DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

afan

afan (á-fanŭ) adg afanã (á-fa-nã), afanj (á-fanjĭ), afani/afane (á-fa-ni) – tsi nu s-veadi; tsi s-chiru; afandu, cãipi, stifã, defi, nividzut
{ro: dispărut, invizibil}
{fr: disparu, invisible}
{en: disappeared, invisible}
ex: afan s-featsi (defi s-featsi, s-chiru, fudzi)

§ afandu (á-fan-du) adg afandã (á-fan-dã), afandzã (á-fan-dzã), afandi/afan-de (á-fan-di) – (unã cu afan)

§ afãnisescu (a-fã-ni-sés-cu) (mi) vb IV afãnisii (a-fã-ni-síĭ), afãniseam (a-fã-ni-seámŭ), afãnisitã (a-fã-ni-sí-tã), afãnisiri/afãnisire (a-fã-ni-sí-ri) – fac un lucru s-nu mata s-veadã (si s-chearã, si s-facã afan, stifã, defi, etc.); aspargu dip di dip un lucru, tra s-nu mata armãnã tsiva di el; slãghescu multu dupã unã lãngoari; afãnsescu, cãipusescu, stifusescu, cãtãstrãpsescu, prãpãdescu, sutrupsescu
{ro: dispare, nimici}
{fr: disparaître, anéantir}
{en: disappear, annihilate}
ex: u cãftai tutã dzua, canda s-afãnisi (canda s-featsi cãipi); lj-afãnisirã (cãtãstrãp-sirã) sh-casa sh-tutiputa; mi-afãnisirã bileili; pãnã s-mi shuts s-afãnisi (s-featsi afanã, s-chiru), canda intrã tu loc

§ afãnisit (a-fã-ni-sítŭ) adg afãnisitã (a-fã-ni-sí-tã), afãnisits (a-fã-ni-sítsĭ), afãnisiti/afãnisite (a-fã-ni-sí-ti) – tsi s-ari faptã afan; tsi s-ari aspartã sh-nu-ari armasã tsiva dip; afãnsit, cãipusit, stifusit, cãtãstrãpsit, prãpãdit, sutrupsit
{ro: dispărut, nimicit}
{fr: disparu, anéanti}
{en: disappeared, destroyed}

§ afãnisiri/afãnisire (a-fã-ni-sí-ri) sf afãnisiri (a-fã-ni-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-fatsi afan icã s-aspardzi sh-nu mata armãni tsiva dip di el; afãnsiri, cãipusiri, stifusiri, cãtãstrãpsiri, prãpãdiri, sutrupsiri
{ro: acţiunea de a dispare, de a nimici; nimicire}
{fr: action de disparaître, d’anéantir}
{en: action of disappearing, of completely destroying}

§ afãnsescu (a-fãn-sés-cu) (mi) vb IV afãnsii (a-fãn-síĭ), afãnseam (a-fãn-seámŭ), afãnsitã (a-fãn-sí-tã), afãnsiri/afãnsire (a-fãn-sí-ri) – (unã cu afãnisescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

agrandzaljauã

agrandzaljauã (a-gran-dza-ljĭá-ŭã) sf agrandzaljei (a-gran-dza-ljĭéĭ) – soi di arburic, cu trup sh-alumãchi tsi nu pot sã sta singuri mproasti (sh-tr-atsea s-trag azvarna pri loc icã s-acatsã di alti planti cu-unã soi di cãrlidzi), ufilisitã multi ori ca plantã trã mushuteatsa-a casãljei, cu frãndzã verdzã cari s-toarnã toamna ca tu-arosh, sh-arapuni cu yimishi njits tsi sh-u-aduc cu auãli; ayitã agrã; nãvrãscã
{ro: viţă sălbatică}
{fr: vigne sauvage}
{en: wild vine}

§ agrandzalã (a-grán-dza-lã) sf agrandzali/agrandzale (a-grán-dza-li) – yimisha (aua njicã) faptã di agrandzaljauã; grandzalã, grandzã; (fig: agrandzalã = agru-auã, auã nicoaptã)
{ro: strugure sălbatic}
{fr: raisin sauvage}
{en: wild grapes}

