aspardziri, cãtãstrãpsiri, afãnsiri, prãpãdiri, etc.
{ro: distrugere; dezastru}
{fr: action de détruire; désastre}
{en: destruction; disaster}
ex: oaminj faptsã ti arãu shi aspãrgãciuni (aspãrdzeari, cãtãstrãpsiri); itsi aspãrgãciuni s-fãtsea n casã

§ neaspartu (neas-pár-tu) adg neaspartã (neas-pár-tã), neaspartsi (neas-pár-tsi), neasparti/neasparte (neas-pár-ti) –
1: tsi nu easti aspartu; tsi nu s-ari aspartã
{ro: nespart, nestricat, etc.}
{fr: qui n’est pas cassé, qui n’est pas détruit, etc.}
{en: which is not broken, distroyed, etc.}

§ neaspardziri/neaspardzire (neas-pár-dzi-ri) sf neaspardziri (neas-pár-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-aspardzi tsiva
{ro: acţiunea de a nu sparge, de a nu strica, etc.}
{fr: action de ne pas casser, de ne pas détruire, etc.}
{en: action of not breaking, of not distroying}

§ neaspãrdzea-ri/neaspãrdzeare (neas-pãr-dzeá-ri) sf neaspãrdzeri (neas-pãr-dzérĭ – (unã cu neaspardziri)

§ neaspartã (neas-pár-tã) sf fãrã pl – tsi nu easti aspartã, nibitisitã (pãzarea), etc.
{ro: nespart, nespart (de târg)}
{fr: qui n’est pas fini}
{en: that has not ended}
ex: tu asparta (ishita) a pãzariljei fudzim acasã

§ neaspãrgã-ciuni/neaspãrgãciune (neas-pãr-gã-cĭú-ni) sf neaspãrgãciunj (neas-pãr-gã-cĭúnjĭ) – (unã cu neaspardziri)

§ aspãrgãturã (as-pãr-gã-tú-rã) sf aspãrgãturi (as-pãr-gã-túrĭ) – loclu iu un lucru easti aspartu (aruptu, tãljat, stricat, frãmtu, etc.); cumatã dit un lucru aspartu
{ro: spargere}
{fr: brisure, rupture, débris}
{en: break, crack, fragment}

§ aspãrgãtor (as-pãr-gã-tór) adg aspãrgãtoari/aspãrgãtoare (as-pãr-gã-tŭá-ri), aspãrgãtori (as-pãr-gã-tórĭ), aspãrgãtoari/aspãrgãtoare (as-pãr-gã-tŭá-ri) – atsel tsi-aspardzi un lucru; atsea cu cari s-aspardzi un lucru
{ro: spărgător}
{fr: briseur, destructeur, corrupteur}
{en: breaker, cracker, destroyer}

§ spargu (spár-gu) (mi) vb III shi II sparshu (spár-shĭu), spãrdzeam (spãr-dzeámŭ), spartã (spár-tã), spardzi-ri/spardzire (spár-dzi-ri) shi spãrdzeari/spãrdzeare (spãr-dzeá-ri) – (unã cu aspargu)
ex: va s-u spardzi

§ spartu (spár-tu) adg spartã (spár-tã), spartsi (spár-tsi), sparti/sparte (spár-ti) – (unã cu aspartu)
ex: canda easti spartã, ashi mãcã

§ spardzi-ri/spardzire (spár-dzi-ri) sf spardziri (spár-dzirĭ) – (unã cu aspardziri)

§ spãrdzeari/spãrdzeare (spãr-dzeá-ri) sf spãr-dzeri (spãr-dzérĭ – (unã cu aspardziri)

§ spãrgãmintu (spãr-gã-mín-tu) sn spãrgãmintu (spãr-gã-mín-turĭ) – (unã cu aspãrgã-ciuni)

§ spãrturã (spãr-tú-rã) sf spãrturi (spãr-túrĭ) – loclu iu s-ari aspartã un lucru
{ro: spărtură}
{fr: brèche}
{en: breach}
ex: tricum pit spãrtura-a murlui

§ apuaspargu (a-pŭas-pár-gu) (mi) vb III shi II apuasparshu (a-pŭas-pár-shĭu), apuaspãrdzeam (a-pŭas-pãr-dzeámŭ), apuaspartã (a-pŭas-pár-tã), apuaspardzi-ri/apuaspardzire (a-pŭas-pár-dzi-ri) shi apuaspãrdzeari/apuas-pãrdzeare (a-pŭas-pãr-dzeá-ri) – lu-aspargu (l-frãngu) lucrul aproapea ntreg
{ro: sparge aproape de tot}
{fr: briser (presque) intégralement}
{en: break (almost) entirely}