§ grandzalã (grán-dza-lã) sf grandzali/grandzale (grán-dza-li) – (unã cu agrandzalã)

§ grandzã (grán-dzã) sf grandzali/grandzale(?) (grán-dza-li) – (unã cu agrandzalã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arinde

arinde (a-rin-dé) sm arindedz (a-rin-dédzĭ) – hãlati tsi ari un i dauã cãtsuti astãsiti pi-unã cumatã di lemnu, cu cari omlu (ma-rangolu) aradi (arindiseashti) unã fatsã di scãndurã tra s-u facã ischi; rinde, rindeauã, strug, rucani, arucani
{ro: rindea}
{fr: rabot}
{en: (bench) plane}

§ rinde (rin-dé) sm rindedz (rin-dédzĭ) – (unã cu arinde)

§ rindeauã (rin-deá-ŭã) sf rindei (rin-déĭ) – (unã cu arinde)

§ arindisescu (a-rin-di-sés-cu) vb IV arindisii (a-rin-di-síĭ), arindiseam (a-rin-di-seámŭ), arindisitã (a-rin-di-sí-tã), arindisiri/arindisire (a-rin-di-sí-ri) – omlu (marangolu) tsi lucreadzã (da) cu-arindelu tra s-ischeadzã scãndurili; arãndisescu, arundisescu, struguescu, aruncãsescu, arucãnsescu
{ro: struji}
{fr: raboter}
{en: plane}

§ arindisit (a-rin-di-sítŭ) adg arindisitã (a-rin-di-sí-tã), arindisits (a-rin-di-sítsĭ), arindisiti/arindisite (a-rin-di-sí-ti) – (fatsã, lemnu, scãndurã) tsi easti datã (ischeatã) cu arindelu; arãndisit, arundisit, struguit, aruncãsit, arucãnsit
{ro: strujit}
{fr: raboté}
{en: planed}

§ arindisiri/arindisire (a-rin-di-sí-ri) sf arindisiri (a-rin-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arindiseashti tsiva; arãndisiri, arundisiri, struguiri, aruncãsiri, arucãnsiri
{ro: acţiunea de a struji; strujire}
{fr: action de raboter}
{en: action of planing}

§ arãndisescu (a-rãn-di-sés-cu) vb IV arãndisii (a-rãn-di-síĭ), arãndiseam (a-rãn-di-seámŭ), arãndisitã (a-rãn-di-sí-tã), arãndisiri/arãndisire (a-rãn-di-sí-ri) – (unã cu arindisescu)

§ arãndisit (a-rãn-di-sítŭ) adg arãndisitã (a-rãn-di-sí-tã), arãndisits (a-rãn-di-sítsĭ), arãndisiti/arãndisite (a-rãn-di-sí-ti) – (unã cu arindisit)

§ arãndisiri/arãndisire (a-rãn-di-sí-ri) sf arãndisiri (a-rãn-di-sírĭ) – (unã cu arindisiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arucani/arucane

arucani/arucane (a-ru-cá-ni) sf arucãnj (a-ru-cãnjĭ) – hãlati tsi ari un i dauã cãtsuti astãsiti pi-unã cumatã di lemnu, cu cari omlu (marangolu) aradi (strugueashti) unã fatsã di scãndurã tra s-u facã ischi; rucani, arinde, rinde, rindeauã, strug
{ro: rindea}
{fr: rabot}
{en: (bench) plane}

§ rucani/rucane (ru-cá-ni) sf rucãnj (ru-cãnjĭ) – (unã cu arucani)

§ arucanizmã (a-ru-cá-niz-mã) sf arucanizmati/arucanizmate (a-ru-ca-níz-ma-ti) – pulbirea di lemnu tsi-armãni dupã tsi s-lucreadzã lemnul cu prionea i arucanea
{ro: rumeguş}
{fr: sciure de bois}
{en: sawdust}
ex: arucanizmati di lemnu

§ arucãnsescu (a-ru-cãn-sés-cu) vb IV arucãnsii (a-ru-cãn-síĭ), arucãnseam (a-ru-cãn-seámŭ), arucãnsitã (a-ru-cãn-sí-tã), arucãnsiri/arucãnsire (a-ru-cãn-sí-ri) – omlu (marangolu) tsi lucreadzã (da) cu-arucanea tra s-ischeadzã scãndurili; aruncãnescu, arindisescu, arãndisescu, arundisescu, struguescu
{ro: struji}
{fr: raboter}
{en: plane}

§ arucãnsit (a-ru-cãn-sítŭ) adg arucãnsitã (a-ru-cãn-sí-tã), arucãnsits (a-ru-cãn-sítsĭ), arucãnsiti/arucãnsite (a-ru-cãn-sí-ti) – lemnul (scãndura) tsi easti datã cu-arucanea; aruncãsit, arindisit, arãndisit, arundisit, struguit
{ro: strujit}
{fr: raboté}
{en: planed}

§ arucãnsiri/arucãnsire (a-ru-cãn-sí-ri) sf arucãnsiri (a-ru-cãn-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arucãnseashti tsiva; aruncãsiri, arindisiri, arãndisiri, arundisiri, struguiri
{ro: acţiunea de a struji; strujire}
{fr: action de raboter}
{en: action of planing}

§ aruncãsescu (a-run-cã-sés-cu) vb IV aruncãsii (a-run-cã-síĭ), aruncãseam (a-run-cã-seámŭ), aruncãsitã (a-run-cã-sí-tã), aruncãsiri/aruncãsire (a-run-cã-sí-ri) – (unã cu arucãnsescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aspargu

aspargu (as-pár-gu) (mi) vb III shi II asparshu (as-pár-shĭu), as-pãrdzeam (as-pãr-dzeámŭ), aspartã (as-pár-tã), aspardziri/as-pardzire (as-pár-dzi-ri) shi aspãrdzeari/aspãrdzeare (as-pãr-dzeá-ri) –
1: l-fac un lucru (stamnã, shishi, pheat, etc.) si s-adarã cumãts, si s-facã tsivali; l-fac un lucru s-creapã, s-plãscãneascã, si zdãngãneascã; lu stric, lu tãlãescu un lucru (sãhati, amaxi, etc.) di nu mata neadzi ghini (i nu neadzi dip);
2: bitisescu unã adunari (numtã, cor, bisearicã, etc.) sh-fac lumea s-fugã (si s-arãspãndeascã, s-arãeascã, si sã scrupseascã, etc.);
3: dau paradz tra s-acumpãr lucri; fac exudi cu pãradzlji tsi lj-am (xudipsescu, hãrgiuescu, etc.);
4: l-fac un lucru (casã, hoarã, grãdinã, etc.) tra s-nu mata armãnã mari lucru di el (surpu, azvãrnuescu, bãstisescu, prãpãdescu, cãtãstrãpsescu, afãnisescu);
5: u fac unã hiintsã (yeatsã, pravdã, om, etc.) s-moarã; vatãm, talj, spãstrescu, surpu mpadi, lj-mãc caplu, lj-aprindu tseara, etc.;
6: alãxescu paradz cu tinjii mari (liri) trã paradz cu tinjii ma njicã (piastri, aslanj, etc.);
7: alas un lucru tsi easti bun trã mãcari (lapti, carni, ghelã, etc.) si s-facã nibun (si s-astalj, s-aludzascã, etc.);
8: alãxescu purtarea-a unui om sh-lu fac (di bun tsi eara) s-ducã unã banã arushinoasã (di purnilji, etc.);
9: nj-cher mintea, glãrescu;
10: mi-alãxescu la fatsã (di lãngoari, nidurnjiri, etc.), ãnj cher hroma, fac sufri, aushescu, vishtidzãscu, mãrãnghisescu, etc.
{ro: sparge, strica, termina, dispersa, cheltui, distruge, omorî, schimba, corupe, înnebuni, ofili}
{fr: casser, briser, disperser, achever, dépenser, détruire, tuer, échanger, corrompre, se toquer, se faner}
{en: break, finish, end, disperse, spend, distroy, kill, exchange, corrupt, lose one’s mind, fade, wither}
ex: asparshu (surpai) casa; s-asparsi Muscopulea; asparshu brava ca s-pot s-dishcljid sinduchea; nj-asparsish oara (nj-u featsish sãhatea s-astãmãtseascã shi nu mata nj-aspuni oara cum lipseashti); lj-u-asparshu (lj-u alãxii chefea shi-l feci s-lji parã arãu); s-asparsi numta (bitisi ziafetea sh-lumea fudzi cãtrã casili-a lor); corlu s-asparsi (gioclu bitisi sh-giucãtorlji s-arãspãndirã); carnea s-asparsi (s-aludzã); pãradzlji lj-aspãrdzea (fãtsea exudi, acumpãra lucri) curundu; asparsirã (afãnisirã, azvãrnuirã) tsintsi, shasi hori; s-aspargã (s-u surpã, s-u cãtãstrãpseascã) Gramostea; pri Dina sh-pri tatãl a featãljei lj-asparshu (ãlj vãtãmai); s-nidzem tu muntsã shi s-lji aspãrdzem (sã-lj vãtãmãm, s-lji spãstrim, s-lji tãljem); aspardzi-nj unã lirã (alãxea-nj lira shi dã-nj, trã cãt fatsi lira, paradz ma minuts, cu tinjii ma njicã); asparshu nã migidii albã cã nu-aveam minuts; asparsi (li-alãxi, li featsi pradz) shi fluriili di la veri; asãndzã ficiorlji s-aspargu (sh-alãxescu purtarea shi n-arushineadzã) lishor; s-asparsi di minti (glãri, sh-chiru mintea); cara-lj murirã ficiorlji, s-asparsi niheamã la minti; cãt s-asparsi (s-alãxi, mãrãnghisi) la fatsã!; furã unãoarã cu mari aveari, tora s-asparsirã; li-asparsim doili (chicusim, nã ncãcem); nu puteam s-lj-u-aspargu (chefea) al Tanasi; nu putui cama s-aravdu shi lj-u-asparshu (asparshu chefea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