§ apuaspartu (a-pŭas-pár-tu) adg apuaspartã (a-pŭas-pár-tã), apuaspartsi (a-pŭas-pár-tsi), apuasparti/apuasparte (a-pŭas-pár-ti) – tsi easti dip aspartu (frãmtu)
{ro: spart aproape de tot}
{fr: brisé (presque) intégralement}
{en: broken (almost) entirely}

§ apuaspardzi-ri/apuaspardzire (a-pŭas-pár-dzi-ri) sf apuaspardziri (a-pŭas-pár-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-aspardzi (s-frãndzi) aproapea ntreg
{ro: acţiunea de a sparge aproape integral}
{fr: action de briser (presque) intégralement}
{en: action of breaking (almost) entirely}

§ apuaspãrdzeari/apuaspãrdzeare (a-pŭas-pãr-dzeá-ri) sf apuaspãrdzeri (a-pŭas-pãr-dzérĭ – (unã cu apuaspardziri)

§ ayiz-mãciuni1/ayizmãciune (a-yiz-mã-cĭú-ni) sf ayizmãciunj (a-yiz-mã-cĭúnjĭ) – adunari di-auã; yizmãciuni, ghizmãciuni, izmãciuni, ayizmari, yizmari, ghizmari
{ro: cules de vie}
{fr: vendange}
{en: vindange}
ex: mãni avem ayizmãciuni (adunari di-auã); nu fui la ayizmãciuni

§ yizmãciuni1/yizmãciune (yiz-mã-cĭú-ni) sf yizmãciunj (yiz-mã-cĭúnjĭ) – (unã cu ayizmãciuni1)

§ izmã-ciuni1/izmãciune (iz-mã-cĭú-ni) sf izmãciunj (iz-mã-cĭúnjĭ) – (unã cu ayizmãciuni1)

§ ghizmãciuni1/ghizmãciune (ghiz-mã-cĭú-ni) sf ghizmãciunj (ghiz-mã-cĭúnjĭ) – (unã cu ayiz-mãciuni1)

§ Ayizmãciuni2/Ayizmãciune (A-yiz-mã-cĭú-ni) sf – meslu tsi s-adunã ayinja; meslu tsi yini dupã Avgustu; Ayizmãciun, Izmãciuni, Ghizmãciuni, Yizmãciuni, Yizmãciun, Septemvriu, Sihtemvri, Stavru
{ro: Septembrie}
{fr: Septembre}
{en: September}

§ Ayizmãciun (A-yiz-mã-cĭún) sm – (unã cu Ayizmãciuni2)

§ Yizmãciuni2/Yizmãciune (yiz-mã-cĭú-ni) sf – (unã cu Ayizmãciuni2)
ex: fu acasã cãtã tu Yizmãciuni

§ Yizmãciun (Yiz-mã-cĭún) sm – (unã cu Ayizmãciuni2)

§ Izmãciuni2/Izmãciune (Iz-mã-cĭú-ni) sf – (unã cu Ayizmã-ciuni2)

§ Ghizmãciuni2/Ghizmãciune (Ghiz-mã-cĭú-ni) sf – (unã cu Ayizmãciuni2)
ex: tu meslu-al Ghizmãciuni auãli suntu coapti ghini

§ cãhtisiri/cãhtisire (cãh-ti-sí-ri) sf cãhtisiri (cãh-ti-sírĭ) – (unã cu cãhtiri)

§ pãhãescu (pã-hã-ĭés-cu) (mi) vb IV pãhãii (pã-hã-íĭ), pãhãeam (pã-hã-ĭámŭ), pãhãitã (pã-hã-í-tã), pãhãiri/pãhãire (pã-hã-í-ri) – arãd cu bots (cachinuri, grohuti) sãnãtoasi shi ahãndoasi; lishin di-arãdeari; hãrhãrescu, cãhtescu, cãpãescu, cãchin
{ro: râde în hohote}
{fr: rire aux éclats}
{en: roar with laughter}
ex: cãntã, arãd shi s-pãhãescu

§ pãhãit (pã-hã-ítŭ) adg pãhãitã (pã-hã-í-tã), pãhãits (pã-hã-ítsĭ), pãhãiti/pãhãite (pã-hã-í-ti) – tsi-ari lishinatã di-arãdeari; hãrhãrit, cãhtit, cãpãit, cãchinit
{ro: care a răs în hohote}
{fr: qui a rit aux éclats}
{en: who has roared with laughter}

§ pãhãiri/pãhãire (pã-hã-í-ri) sf pãhãiri (pã-hã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-pãhãeashti; hãrhãriri, cãhtiri, cãpãiri, cãchiniri
{ro: acţiunea de a râde în hohote}
{fr: action de rire aux éclats}
{en: action of roaring with laughter}