auã

auã (a-ú-ŭã) sf auã (a-ú-ŭã) – fructul tsi creashti (tu arapuni pri unã ayitã) ca gãrnutsã albi, aroshi i lãi, buni tu mãcari sh-tu fãtsearea-a yinlui;
(expr:
1: aua = chirolu tsi s-coatsi aua;
2: auã-nj si featsi gura = nji s-umplu gura di gãrnutsã;
3: shi saltsea-a mea va s-facã auã = ai arãvdari, va yinã sh-arada-a mea, cu tuti cã nu ts-yini s-pistipseshti)
{ro: strugure}
{fr: raisin}
{en: grapes}
ex: tsi cã-i lai sh-arãnjoasã, cu dispoti shadi pri measã (angucitoari: aua); auã spirlungã sh-bunã; aclo n pãduri s-fãtsea di tuti poamili, meari, gortsã, auã, curcubeti sh-alti; dã-nj unã auã (un gãrnuts di-auã); s-nupu mãts auã multã; shidzu sh-mãcã auãli; arapunjli di-auã lj-tritsea pri la budzã; poati s-mãcã shi s-lja cãtã auã s-va; lj-adunarã di cama buna auã; dultseamea a auãljei; siminta a auãljei nu va mãcari; vinji tu-auã (tu chirolu tsi s-fatsi aua); tu auã easti Stãmãria Mari

§ auã frãntseascã (a-u-ŭã frãn-tseás-cã) sf – numã tsi s-da a yimishilor tsi crescu pri ma multi soiuri di arburits (pãljuri, ca braganjeu, coacãz, etc.), ca neshti njits arapuni cu njits gãrnutsã (aroshi, lãi i verdzã, niheamã ca acri ma cari suntu buni tu mãcari); coacãzã, braganã
{ro: coacăză}
{fr: groseilles à grappes}
{en: currant}
ex: la noi nu ari multã auã frãntseascã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ayizmu

ayizmu (a-yíz-mu) vb I ayizmai (a-yiz-máĭ), ayizmam (a-yiz-mámŭ), ayizmatã (a-yiz-má-tã), ayizmari/ayizmare (a-yiz-má-ri) – adun auãli dit ayinji; yizmu, ghizmedz; (fig: ayizmu = (i) scot di pri un lucru (trup) tuti atseali tsi lu-acoapirã (stranji, cheali, coaji, lucri, etc.); (ii) ljau cu zorea tuti averli shi bunetsli tsi li ari cariva sh-nu lu-alas cu tsiva)
{ro: culege via}
{fr: vendanger}
{en: vin-dange, harvest grapes}
ex: mãni ayizmãm (adunãm avinja); ayiz-mats-lji (fig: dispuljats-lji, loats-lã tut tsi au) cãt ma multu

§ ayiz-mat (a-yiz-mátŭ) adg ayizmatã (a-yiz-má-tã), ayizmats (a-yiz-mátsĭ), ayizmati/ayizmate (a-yiz-má-ti) – (ayinea) tsi-lj si-ari adunatã aua; yizmat, ghizmat
{ro: culeasă (via)}
{fr: vendangé (vigne)}
{en: whose grapes have been harvested}
ex: ayinea ayizmatã (tsi-lj s-adunã aua); vinjirã ayizmats (fig: dispuljats di tut tsi-avea)

§ ayizmari/ayizmare (a-yiz-má-ri) sf ayizmãri (a-yiz-mắrĭ) – adunari di auã; yizmari, ghizmari
{ro: acţiunea de a culege (struguri); culegere (de struguri)}
{fr: action de vendanger}
{en: action of harvesting grapes}
ex: nu sh-adunã la ayizmari nitsi gãrnuts

§ yizmu (yíz-mu) vb I yizmai (yiz-máĭ), yizmam (yiz-mámŭ), yizmatã (yiz-má-tã), yizmari/yizmare (yiz-má-ri) – (unã cu ayizmu)

§ yizmat (yiz-mátŭ) adg yizmatã (yiz-má-tã), yiz-mats (yiz-mátsĭ), yizmati/yizmate (yiz-má-ti) – (unã cu ayizmat)

§ yizmari/yizmare (yiz-má-ri) sf yizmãri (yiz-mắrĭ) – (unã cu ayizmari)

§ ghizmedz1 (yíz-médzŭ) vb I ghizmai (ghiz-máĭ), ghizmam (ghiz-mámŭ), ghizmatã (ghiz-má-tã), ghizmari/ghizmare (ghiz-má-ri) – (unã cu ayizmu)

§ ghizmat1 (ghiz-mátŭ) adg ghizmatã (ghiz-má-tã), ghizmats (ghiz-mátsĭ), ghizmati/ghizmate (ghiz-má-ti) – (unã cu ayizmat)

§ ghizmari1/ghizmare (ghiz-má-ri) sf ghizmãri (ghiz-mắrĭ) – (unã cu ayizmari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãstisescu

bãstisescu (bãs-ti-sés-cu) vb IV bãstisii (bãs-ti-síĭ), bãstiseam (bãs-ti-seámŭ), bãstisitã (bãs-ti-sí-tã), bãstisiri/bãstisire (bãs-ti-sí-ri) – li-aspargu (locuri avuti cu biricheti multã shi mplini di lumi) sh-li fac s-hibã ca pundiili; pundescu, punduxescu, pundixescu, pustixescu, pustuxescu, pustuescu, irmuxescu, rimuxescu, ermuxescu, shcrituescu, afãnsescu
{ro: pustii, devasta, distruge}
{fr: rendre désert, dévaster, détruire}
{en: devastate, destroy}
ex: horili-a noastri nã li bãstisirã (asparsirã, irmuxirã); lj-bãstisescu (lj-afãnsescu) avearea; lj-avea bãstisitã (aspartã) casa; bãstisescu (aspargu) poarta shi intru n casã; dushmanjlji bãstisirã (irmuxirã) hoara

§ bãstisit (bãs-ti-sítŭ) adg bãstisitã (bãs-ti-sí-tã), bãstisits (bãs-ti-sítsĭ), bãstisiti/bãstisite (bãs-ti-sí-ti) – tsi s-ari aspartã (icã fu aspartu) shi s-featsi irnjii; pundit, punduxit, pundixit, pustixit, pustuxit, pustuit, irmuxit, rimuxit, ermuxit, shcrituit, afãnsit
{ro: pustiit, devastat}
{fr: rendu désert, dévasté, détruit}
{en: devastated, destroyed}

§ bãstisiri/bãstisire (bãs-ti-sí-ri) sf bãstisiri (bãs-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bãstiseashti un loc; pundiri, punduxiri, pundixiri, pustixiri, pustuxiri, pustuiri, irmuxiri, rimuxiri, ermuxiri, shcrituiri, afãnsiri
{ro: acţiunea de a pustii, de a devasta; de a distruge}
{fr: action de rendre désert, de dévaster, de détruire; dévastation}
{en: action of laying waste, of devastating, of destroying; distruction}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bigã1

bigã1 (bí-gã) sf pl(?) – curpin di-ayitã, di cari suntu acãtsats ma multsã arapunj di-auã
{ro: coardă de struguri}
{fr: sarment de vigne (avec plusieurs grapes)}
{en: bine of a bunch of grapes}
ex: dã-nj sh-a njia nã bigã di-auã ca s-u-aspindzur

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãhtescu

cãhtescu (cãh-tés-cu) (mi) vb IV cãhtii (cãh-tíĭ), cãhteam (cãh-teámŭ), cãhtitã (cãh-tí-tã), cãhtiri/cãhtire (cãh-tí-ri) –
1: arãd cu bots (cachinuri, grohuti) sãnãtoasi shi ahãndoasi; lishin di-arã-deari; nj-pizuescu di cariva cu cachinuri (grohuti) di-arãdeari; cãpãescu di-arãdeari;
2: nj-cher cunushtearea shi aduchirea ti tuti-atseali tsi s-fac deavãrliga di mini (dinãoarã, fãrã s-bag oarã i s-aduchescu tsi s-fatsi); nj-yini arãu shi mi-aduchescu multu slab di lãngoari (nimãcari, seati, multã avursiri, copuslu faptu, etc.); nj-cadi milii; nj-yini lishin (milii); lishin, lishinedz, ligusescu;
3: l-fac un lucru (casã, hoarã, grãdinã, etc.) tra s-nu mata armãnã caishti tsi di el; aspargu, surpu, prãpãdescu, afãnisescu, etc.
{ro: râde în hohote, leşina râzând; leşina; distruge}
{fr: rire aux éclats, mourir de rire; s’évanouir; détruire}
{en: roar with laughter; faint; destroy}
ex: mi cãhtii di-arãdeari; picurarlji tuts s-cãhtescu (lishinã di-arãdeari); nã cãhtim di-arãdeari cu nãsã; tsi vidzu di s-cãhteashti ashi?; cãhtish (lj-featsish s-lishinã) ficiorlji cu vearga; cãrnurli tsã si cãhtirã (tsã si vãtãmarã)

§ cãhtit (cãh-títŭ) adg cãhtitã (cãh-tí-tã), cãhtits (cãh-títsĭ), cãhtiti/cãhtite (cãh-tí-ti) – tsi-ari lishinatã di-arãdeari; cãpãit, ligusit, hãrhãrit, cãchinit, avursit, apustusit, curmat, pidipsit, lãvrusit, etc.
{ro: istovit de râs}
{fr: mort de rire; évanoui; détruit}
{en: tired of laughing; fainted; destroyed}
ex: cãrtsãli-a lui aproapea cãhtiti (asparti, afãnisiti)

§ cãhtiri/cãhtire (cãh-tí-ri) sf cãhtiri (cãh-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cãhteashti
{ro: acţiunea de a râde în hohote, de a leşina râzând; de a leşina; de a distruge}
{fr: action de rire aux éclats, de mourir de rire; de s’évanouir; de détruire}
{en: action of roaring with laughter; of fainting; of destroying}

§ cãhtisescu (cãh-ti-sés-cu) (mi) vb IV cãhtisii (cãh-ti-síĭ), cãhtiseam (cãh-ti-seámŭ), cãhtisitã (cãh-ti-sí-tã), cãhtisiri/cãhtisire (cãh-ti-sí-ri) – (unã cu cãhtescu)

§ cãhtisit (cãh-ti-sítŭ) adg cãhtisitã (cãh-ti-sí-tã), cãhtisits (cãh-ti-sítsĭ), cãhtisiti/cãhtisite (cãh-ti-sí-ti) – (unã cu cãhtit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn